Tag: estimari

  • Frica de mai rău. De ce nu pot răsufla uşuraţi oamenii de afaceri nici în 2012

    “Ecoul la noi va fi următorul: companiile româneşti se vor confrunta cu o reducere a cererii la export, o deteriorare a accesului la finanţare, la care se va adăuga un consum intern slab, dar şi o scădere a investiţiilor”, rezumă Cristian Ionescu, country cluster manager Coface pentru România, Bulgaria şi Slovacia. În aceste condiţii, singura şansă este deja celebra absorbţie a fondurilor europene, mai ales că din direcţia “canalelor” tradiţionale, adică investiţiile străine directe sau achiziţiile, pare că nu se va întâmpla ceva spectaculos.

    Dacă anul trecut am avut o modestă creştere economică datorită exporturilor, producţiei industriale şi agriculturii, în 2012 aceste ramuri nu vor mai fi în mod obligatoriu generatoare de veşti bune pentru economie. Mai mult, cu cât recesiunea din zona euro se va adânci, adică acolo unde se duc 55% din exporturile României, cu atât mai greu ne va fi şi nouă să menţinem un climat economic echilibrat. “Dacă agricultura şi exporturile vor scădea, vom putea compensa parţial prin revenirea consumului intern, în special cel guvernamental, în contextul unui an electoral”, comentează Ionescu. Cu toate acestea, revigorarea consumului se va face cu greutate din cauza scăderii nivelului de încredere a consumatorilor, dar şi a puterii lor de cumpărare.

    Şi ar mai fi un aspect legat de conectarea cu pieţele externe: pentru Italia şi Spania, ţările în care lucrează cei mai mulţi emigranţi români, se aşteaptă un nou an cu scăderi economice. În consecinţă, valoarea remitenţelor va fi în scădere, iar o parte din acei oameni s-ar putea întoarce în ţară, unde vor îngroşa rândurile şomerilor. Efectul este incomparabil mai puţin dăunător decât o cerere mai mică pentru exporturi, dar, cumulate, creează portretul perfect al unei economii astenice.

    În orice caz, Coface estimează că anul 2012 va marca o creştere economică de cel mult 1,5% şi interesant este şi faptul că este aşteptată o creştere a investiţiilor străine directe până la aproximativ 2,2 miliarde de euro, comparativ cu nivelul de 1,8 miliarde de euro din 2011. Deocamdată, această previziune nu este ameninţată de protestele sociale care s-au prelungit mai mult decât se estima la început, încrederea potenţialilor investitori şi planurile lor a de face afaceri în România fiind în continuare dictate de cu totul alte criterii.

    Ar putea să-i îngrijoreze, pe de altă parte, dificultăţile tot mai mari cu care se confruntă companiile româneşti, în special cu privire la plata datoriilor pe care le au. Potrivit datelor Coface, în al doilea semestru al anului trecut s-a observat o înrăutăţire a comportamentului de plată şi o incidenţă crescută a instrumentelor de plată refuzate. Şi termenul mediu de recuperare a creanţelor a crescut, de la 60 de zile la 90 sau chiar 120 de zile. Această problemă nu o au doar companiile mici şi slab capitalizate, ci devine tot mai frecventă şi în cazul companiilor de dimensiuni medii şi mari.

  • China anticipează o recesiune mondială de lungă durată. Cele mai pesimiste estimări făcute vreodată de un oficial chinez despre economie

    “Singurul lucru de care putem fi siguri, într-o mulţime de incertitudini, este că recesiunea mondială provocată de criza financiară internaţională va fi cronică”, a afirmat Wang, citat de agenţia chineză Xinhua. Comentariile lui Wang sunt cele mai pesimiste estimări făcute vreodată de un oficial chinez despre economia mondială, iar îngrijorarea autorităţilor de la Beijing referitoare la înrăutăţirea mediului economic mondial s-ar putea transpune într-o politică de susţinere a dezvoltării interne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite au evitat deocamdată recesiunea

    Goldman Sachs Group şi Macroeconomic Advisers au revizuit estimările privind avansul PIB-ului american în trimestrul al treilea de la circa 2% la 2,5%, relatează Bloomberg. Avansul ar fi aproape dublu faţă de ritmul de 1,3% din trimestrul al doilea şi cel mai rapid din acest an. Cele mai recente date favorabile sunt cele publicate vineri de Departamentul Muncii, potrivit cărora în septembrie au fost create 103.000 de locuri de muncă. “Economia americană nu pare să reintre în recesiune, dar redresarea este slabă”, a declarat Allen Sinai, preşedinte la institutul Decision Economics din New York.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia va rămâne în recesiune în 2012 pentru al patrulea an consecutiv

