BusinessMagazin

Tag: Facebook

  • Companiile de tehnologie ies la atac împotriva COVID-19: Cisco pune la bătaie 225 de milioane de dolari

    Gigantul Cisco, lider global pe piaţa de echipamente de reţelistică, pune pe masă 225 de milioane de dolari pentru a sprijini eforturile prin care se încearcă combaterea noului coronavirus, potrivit CNBC.

    Cisco, o companie cu prezenţă puternică şi în România, se angajează să facă această investiţie masivă, a scris Chuck Robbins, CEO-ul companiei, pe blog, duminică noapte.

    Cei 225 milioane dolari sunt „în cash şi destinaţi eforturilor locale şi globale de a combate COVID-19”, a notat Robbins.

    „Ca parte a angajamentului nostru, alocăm 8 milioane de dolari în cash şi 210 milioane dolari în produse pentru a sprijini răspunsul global la noul coronavirus. Punem aceste resurse la lucru pentru a ajuta sectorul medical, educarea, răspunsul guvernului şi tehnologia critică. O parte din aceste fonduri se vor duce către Fondul de Solidaritate pentru COVID-19 al Fundaţiei Naţiunilor Unite, care susţine eforturile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a preveni, detecta şi gestiona răspândirea COVID-19.

    Măsurile anunţate de Cisco vin în contextul în care mai mulţi giganţi de tehnologie şi din Silicon Valley au început să investească în mai multe grupuri care combat răspândirea coronavirusului – care a infectat deja în SUA peste 33.500 de persoane.

    Şeful Cisco a organizat recent o videoconferinţă cu lideri din companiile de tehnologie pentru a discuta modurile în care ei îşi pot utiliza banii şi vastele resurse pentru a opri COVID-19.

    Directori şi executivi din Facebook, Apple, Twitter, Netflix şi Alphabet au fost invitaţi, de asemenea.

    De atunci, Facebook a anunţat că va oferi 100 milioane dolari sub formă de subvenţii şi bani de promovare pentru 30.000 de businessuri mici eligibile. Gigantul social media a mai anunţat că dă câte 1.000 dolari fiecărui angajat al companiei care lucrează de la distanţă.

    „Am auzit direct de la ei că au mare nevoie, sunt foarte agitaţi, şi nu îşi pot plăti mulţi dintre angajaţi, fiind astfel îngrijoraţi că pun lacătul pe uşă. Încercăm să ajutăm aceste businessuri mici să îşi plătească angajaţii, dar şi să facă trecerea spre online”, a spus Sheryl Sandberg, directorul operaţional al Facebook.

  • Google, Facebook, Microsoft şi alţi giganţi tech îşi unesc forţele în combaterea pandemiei de coronavirus

    Într-o declaraţie comună, Facebook, Google, LinkedIn, Microsoft, Reddit şi YouTube au declarat că se vor asigura că oamenii vor rămâne conectaţi în timpul izolării şi vor combate orice fel de dezinformare referitoare la pandemia de coronavirus, potrivit The Independent.

    „Lucrăm împreună pentru a combate COVID-19. Ajutăm milioane de oameni să rămână conectaţi şi vom combate frauda şi dezinformările asociate cu virusul, elevând conţinut sigur în interiorul platformelor, şi distribuind actualizări critice coordonate împreună cu agenţiile guvernamentale din toată lumea”, reiese din declaraţie.

    Reţelele sociale şi motoarele de căutare au început de câteva săptămâni distribuie sfaturi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Centrului de Prevenirea şi Controlul Bolilor.

    Alte platforme au garantat că vor lucra intensiv în ceea ce priveşte eliminarea conţinutului derizoriu asociat cu efectele generate de coronavirus.

    Luni, Facebook declara că sute de grupuri locale de sprijin au fost create în Marea Britanie ca răspuns la COVID-19.

    Totuşi, compania a avertizat că poate întâmpina perioade mai lungi de răspuns sau chiar greşeli în monitorizarea conţinutului din timpul pandemiei.

    Reţeaua de socializare a spus că, din cauza numărului redus de personal autoizolat şi sarcinii tot mai grele de ocupare a locurilor lăsate libere, pot exista anumite „limitări” în activitatea serviciului.

  • Povestea românilor care şi-au vândut afacerea celor de la Facebook pentru jumătate de miliard de dolari şi cum au negociat ei vânzarea. Unele momente au fost exact ca în desenele animate

    Cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail – care era în 2014 cel mai valoros produs al industriei de IT din România – au confirmat pentru prima oară – în cadrul unei discuţii filmate şi publicate chiar de ei – faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch. Ce alte detalii a inclus una dintre cele mai mari tranzacţii din IT-ul românesc?

    După şase ani de la tranzacţia prin care Facebook a cumpărat LiveRail – o platformă de publicitate online care îşi are originile în Cluj – cei doi români care au fost cofondatori în cadrul start-up-ului au dezvăluit în premieră detalii spectaculoase despre tranzacţia care a făcut valuri în 2014, inclusiv că au cerut gigantului condus de Mark Zuckerberg 1,1 miliarde de dolari pe ideea lor, însă iniţial oferta americanilor a fost de doar 78 de milioane de dolari. Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail au confirmat pentru prima oară şi faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch.

    Andrei Dunca, un personaj puţin cunoscut în România, care a început să lucreze în anul 2007 în Cluj la dezvoltarea LiveRail şi mai apoi a plecat în Londra şi San Francisco pentru a continua dezvoltarea produsului, a povestit în cadrul unei ediţii a emisiunii „Neascultătorii” realizate online de Sergiu Biriş, fostul său partener în construcţia start-up-ului, detalii în premieră despre dezvoltarea produsului, negocierile cu Facebook, vânzarea companiei şi apoi despre închiderea proiectului şi experienţa în cadrul celei mai mari reţele sociale din lume chiar în campusul din Menlo Park. Până în prezent cei doi români implicaţi în construcţia şi dezvoltarea LiveRail au fost extrem de secretoşi în legătură cu acest subiect şi au oferit puţine detalii despre business şi tranzacţia cu Facebook.

    LiveRail – o companie care s-a născut după ce britanicul Mark Trefgarne şi-a externalizat în Cluj dezvoltarea de software şi astfel i-a întâlnit pe Sergiu Biriş şi Andrei Dunca – a atacat o zonă de nişă la acea vreme, publicitatea în clipurile video, ajungând la momentul vânzării către Facebook la venituri anuale de 250 de milioane de dolari şi înregistrând profit, au dezvăluit în cadrul emisiunii cei doi români.

    Iată principalele detalii ale afacerii LiveRail dezvăluite de cei doi în cadrul emisiunii „Neascultătorii”.

    Cititi aici materialul integral

  • George Soros cere îndepărtarea lui Mark Zuckerberg de la conducerea Facebook

    Miliardarul George Soros i-a cerut şefului Facebook Mark Zuckerberg să se retragă de la conducerea companiei. Soros avertizează că deciziile şefului reţelei de socializare îl vor ajuta pe Donald Trump să fie reales, scrie BBC.

    Soros argumentează, într-o scrisoare publicată în Financial Times, că refuzul lui Zuckerberg de a elimina publicitatea electorală de pe Facebook îl ajută pe Donald Trump să fie reconfirmat ca preşedinte al Statelor Unite. Filantropul miliardar îl mai acuză pe patronul Facebook că este implicat într-un aranjament de susţinere reciprocă cu Donald Trump.

    Acuzaţiile lui Soros vin într-un moment în care Mark Zuckerberg cere UE reglementări mai puţin restrictive. Şeful Facebook vrea ca conţinutul dăunător de pe platformele sociale să fie reglementat de alte reguli decât cele ce privesc companiile media şi de telecomunicaţii. În răspuns, comisarul european pentru industrie Thierry Breton a spus că Facebook trebuie să se adapteze cerinţelor Europei, nu invers.