    Declinul activităţilor economice, înrăutăţit de măsurile de austeritate menite să echilibreze finanţele publice, a depăşit aşteptările şi a împiedicat atingerea ţintelor bugetare stabilite de guvern cu creditorii internaţionali. “Trebuie să conştientizăm că recesiunea din ultimii trei ani se va prelungi în al patrulea. Trebuie să realizăm cât de gravă este recesiunea pentru a înţelege divergenţa faţă de estimările troicei UE/FMI/BCE din mai 2011”, a afirmat Venizelos în faţa Parlamentului. Autorităţile de la Atena au introdus o nouă taxă pe proprietăţile imobiliare, pentru a putea respecta ţintele referitoare la venituri, cheltuieli şi un deficit de 7,6% din PIB, esenţial pentru a primi finanţare prin programul internaţional convenit anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moody’s estimeaza ca aproape o treime dintre bancile europene nu vor trece testele de stres

    Autoritatea Bancara Europeana ar trebui sa anunte rezultatele
    testelor de stres in cursul saptamanii viitoare. Analistii
    anticipeaza rezultate negative pentru mai multe banci decat anul
    trecut, cand doar sapte institutii de credit au fost considerate
    drept inadecvat capitalizate in urma testelor de stres.
    Autoritatile incearca sa consolideze credibilitatea examinarilor,
    care a fost pusa sub semnul intrebarii de piete dupa rezultatele
    neasteptat de bune de anul trecut. Moody’s arata, intr-un comunicat
    prezentat miercuri, ca impactul general al testelor de stres asupra
    ratingurilor bancilor va fi unul limitat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viitorul comertului online: triplu in trei ani

    Romanii vor scoate din buzunar anul acesta pentru cumparaturi
    online in jur de 350 de milioane de euro, suma de peste zece ori
    mai mare decat in 2005, cand afacerea comertului pe internet era
    estimata la doar aproximativ 30 de milioane de euro. Ritmul de
    crestere a fost surprinzator, cu rate chiar si de 100% de la an la
    an sau de cel putin cateva zeci de procente in ultimii ani,
    indiferent de criza, dar piata a ramas totusi la un nivel destul de
    mic prin comparatie cu cel din alte tari din regiune. In Cehia,
    spre exemplu, este vorba deja despre o industrie de 1,3 miliarde de
    euro, in conditiile unei populatii la jumatate fata de cea din
    Romania, pe cand in Polonia cumparaturile pe internet ajung chiar
    si la trei miliarde de euro.

    “Comertul online local poate evolua rapid in urmatorii cativa
    ani, chiar pana la valoarea de un miliard de euro, dar nu in
    situatia actuala, ci doar in urma unor investitii si masuri de
    crestere a increderii consumatorilor”, spune Marius Ghenea,
    presedintele Asociatiei Magazinelor Online din Romania (ARMO) si al
    Fit Distribution, companie care detine magazine precum PCFun.ro sau
    PCGarage.ro, cu ocazia evenimentului “Comertul online, castigator
    in criza” organizat de BUSINESS Magazin in parteneriat cu
    Raiffeisen Bank, Visa Europe, Netopia System si ePayment. “Nu vor
    mai fi dublari ale pietei, cum se intampla in 2005-2006, dar
    estimez cresteri de 40-50% pe an”, a mai spus omul de afaceri.

    Inainte de toate, trebuie spus ca prin comert online, cel mai
    adesea se intelege comertul cu plata prin card bancar sau, in
    general, de tip electronic, in timp ce produsele si serviciile
    comandate de pe internet, dar achitate la livrare, intra in
    categoria comertului obisnuit. Nu este insa in mod neaparat asa,
    perceptie care trebuie schimbata in ochii consumatorilor. Plata
    prin card bancar in magazinele online este doar o componenta a
    comertului pe internet care a insumat anul trecut tranzactii in
    valoare de 130 de milioane de euro. “Anul acesta platile cu cardul
    vor ajunge la 160 de milioane de euro, iar din 2012 cred ca depasim
    pragul de 200 de milioane de euro”, apreciaza Daniel Nicolescu,
    directorul executiv al integratorului de plati online ePayment.

    Peste 83% dintre romanii care cumpara de pe internet au in
    general retineri din cauza problemelor de securitate la care se
    expun in momentul in care introduc datele de pe card, potrivit unui
    sondaj realizat de compania de cercetare Gfk Romania pentru
    ePayment. “Oamenii intra pe site-uri, se informeaza, dar achizitia
    propriu-zisa are loc in mediul offline din lipsa de incredere”,
    puncteaza Cristian Herghelegiu, managerul de dezvoltare al
    companiei. “Temerile lor sunt insa neintemeiate. Tranzactiile
    online sunt cat se poate de sigure”, continua executivul, cu
    argumentul ca anul trecut rata tentativelor de frauda a fost de
    doar 0,24% din totalul tranzactiilor, adica putin sub 5.000 de
    plati in valoare totala de 900.000 de euro, si ca este in scadere
    de la an la an.