    Soros a mai cerut şi îndepărtarea directorului de operaţiuni al Facebook Sheryl Sandberg. Miliardarul este şi un susţinător al unor legi care să controleze reţelele sociale.

     

     

     

     

  • După şase ani de tăcere, Sergiu Biriş şi Andrei Dunca vorbesc despre ce înseamnă, cu adevărat, o tranzacţie cu Facebook. Unele momente au fost exact ca în desenele animate

    Cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail – care era în 2014 cel mai valoros produs al industriei de IT din România – au confirmat pentru prima oară – în cadrul unei discuţii filmate şi publicate chiar de ei – faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch. Ce alte detalii a inclus una dintre cele mai mari tranzacţii din IT-ul românesc?

    După şase ani de la tranzacţia prin care Facebook a cumpărat LiveRail – o platformă de publicitate online care îşi are originile în Cluj – cei doi români care au fost cofondatori în cadrul start-up-ului au dezvăluit în premieră detalii spectaculoase despre tranzacţia care a făcut valuri în 2014, inclusiv că au cerut gigantului condus de Mark Zuckerberg 1,1 miliarde de dolari pe ideea lor, însă iniţial oferta americanilor a fost de doar 78 de milioane de dolari. Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail au confirmat pentru prima oară şi faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch.
    Andrei Dunca, un personaj puţin cunoscut în România, care a început să lucreze în anul 2007 în Cluj la dezvoltarea LiveRail şi mai apoi a plecat în Londra şi San Francisco pentru a continua dezvoltarea produsului, a povestit în cadrul unei ediţii a emisiunii „Neascultătorii” realizate online de Sergiu Biriş, fostul său partener în construcţia start-up-ului, detalii în premieră despre dezvoltarea produsului, negocierile cu Facebook, vânzarea companiei şi apoi despre închiderea proiectului şi experienţa în cadrul celei mai mari reţele sociale din lume chiar în campusul din Menlo Park. Până în prezent cei doi români implicaţi în construcţia şi dezvoltarea LiveRail au fost extrem de secretoşi în legătură cu acest subiect şi au oferit puţine detalii despre business şi tranzacţia cu Facebook.
    LiveRail – o companie care s-a născut după ce britanicul Mark Trefgarne şi-a externalizat în Cluj dezvoltarea de software şi astfel i-a întâlnit pe Sergiu Biriş şi Andrei Dunca – a atacat o zonă de nişă la acea vreme, publicitatea în clipurile video, ajungând la momentul vânzării către Facebook la venituri anuale de 250 de milioane de dolari şi înregistrând profit, au dezvăluit în cadrul emisiunii cei doi români.
    Iată principalele detalii ale afacerii LiveRail dezvăluite de cei doi în cadrul emisiunii „Neascultătorii”.

    Negocieri ca în desene animate: „Vrem totul. Nu vă dăm nimic. Vrem ceva. OK, ne-am înţeles!”

    Andrei Dunca povesteşte pentru prima oară în cadrul discuţiei câţi bani au cerut Facebook şi ce replică au primit. A fost ca în serialul de desene animate Family Guy, s-a amuzat acum Dunca.

    Andrei Dunca: Este o scenă în Family Guy în care Peter negociază cu cineva, este o scenă superscurtă. Şi Peter zice „We want everthing (Vrem totul)”, primeşte ca răspuns  „We give you nothing (Nu vă dăm nimic)”, iar atunci el zice „I want something (Vreau ceva)” (şi tranzacţia se încheie – n. red.). Cam aşa a fost şi la noi, noi am mers cu formulele noastre şi cu calculele noastre şi cu prezentarea noastră că vrem un miliard şi o sută de milioane de dolari. Nu, ei au venit cu formulele lor, cu calculele lor, cu justificările lor, cu (o ofertă de 78 de milioane – n. red.) .”
    Sergiu Biriş: Oh, my God.

    Emoţii în Hawaii – Facebook nu vrea să dea prea mult cash, va trebui să îi refuzăm

    Andrei Dunca povesteşte şi cum negocierile cu Facebook au trecut prin mai multe momente critice, când totul părea că se va prăbuşi.

    Andrei Dunca: Au fost multe momente în care vorbeam cu Mark Trefgarne şi spuneam că o să cadă tranzacţia, că nu o să se mai întâmple. Cel mai nasol a fost când eram în Hawaii, într-un un weekend prelungit de vineri până duminică, era ziua mea, împlineam 30 de ani şi am zis, chiar dacă eram în mijlocul negocierilor, că trebuie să plec trei zile, că nu mai pot aşa. Şi ştiu că conduceam şi mă sună Mark că am avut încă o discuţie şi (cei de la Facebook – n. red.) nu vor să facă niciun compromis şi că vesting schedule e prea lung şi că nu vor să facă compromisuri, că nu vor să dea cash prea mult şi că va trebui să spunem nu. Am spus OK, asta e.

    Project Vertigo. La ce s-a uitat Facebook: a contat tehnologia, nu oamenii de vânzări, nu PR-ul. Prima dată totul a murit

    Prima etapă a negocierilor cu Facebook s-a concentrat pe evaluarea tehnologiei LiveRail, după care a urmat discuţia despre bani. Firma pornită în Cluj a fost aleasă dintr-un număr total de peste 40 de firme aflate pe radarul Facebook.

    Andrei Dunca: Cam în perioada respectivă – în toamna lui 2013, deci cam cu 9 luni înainte de achiziţia finală – am început să avem discuţii cu Facebook. Discuţiile au fost mai degrabă de curiozitate – poate (pentru) un eventual parteneriat fiindcă, na, Facebook era o platformă mare, cu o grămadă de utilizatori şi timp petrecut în reţea şi nu aveau nicio soluţie de video. Avea sens să discutăm să vedem dacă putem lucra împreună şi aşa mai departe. Am discutat puţin, nu s-a ajuns la nicio concluzie. Relaţia a murit după discuţia respectivă. Facebook s-a întors la noi prin ianuarie 2014: „Hai să povestim încă o dată că ne gândim la o achiziţie şi o să ne înâlnim cu 40 de companii şi voi sunteţi una dintre ele“.
    În tot acest proces focusul s-a pus foarte mult pe tehnologie, voiau să vadă cine are tehnologia, cine are produsul, nu cine are echipa de vânzări sau de PR mai bună. Concluzia lor a fost că din toate cele 40 şi ceva de companii noi avem tehnologia cea mai bună. Am trecut printr-un due diligence foarte, foarte adânc şi foarte detaliat, ştiu că apogeul procesului a fost la un moment dat când tot managementul LiveRail – toţi cei de la C level şi VP level – timp de o săptămână am fost în birourile Facebook. Nu am apărut la noi la birou şi atunci toată lumea s-a întrebat ce se întâmplă. A trebuit să găsim scuze, că nu puteam să le zicem angajaţilor că asta se întâmplă, că era confidenţial. Am intrat şi în campusul Facebook prin altă clădire, sub un alt nume de companie, ca să nu se ştie cu cine discută. Eram Vertigo, project Vertigo – acesta era numele nostru de cod.

    Sergiu Biriş: Negocierile au început după due diligence, nu a fost pus un preţ pe masă dinainte.

    Primele oferte de achiziţie au venit în 2012-2013. Ne-am dat seama că trebuie să vindem unui gigant

    Compania a purtat negocieri de vânzare aproximativ doi ani până la achiziţia de către Facebook, a dezvăluit Andrei Dunca. El a precizat pentru prima dată şi câţi bani făcea compania la momentul vânzării.

    Andrei Dunca: Am avut mai multe oferte de achiziţie în 2012 – 2013 fiindcă începea să existe puţină consolidare în piaţă şi erau jucătorii mijlocii care încercau să-şi consolideze activele şi produsele. Am avut câteva oferte dar foarte, foarte slabe. De genul acţiuni în companie care nu era publică – „monopoly money“ – oferte cash foarte, foarte slabe, şi nu le-am dat foarte multă atenţie. Dar ne-am dat seama odată cu creşterea aceasta exponenţială că ajungem la un punct în care nu există aşa multe opţiuni, pentru că vor exista doar 3-4 companii care ar putea să-şi permită să ne cumpere şi celelalte două variante ar fi fost IPO sau să vindem către private equity. Ideea de IPO era interesantă dar în continuare ne era puţin groază de tot overheadul care se adaugă pentru a ajunge o companie publică şi a continua să fii o companie publică. Varianta optimă era o vânzare către un player mare. Ce opţiuni aveam – doar Google, Microsoft, Facebook, deci nu prea erau foarte multe variante. În 2014 am făcut cam 250 de milioane de dolari venituri. În 2013 probabil 80-90 mil. dolari. Eram profitabili din primăvara lui 2013. Deci eram deja profitabili de un an.

    Sergiu Biriş: Deci făceaţi 250 de milioane de dolari pe an şi eraţi profitabili. Asta dă o perspectivă.

    Emoţii cu banii. Şi dacă nu ne mai dau tot?

    Discuţia dintre Biriş şi Dunca atinge şi subiectul sensibil al banilor primiţi de la Facebook şi emoţiile că suma nu va fi încasată în totalitate după ce americanii au decis să închidă proiectul LiveRail.

    Sergiu Biriş: A deal is a deal, banii s-au luat, dar e foarte ciudat să vezi din exterior că pur şi simplu după ce ai muncit atâta, ai trecut prin due diligence, o grămadă de detalii, de frustrări, de nopţi nedormite, până la urmă, pică – nu pică, iese – nu iese, ajungi acolo, eşti la Facebook şi apoi boop.

    Andrei Dunca: Nici partea cu banii nu este foarte optimistă, să zic aşa, în sensul că ei nu au plătit toţi banii deodată, nimeni nu plăteşte toţi banii deodată. O grămadă din valoarea totală a fost împărţită pe un vesting schedule de 3 ani sau 4 ani, în funcţie de cât rămâi în companie. Vreo 20% din valoarea totală în escrow în caz că sunt probleme cu fraude si alte probleme legale timp de 18 luni, deci un an şi jumătate o grămadă de bani sunt în escrow, şi te întrebi: dacă nu mai este LiveRail şi nu mai lucrăm pe LiveRail, mai primim banii ăia? Nu îi mai primim, care e faza? Deci complicat.

    Ceva „destul de nasol”, când banii se terminaseră şi nimeni din Silicon Valley, în plină criză, nu mai răspundea la mailuri şi telefoane. „Dădusem deja 40% din companie”

    În plină criză, compania rămăsese fără bani şi nu reuşea să facă rost de alţii. Aşa a ajuns fondul care a dat primii bani firmei să ajungă la 40% din firmă din doar câteva runde.

    Andrei Dunca: Prima finanţare de 500.000 de dolari ne-a ajuns până în toamna lui 2009, un an şi un pic, în mijlocul recesiunii. Foarte, foarte greu nu doar să faci rost de bani, să te întâlneşti cu VC-uri, nimeni nu răspundea la mailuri, la telefoane, nimeni nu avea apetit de investiţie şi a fost destul de greu. Ţin minte că eu şi Mark nu ne-am mai plătit salariile de la un moment dat. I-am dat nişte bani împrumut lui Mark să-şi plătească chiria. Destul de nasol. Am avut noroc că Pond Ventures, investitorul nostru iniţial, a fost de acord, în momentul în care au văzut că nu există nimeni altcineva, au fost de acord să continue să investească doar ei, deşi nu e recomandabil să tot meargă aceiaşi investitori fără participare externă. Dar au crezut în produs, în echipă şi în misiunea noastră şi au continuat să investească. (Au fost – n. red.) termeni foarte buni pentru ei la momentul respectiv şi practic cred după primele două runde deja dădusem peste 40% din companie. Aveam venituri mici, nu destul cât să desenăm nişte grafice interesante. Cred că veniturile erau la nivelul miilor de dolari, deci destul de puţin.

    Cum moare o achiziţie de o jumătate de miliard de dolari: a plecat susţinătorul nostru în altĂ echipă. „Am fost pur şi simplu nervoşi şi frustraţi”

    Discuţia face lumină în premieră şi asupra motivului care a determinat Facebook să închidă LiveRail după ce a plătit o jumătate de miliard de dolari pe această tehnologie.

    Sergiu Biriş: Dacă te uiţi din afară la asta, zici What the fuck?, ăştia dau juma’ de miliard pe tehnologia asta şi după doi ani o închid şi nu o mai folosesc. De ce? Cum s-a ajuns acolo?

    Andrei Dunca: Problema este că orice achiziţie de genul acesta are un sponsor, sau o echipă internă care sponsorizează ideea, adică ei din intern merg la leadership şi spun că vrem să cumpărăm compania asta fiindcă ne ajută pe strategia respectivă. Şi noi am avut sponsori un director care a fost foarte angajat să se întâmple achiziţia. Totul a fost ok în timpul negocierilor şi due diligence şi toată lumea era pe aceeaşi lungime de undă. La 3 – 6 luni după achiziţie persoana respectivă s-a mutat intern în altă echipă, s-a mutat din Menlo Park în Londra pe un alt produs Facebook. Au venit persoane noi care au întrebat: „Ce facem aici?, Despre ce este vorba? A, păi nu ştiu, chiar asta să fie strategia, nu e cam complicat?, hai să facem altceva.“ Deci ne-am pierdut „internal champion“şi nu am avut niciunul dintre noi experienţa politicilor ăstora corporatiste, nu am ştiut cum să navigăm problemele de genul acesta, am fost pur şi simplu nervoşi şi frustraţi şi ne-a fost foarte greu să trecem peste ideea că LiveRail nu mai este copilul nostru.

  • Zuckerberg admite că Facebook a avut o reacţie lentă faţă de ingerinţele ruse şi vrea reglementări

    Prezent la Conferinţa pentru Securitate de la München, Mark Zuckerberg, fondator şi director general al Facebook, a avut un ton conciliant, afirmând că reţeaua de socializare online a intensificat “semnificativ” colaborarea cu guverne, autorităţi electorale şi membri ai comunităţii de informaţii în ultimii patru ani, eliminând zilnic peste un milion de conturi online false.

    Companii online precum Facebook, Twitter şi YouTube sunt supuse presiunilor pentru a îmbunătăţi reacţiile faţă de acţiunile statelor ostile şi grupurilor politice care coordonează campanii pentru dezinformare.

    Fostul vicepreşedinte american Joseph Biden, care speră să devină candidatul Partidului Democrat în scrutinul prezidenţial din 2020, a sugerat recent că atitudinea pasivă a Facebook faţă de campaniile ruse în anul 2016 ar putea fi considerată “colaborare”, ceea ce ar fi un “delict penal”.

    Mark Zuckerberg a admis că dezinformările au devenit mai sofisticate în ultimii ani, precizând că tratează cu seriozitate riscurile. “În ultimul an, am observat o evoluţie a ameninţărilor în câteva moduri, cu impact semnificativ”, a declarat Zuckerberg, notând că ingerinţele electorale nu sunt doar externe, ci “tot mai mult interne”.

    Facebook are 35.000 de angajaţi care monitorizează conţinutul online. “Bugetul nostru pentru monitorizarea conţinutului este mai mare acum decât întregul venit al companiei atunci când am intrat pe piaţa publică, în 2012, când aveam un miliard de utilizatori”, a subliniat Zuckerberg, citat de cotidianul Financial Times.

    Directorul Facebook a pledat pentru mai multe reglementări în sfera online. “Nu vrem ca firme private să ia decizii cu impact social, trebuie să existe mai multe îndrumări şi reglementări din partea statelor în privinţa discursului admis. În prezent, există două sisteme de reglementare pentru actualele industrii – cel pentru ziare şi presă şi modelul pentru companiile de telecomunicaţii, care este de tip «datele curg spre tine», dar nu poţi trage la răspundere o companie de telecomunicaţii dacă cineva a făcut ceva ilegal pe o linie telefonică. Cred că noi ar trebui să fim undeva între cele două sisteme”, a subliniat Mark Zuckerberg.

  • Facebook plăteşte Reuters pentru verificarea informaţiilor publicate pe reţea şi pe Instagram

    Facebook a încheiat un acord cu Reuters pentru verificarea conţinuturilor publicate pe platformă şi pe aplicaţia Instagram. Hotărârea a fost luată în contextul în care Facebook se confruntă cu presiuni privind eliminarea ştilor false.

    Decizia a venit după ce serviciile secrete americane au informat că platformele de socializare online au fost folosite într-o campanie a ruşilor, care a avut ca scop influenţarea alegerilor din SUA din 2016, lucru negat de administraţia de la Moscova.

    O secţie nou înfiinţată în cadrul Reuters se va ocupa de verificarea conţinuturilor – fotografii, înregistrări video, titluri etc. – dedicate utilizatorilor din SUA, în limbile engleză şi spaniolă, a anunţat agenţia de presă într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • George Soros acuză Facebook de conspiraţie pentru ca Donald Trump să fie reales preşedinte al SUA

    Miliardarul american George Soros a declarat că Facebook răspândeşte dezinformarea în rândul utilizatorilor săi, iar compania ar putea să conspire cu Donald Trump pentru a fi reales în funcţia de preşedinte al SUA,  potrivit agenţiei Bloomberg.

    ”Cred că există un fel de operaţiune informală de asistenţă reciprocă sau înţelegere între Trump şi Facebook”, a declarat Soros la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, de săptămâna trecută.

    ”Facebook va lucra pentru a ajutat la realegerea lui Trump, iar Trump va proteja Facebook, aşadar situaţia aceasta nu se va schimba şi îmi fac foarte mari griji despre cum vor evolua lucrurile în 2010”, a adăugat acesta.

    Soros nu a oferit nicio dovadă în acest sens.

    ”Acest lucru este total greşit”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Facebook, Andy Stone.

    Soros a utilizat, de asemenea, în trecut, în cadrul discursului său anual de la Davos pentru a critica gigantul social media. În 2018, acesta a comparat Facebook cu o companie de jocuri de noroc care alimentează dependenţa în rândul utilizatorilor, iar anul trecut a reiterat necesitatea reglementărilor companiilor din sectorul tehnologiei.

  • Cum vor gemenii Winklevoss, primii miliardari din bitcoin, să reinventeze piaţa criptomonedelor

    Cameron şi Tyler Winklevoss sunt cunoscuţi ca foşti sportivi olimpici şi ca antreprenori americani, însă publicul larg a auzit de ei în urmă cu peste 10 ani, când aceştia l-au dat în judecată pe Mark Zuckerberg, acuzându-l că le-a furat proiectul Facebook.

    Gemenii au încheiat în 2008 o înţelegere de 65 milioane dolari cu Zuckerberg – acum al cincilea cel mai bogat om din lume. Jumătate din suma stabilită la înţelegere a fost obţinută de aceştia sub formă de acţiuni bursiere.

    Îndepărtându-se însă de poveste Facebook, fraţii Winklevoss şi-au făcut intrarea în piaţa criptomonedelor – devenind în 2017 primii miliardari anunţaţi din bitcoin, înainte ca valoarea să scadă dramatic.

    Acum, cei doi vor să lanseze primul fond de investiţii de tip ETF, însă trebuie să convingă autoritatea de supraveghere financiară americană (SEC) de viabilitatea acestuia.

    După o vizită în birourile Gemini Trust, una dintre companiile fondate de cei doi fraţi, FT notează un aspect interesant: înainte de a intra în birourile de Manhattan, vizitatorii sunt obligaţi să semneze un acord de confidenţialitate. O astfel de securitate nu este văzută foarte des în afara Silicon Valley, însă paranoia faţă de spionajul corporate este de înţeles în cazul Winklevoss, ţinând cont de controversa pe care au avut-o cu Mark Zuckerberg.

    Ajunşi acum la 39 de ani, gemenii Winklevoss îşi amintesc că au auzit prima dată de bitcoin în 2012, când nu era cunoscut în afara unui grup mic de oameni.

    „Am fost facinaţi. Au fost primii bani gândiţi pentru internet de acelaşi fel de oameni ca cei care au constrit internetul. Era ceva foarte diferit de banii băncilor care încearcă să se adapteze internetului”, spune Tyler Winklevoss.

    Ei au investit 1 milion de dolari în BitInstant, o platformă de exchange pentru bitcoin. Însă interesul lor a fost tot timpul faţă de criptomonedă în sine. În perioada următoare, au cumpărat bitcoin în valoare de milioane de dolari, deţinând la un anumit moment 1% din totalul monedelor bitcoin din piaţă.

    În contextul în care valoarea bitcoin a crescut masiv pe parcursul anului 2017, gemenii Winklevoss au devenit primii miliardari din bitcoin.

    Proiectul BitInstant nu a fost lipsit de controverse. Compania care procesa la un moment dat o treime din toate tranzacţiile cu bitcoin, a trebuit să se închidă în 2014, iar CEO-ul ei, Charlie Shrem, a intrat în închisoare după ce şi-a recunoscut vinovăţia pentru că ar fi ajutat oamenii să cumpere droguri de pe piaţa neagră cunoscută drept Silk Road.

    În acelaşi timp, ei s-au confruntat cu atacul cibernetic masiv asupra companiei Mt Gox din Japonia, urmat de colapsul celui mai mare exchange de criptomonede din lume în 2014, ceea ce a afectat valoarea bitcoinului, dar mai ales, încrederea în piaţă.

    Gemenii Winklevoss consideră că aceasta a fost perioada „Vestului Sălbatic” în piaţa de criptomonede.

    Acum, Cameron şi Tyler cred că viitorul pieţei criptomonedelor stă în fonduri de investiţii listate de tip ETF – o piaţă care ar putea stimula încrederea în criptomonede.

    „ETF-urile au fost un boom din punct de vedere istoric chiar şi pentru industrii pentru cea a aurului. Este un instrument pe care oamenii îl înţeleg. ETF-urile există de cel puţin 25 de ani, deci nu reinventăm roata”, spune Cameron Winklevoss.

    Ei au depus aplicaţii la SEC pentru a lansa primul ETF bitcoin, însă solicitările au fost respinse pentru a doua oară în 2018, deoarece autoritatea de supraveghere are preocupări legate de posibilităţile de fraudă şi manipulare care ar putea interveni asupra pieţei. Cu toate acestea, ei speră să adapteze proiectul la cerinţele autorităţilor.

     

     

  • WhatsApp lansează o „versiune întunecată”. Ce cuprinde aceasta şi cine o va putea folosi

    WhatsApp a lansat un update prin intermediul noii versiuni a sistemului de operare Android (2.20.13). Update-ul permite utilizatorilor să folosească într-un final „versiunea întunecată” (o temă cu o culoare închisă a ecranului) pentru WhatsApp, despre care presa internaţională a scris în urmă cu câteva săptămâni.

    Aplicaţia de mesagerie deţinută de Facebook a făcut teste ale unei teme „întunecate” timp de câteva luni.

    Site-ul WaBetaInfo, care urmăreşte dezvoltări ale versiunilor beta ale aplicaţiilor, a dezvăluit recent că această nouă temă a WhatsApp era pregătită de lansare pentru versiunea de Android a WhatsApp, iar în curândi va fi gata şi pentru folosirea pe iOS.

    Update-ul are rolul de a reduce strălucirea ecranului şi folosirea unor culori mai închise pentru căsuţele mesajelor. Modulul întunecat va face mai uşoară citirea mesajelor în condiţii de luminozitate redusă, în timp ce va preveni de asemenea aplicaţia din consumul ridicat al bateriei. Mai multe aplicaţii populare includ o astfel de variantă, inclusiv aplicaţia de Messenger a Facebook.