    Perceptia consumatorilor nu este insa chiar atat de usor de
    schimbat, mai ales ca in continuare exista multi romani care
    folosesc cardul bancar doar o data pe luna, pentru a retrage de la
    bancomat salariul proaspat incasat. Dincolo de procesatorii de
    plati si emitentii de carduri precum Visa sau MasterCard, este de
    asemenea nevoie si de implicarea bancilor pentru promovarea
    platilor cu cardul drept o metoda sigura de plata. “Din 12,5
    milioane de carduri existente in piata, doar 150.000 sunt activate
    in sistemul 3D Secure, care ofera securitate maxima clientilor care
    fac plati cu cardul, si doar 1.000 de comercianti accepta asemenea
    tranzactii”, a declarat Catalin Cretu, directorul general pentru
    Romania al Visa Europe, in cadrul prezentarii sustinute la
    evenimentul “Comertul online, castigator in criza”. Site-urile care
    vand cupoane de reduceri au avut insa o contributie importanta in
    ultima perioada la cresterea numarului de consumatori dispusi sa
    plateasca cu cardul, actionand ca un potential catalizator pentru
    industrie, dupa spusele lui Antonio Eram, directorul executiv al
    Netopia Sistem. “Consumatori care poate nu plateau deloc cu cardul
    inainte au facut tranzactii chiar si pentru un leu”, remarca si
    Roberto Lazarov, fondatorul FunDeal.ro.

  • FMI estimeaza o inflatie in Romania de 4% pentru sfarsitul anului, la limita superioara a tintei BNR

    BNR tinteste pentru acest an o inflatie de 3%, plus/minus un
    punct procentual, iar pentru sfarsitul anului estimeaza 3,6%. Anul
    urmator, cresterea preturilor se va tempera la 3%, estimeaza
    Fondul. Potrivit datelor anuntate, luni, de Institutul National de
    Statistica, inflatia anuala a urcat de la 7,6% in februarie la
    8,01% in martie, atingand maximul din august 2008, dupa ce rata
    lunara s-a situat la 0,6% in principal ca urmare a scumpirii
    cartofilor, fructelor proaspete, zaharului si combustibililor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oxford Economics revine asupra estimarilor anterioare: Economia Romaniei va creste in 2011

    “Principalul factor de crestere continua sa fie exporturile
    (…) dar Romania ramane astfel vulnerabila daca cererea din UE
    scade”, se arata intr-o analiza a Oxford Economics. De altfel,
    economia zonei euro are o dinamica in doua viteze in aceasta
    perioada, cu performante solide in statele care au o situatie mai
    buna, in timp ce tarile “de la periferie”, cu datorii mari si
    deficite bugetare ridicate, continua sa se confrunte cu o
    activitate economica slaba si somaj ridicat. Totusi, Germania si
    Franta, cele mai mari economii din zona euro, au inregistrat o
    incetinire a cresterii in ultimele doua trimestre ale anului
    trecut, dupa cifre neasteptat de bune in trimestrul al doilea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inainte: “Reteaua de socializare” castiga sigur Oscarul. Dupa: “Discursul Regelui” ia tot. De ce?

    In 2008, nimeni nu s-ar fi asteptat ca “Vagabondul milionar”
    sa-si transforme in statuete opt dintre cele zece nominalizari.
    Oricat de inedita, emotionanta, exotica si tonica, productia
    semnata de Danny Boyle (nominalizat anul acesta cu “127 de ore”) nu
    se ridica la nivelul intensului “Frost/Nixon” sau la cel al
    filmului biografic “Milk”. Dar iata ca membrii Academiei au votat
    cu inima, iar mediocrul “Vagabond milionar” a devenit marele
    castigator din 2008.

    Istoria are toate sansele sa se repete in 2011, cand criticii
    n-au incetat sa laude “Reteaua de socializare”, film care nu prea
    pare sa fi impresionat Academia Americana de Film. Chiar daca
    titlurile nominalizate la Oscarul pentru Cel mai bun film sunt in
    numar de zece, lupta pentru voturile membrilor acesteia este
    evident ca se da doar intre cele doua productii amintite mai
    sus.

    Dezavantajele “Retelei de socializare” sunt doua: in primul rand
    este un film mult prea cerebral pentru a le placea membrilor
    votanti, care cu siguranta au rezonat mai bine la sensibila poveste
    din “Discursul regelui”, iar David Fincher nu se numara deloc
    printre cei mai iubiti oameni din industrie, cum la fel se intampla
    si cu producatorul Scott Rudin.

    Cu toate acestea, schimbarea de opinie dinaintea galei este
    uimitoare: dintr-un film fara sanse, desi multinominalizat,
    “Discursul regelui” devine favorit dupa ce primeste trei dintre
    cele mai importante premii premergatoare Oscarului, iar asta e ceea
    ce ar cam trebui sa faca mai toti membrii echipei acestei productii
    britanice – sa-si pregateasca si ei un discurs.

    Cel mai bun instrument de masurare a sanselor filmelor
    nominalizate sunt premiile asociatiilor de la Hollywood, cele mai
    importante si numeroase fiind cele ale actorilor, ale
    producatorilor si ale regizorilor. “Discursul regelui” le-a
    castigat pe toate trei, iar faptul ca o parte importanta dintre
    membrii asociatiilor fac parte si din Academia de Film este graitor
    pentru balanta care se inclina in defavoarea “Retelei de
    socializare”.

    Poate ca un Oscar pentru Colin Firth nu va mira pe nimeni,
    pentru ca actorul britanic nu prea are concurenta anul acesta si
    oricum a ramas proaspat in memoria Academiei dupa excelentul rol
    din “A Single Man”, cu care insa a pierdut anul trecut. Poate ca
    nici un Oscar pentru Cel mai bun film nu va surprinde pe nimeni,
    din moment ce drama lui Tom Hooper este mult mai accesibila si
    relevanta din punctul de vedere uman decat mai recele film al lui
    David Fincher, dar exista mari sanse ca Hooper sa-i fure lui
    Fincher chiar si premiul pentru cel mai bun regizor.

    Dupa ce britanicul venit din televiziune (si specializat pe
    miniserii si seriale de epoca, precum “John Adams” si “Elizabeth
    I”) a castigat premiul cel mare al Asociatiei regizorilor de la
    Hollywood, ar fi de mirare sa nu castige si Oscarul pentru cel mai
    bun regizor. In ultimii 60 de ani, numai de sase ori cele doua
    premii au fost castigate de persoane diferite, iar semnele arata ca
    membrii Academiei, odata porniti, ar putea vota cu “Discursul” la
    mai toate categoriile, transformandu-l intr-un “Titanic” sau
    “Stapanul Inelelor: Reintoarcerea regelui” al anului 2011.
    Reamintim ca cele doua filme castigau, in 1998 si 2004, cate 11
    statuete fiecare.

    Dintre celelalte categorii ale acestui an, doar una este cu
    siguranta a “Retelei de socializare”: scenariul adaptat. In rest,
    Fincher are toate sansele sa piarda in fata “Discursului”, ca si
    celelalte filme cu care acesta concureaza la mai toate cele 12
    categorii. La Cea mai buna actrita in rol principal, premiul ii va
    reveni mai mult decat sigur lui Natalie Portman, al carei “Black
    Swan” se lanseaza in Romania cu doar cateva zile inainte de
    asteptata gala. Premiile pentru roluri secundare au toate sansele
    sa ajunga la Christian Bale si Melissa Leo pentru “The Fighter”.
    Aceleasi patru nume s-au aflat si pe lista castigatorilor premiilor
    Asociatiei Actorilor, care a acordat un trofeu si pentru ansamblul
    de actori din “Discursul regelui”, trofeu ce indica adesea cu ce
    titlu vor vota actorii din Academie pentru Oscarul pentru Cel mai
    bun film.

    Atentie, luna februarie este si cea in care cinefilii romani pot
    recupera filmele nominalizate la Oscar. Startul il dau comedia
    “Copiii sunt bine merci” a regizoarei Lisa Cholodenko, nominalizata
    la patru Oscaruri, inclusiv cele pentru scenariu original si cea
    mai buna actrita in rol principal (Annette Bening) si “Discursul
    regelui” la 11 februarie. Va trebui sa mai asteptam doua saptamani
    pentru a vedea “Adevaratul curaj” si “Lebada neagra”, primul
    nominalizat la 10 premii Oscar, al doilea la cinci.

    Vom vedea, asadar, la 28 februarie incotro merg premiile Oscar.
    Gala de decernare este transmisa si in Romania, in direct, de
    canalul HBO, cu incepere de la ora 3 dimineata.

  • Seful Agrostar: Pretul painii ar putea creste cu 25-30% pana la sfarsitul anului

    “Presedintele Agrostar afirma ca procesatorii sunt responsabili
    pentru scumpirile din industria alimentara si nu agricultorii.

    “Procesatorii ar trebui intrebati de ce creste pretul la paine,
    nu noi agricultorii suntem de vina. Noi avem, in sfarsit dupa 20 de
    ani, un pret real la grau. Nu agricultorii sunt de vina pentru
    scumpirile din acest an, ci un sistem deficitar de investitii,
    pentru ca daca agricultura ar fi beneficiat de investitii nu ar mai
    fi fost un monopol pe pretul la lapte sau nu am mai fi importat 70%
    din carnea de porc”, a spus Stefan, dupa intalnirea de la Guvern cu
    premierul Emil Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro