BusinessMagazin

Tag: elevi

  • Situaţia şcolilor la zi, înainte de inchiderea totală de luni

    La începutul anului şcolar 2020 – 2021 erau doar 263 de şcoli în scenariul roşu, ceea ce înseamnă că mai mult de 4.200 de şcoli s-au închis în nici două luni de cursuri.

    Elevii din 4.478 de şcoli învăţă exclusiv online, în scenariul roşu, cei din 5.022 de unităţi de învăţământ figurează în scenariul galben, iar cei din 8.156 se duc fizic la şcoală, în scenariul verde, conform datelor oferite de Ministerul Educaţiei.

    La începutul anului şcolar 2020 – 2021 erau 263 de şcoli în scenariul roşu, ceea ce înseamnă că mai mult de 4.200 de şcoli s-au închis în nici două luni de cursuri.

    ”Menţionăm că dintre cele 4.478 de şcoli aflate în această situaţie, 368 sunt în Scenariul 3 ca urmare a cazurilor de COVID-19 înregistrate, în timp ce 4.110 unităţi de învăţământ apar din cauza ratei de incidenţă a cazurilor din localităţile în care acestea funcţionează ori a infrastructurii şcolare supuse unor lucrări de reabilitare”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Scenariul verde implică parti­ciparea zilnică (faţă în faţă) a tu­turor preşcolarilor şi elevilor în uni­tăţile de învăţământ, cu res­pectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară, sce­nariul galben presupune parti­ciparea zilnică (faţă în faţă) a tu­turor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, res­pectiv revenirea parţială (prin ro­taţie de una sau două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, iar în scenariul roşu toţi elevii participă doar la cursurile din mediul online.

    Criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcţionare este rata incidenţei cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.

    Monica Anisie declara, luni, că erau circa 1 milion de elevi care învăţau exclusiv online.  Aproape 3 milioane de şcolari şi preşcolari au început cursurile noului an şcolar pe 14  septembrie, conform datelor de la INS, ceea ce înseamnă că circa o treime dintre elevii din şcolile din România fac acum cursurile exclusiv online.

    Guvernul a decis ca toate şcolile să treacă de luni în „regimul online” fapt criticat de elevi şi de profesori, deopotrivă. Mai ales în mediul rural, mii de copii nu au, pur şi simplu, acces la învăţământul online, ceea ce pentru ei ca însemna o perturbare gravă a procesului de învăţare.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomendat ţărilor din UE să limiteze mişcarea populaţiei (o carantină parţială), dar să lase şcolile deschise. În Marea Britenie, Franţa sau Spania, sunt reintroduse măsuri severe de limitare a deplasărilor, dar şcolile rămân deschise.

     

     

  • Legea privind transportul gratuit al elevilor a fost promulgată de Klaus Iohannis

    Legea privind transportul gratuit al elevilor a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, a anunţat, vineri, Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), care cer preşedinţilor de consilii judeţene să respecte legea de urgenţă. 

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind transportul elevilor (PL-x 334/10.06.2020) prin Decretul nr. 824/2020. Legea nr. 226/2020 de modificare şi completare a Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 rezolvă problema transportului elevilor.

    „De astăzi (vineri – n.r.), dreptul elevilor de a beneficia de transport gratuit devine realitate după 7 ani în care Asociaţia Elevilor din Constanţa a realizat demersuri continue. Istoria transportului elevilor începe în 2011, când Legea Educaţiei prevedea dreptul distinct al elevilor de a beneficia de decontarea navetei, respectiv reducere la transportul judeţean. Totuşi, niciunul din aceste drepturi nu a fost respectat, cauza fiind o serie de încurcături legislative. Câteva dintre acestea sunt plafonarea decontării navetei în 2013, introducerea tarifelor maximale pentru abonamentele elevilor în 2016, precum şi eliminarea transportului judeţean din sfera serviciilor publice în 2019”, au transmis reprezentanţii Asociaţiei Elevilor din România.

    Odată cu promulgarea legii sunt modificate o serie de articole din Legea educaţiei şi elimină toate contradicţiile legislative de până acum.

    Potrivit AEC, dreptul elevilor la transport gratuit nu mai este interpretat separat (decontarea navetei şi tarif redus), gratuitatea fiind asigurată de autorităţile locale şi judeţene, prin intermediul contractelor de servicii publice. Totodată, sistemul de decontare inaplicabil prevăzut de OUG nr. 70/2020 este eliminat.

    „Având în vedere cadrul legislativ clarificat, solicităm preşedinţilor de consilii judeţene să finalizeze de urgenţă procedura de atribuire directă a contractelor de serviciu public şi să emită hotărâri prin care să acorde gratuitate elevilor”, spun reprezentanţii AEC.

  • Ministerul Educaţiei vrea digitalizarea tuturor şcolilor din România până în 2027

    ♦ În anul şcolar trecut, România avea un număr de 6.166 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial conectate la internet, adică 67% dintr-un total de 9.150 de unităţi ♦ Circa 98% dintre licee aveau acces la internet anul trecut, conform statisticilor INS.

    Ministerul Educaţiei a lansat, ieri, procesul de consultare publică pentru elaborarea strategiei privind digitalizarea educaţiei din România 2021-2027. Astfel, Ministerul Educaţiei vrea ca toate şcolile din România să aibă tehnologia şi infrastructura necesare pentru a fi conectate la internet până în 2027.

    „În momentul la care am preluat Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pot spune că această digitalizare a educaţiei nu exista. Erau peste 5.000 de clădiri care nu aveau conexiune la internet, iar acum circa 2.200 de clădiri din cele peste 28.000 exis­tente la nivelul întregii ţării au mai rămas fără acces la internet. În luna septembrie, în urma unui memorandum iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, între Guvernul României şi operatori, s-au conectat la internet 2.800 de clădiri“, a spus ministrul educaţiei, Monica Anisie, în cadrul conferinţei de lansare a procesului de consultare publică.

    Conform datelor de la Institutul Na­ţional de Statistică, în anul şcolar 2019 – 2020, România avea un număr de 6.166 uni­tăţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial şi 1.444 de licee conectate la internet. Dintr-un total de 9.150 de unităţi încadrate în segmentul primar şi gimnazial, 6.166 erau conectate la internet (67%).

    În învăţământul liceal funcţionează 1.468 licee şi grupuri şcolare independente, 98% dintre ele având acces la internet, conform sursei citate.

    „Ne dorim ca, în 10 ani, sistemul de educaţie din România să producă cei mai bine pregătiţi angajaţi din lume, indiferent de domeniu. Dacă luăm în calcul faptul că, în ceea ce priveşte specialiştii în IT, programatorii, acest lucru deja se întâmplă, cred că nu este un obiectiv greu de atins.  Ne dorim o programă şcolară adaptată meseriilor viitorului şi capabilă să se adapteze permanent schimbării. Educaţia digitală trebuie să înceapă de la grădiniţă. Ne dorim o şcoală smart, modernă, accesibilă, bazată pe resurse şi tehnologii digitale, una care să dispună de acces la o infrastructură digitală”, a spus Jean Badea, subsecretar de stat în Ministerul Educaţiei, în cadrul aceluiaşi eveniment.

    Modalitatea de implementare va fi corelată cu Planul de acţiune pentru Educaţia digitală al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, mai spune el.

    Consultarea publică se va desfăşura online, în perioada 26 octombrie – 9 noiembrie, prin completarea unui chestionar, fiind structurată pe 9 domenii de consultare: competenţe digitale pentru elevi şi studenţi, educaţia digitală pe întreg parcursul vieţii, formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţie digitală, infrastructură şi resurse tehnologice digitale, conectivitate, resurse educaţionale deschise, curriculum şcolar pentru meserii emergente, securitate cibernetică, protecţia datelor, siguranţa online şi etica IT, alte teme subsecvente digitalizării educaţiei, conform Ministerului Educaţiei.

    Oficialii prezenţi la lansarea procesului de consultare publică pentru elaborarea strategiei privind digitalizarea educaţiei din România 2021-2027 nu au putut da informaţii despre sumele ce ar fi alocate pentru procesul de digitalizare a şcolilor.

    De altfel, Monica Anisie este candidat la alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 6 decembrie, iar consultările au loc în timpul campaniei pentru aceste alegeri.

  • Situaţia şcolilor la zi. Mai mult de 660 de unităţi de învăţământ au trecut în scenariul roşu de la începerea noului an şcolar

    Ministerul Educaţiei a anun­ţat că elevii din 930 de şcoli învăţau, ieri, în scenariul roşu, cei din 5.226 în scenariul galben, iar cei din 11.460 de unităţi de învăţământ învăţau conform scenariului verde. Comparativ cu începutul anului şcolar, numărul şcolilor din scenariul roşu a crescut cu 667 de unităţi.

    „Dintre cele 930 de şcoli aflate în această situaţie, 256 sunt în scenariul 3 ca urmare a cazu­rilor de COVID-19 înregistrate, în timp ce 674 de unităţi de învă­ţământ apar din cauza ratei de inci­denţă a cazurilor din localită­ţile în care acestea funcţionează ori a infrastructurii şcolare supuse unor lucrări de reabilitare“, transmite Ministerul Educaţiei. Datele de la Ministerul Educaţiei sunt transmise de inspectoratele şcolare judeţene şi le includ şi pe cele transmise de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

    Scenariul verde implică parti­ciparea zilnică (faţă în faţă) a tu­turor preşcolarilor şi elevilor în uni­tăţile de învăţământ, cu res­pectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară, sce­nariul galben presupune parti­ciparea zilnică (faţă în faţă) a tu­turor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, res­pectiv revenirea parţială (prin ro­taţie de una sau două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, iar în scenariul roşu toţi elevii participă doar la cursurile din mediul online. Pau­zele dintre ore la şcolile în care cursurile se vor desfăşura după primele două scenarii, cel verde şi cel galben, vor fi de cinci minute numai pentru schimbarea claselor de către cadrele didactice, iar orele vor fi de 55 de minute, conform unui ghid pentru învăţământul gimnazial şi liceal elaborat de Ministerul Educaţiei.

    În anul şcolar trecut, 2019 – 2020, mai mult de jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (54,4%), iar peste o treime în învăţământul liceal (20,7%) şi antepreşcolar şi cel preşcolar (18,4%), conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    România avea în anul şcolar 2019/2020 un număr de 6.166 uni­tăţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial conectate la internet şi 1.444 de licee, arată datele publicate de INS.

     

  • Constanţa, de unde un grup de elevi a fost ridicat de Poliţie, a demisionat. „Vorbim de copii cu rezultate nu bune, ci foarte bune”

    Opt elevi au fost ridicaţi din curtea unei şcoli din Constanţa şi duşi la Poliţie. Copiii nu au spaţii destinate recreerii, iar terenurile şcolilor rămân singura opţiune.

    Părintele unuia dintre elevi a plătit amenda şi a consultat un avocat pentru următoarele demersuri. Scandalul de la Constanţa tinde să devină unul naţional, în condiţiile lipsei de spaţii unde copiii se pot întâlni în timpul liber
    Directorul unei şcoli din Constanţa şi-a depus demisia după ce vineri, un grup de opt elevi au fost ridicaţi din curtea şcolii şi duşi la Poliţie.
    „Vorbim de copii cu rezultate nu bune, ci foarte bune la învăţătură, copii care nu ne-au creeat niciodată probleme. Mi se pare perfect absurb ceea ce s-a întâmplat.
    Eu am luat decizia personală de a-mi depune demisia în semn de protest, pentru că eu sunt reprezentantul unei instituţii şi ca reprezentant al unei instituţii mi s-a părut perfect normal să am o reacţie la modul abuziv în care poliţia s-a comportat faţă de foştii noştri elevi, dar şi faţă de noi ca şcoală”, a declarat Ciorogaru Ioan Denys, directorul şcolii numarul 29 din Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvoltarea programului de învăţământ dual în judetele Sălaj şi Prahova

    Michelin România

    Motivaţie:
    Atât în Zalău, cât şi în Câmpina, puternice centre industriale, este nevoie de specialişti în diferite domenii tehnice, iar numărul acestora nu este suficient pentru a acoperi cererea locală. Michelin (care are în prezent în România trei uzine, o reţea comercială şi un centru de servicii), „este parte din comunitatea locală, parte din industria locală şi pentru viitorul comunităţii, dar şi al vieţii industriale a acesteia a dezvoltat programul de învăţământ dual cu obiectivul de a  contribui la pregătirea profesională a viitorilor mecanici sau electricieni”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Pe lângă crearea unor clase de învăţământ dual, atât la Zalău, cât şi la Câmpina, cu ajutorul Fundaţiei Corporative Michelin, sunt create şi dotate laboratoare în care elevii să facă practică.  Proiectul este gândit în trei etape, pe o perioadă de doi ani şi constă în: reabilitarea atelierelor din cadrul celor două licee cu sprijinul primăriilor locale, pregătirea spaţiului pentru noile echipamente, dotarea progresivă a atelierului, începând cu materiale de bază şi finalizând cu echipamente complexe, utile pentru completarea ciclului de studiu de trei ani. Atelierele vor beneficia de zeci de echipamente tehnice, printre care machete şi bancuri de lucru, truse de scule şi aparate de măsură.  În implementarea proiectului, din partea uzinelor sunt implicate trei persoane care gestionează renovarea şi dotarea atelierelor cu aparatura necesară, organizează perioadele de practică ale elevilor în uzine şi participă la întâlnirile dedicate programelor de învăţământ dual, la nivelul liceelor şi al autorităţilor locale. Totodată, responsabilii de comunicare din uzine se ocupă de comunicarea proiectului la nivelul comunităţii locale şi al reprezentanţilor mass-media. Proiectul acesta este susţinut de Fundaţia Corporativă Michelin, parte a grupului Michelin.

    Efecte:
    Prin acest program, Michelin şi partenerii săi oferă şansa unor elevi de a se califica într-o meserie şi de a fi pregătiţi pentru un loc de muncă la finalul liceului. De asemenea, oferă ocazia de a relua specializări necesare pe piaţa muncii, dar pentru care nu mai exista pregătire în sistemul de învăţământ. La Zalău, la începutul anului 2019, proiectul demarat cu ajutorul Fundaţiei Corporative Michelin era într-o nouă etapă de dotare a atelierului din cadrul Liceului Tehnologic ,,Mihai Viteazul”. În Câmpina, prima etapă a fost finalizată, au fost instalate primele echipamente, iar achiziţia următoarelor este în curs. Reprezentanţii Michelin se referă la impactul proiectelor axate pe învăţământul profesional dual asupra comunităţii: la Zalău, în anul şcolar 2018 – 2019, 14 elevi au făcut parte din proiectul de formare în parteneriat dual pentru calificarea profesională mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice, iar în 2019 s-au alăturat programului 21 de elevi  din care 10 elevi la  calificarea profesională electromecanic utilaje şi instalaţii industriale şi 11 elevi la calificarea mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice. În anul şcolar 2020 – 2021, au fost solicitate 20 de locuri, 10 elevi la calificarea electromecanic utilaje şi instalaţii industriale şi 10 elevi la calificarea mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice. În Câmpina, 10 dintre elevii înscrişi în programul de învăţământ dual în anul şcolar 2019 – 2020 la Liceul Tehnologic Energetic Câmpina în specializarea Electricitate de joasă tensiune au fost susţinuţi de Michelin şi au făcut practică în cadrul fabricii Michelin Victoria. În anul şcolar 2020 – 2021, o nouă clasă de la Liceul Tehnologic Energetic Câmpina va pregăti 24 de elevi, în aceeaşi specializare. 10 dintre aceşti elevi sunt susţinuţi de Michelin. Elevii primesc pe parcursul celor 3 ani de studiu o bursă în valoare de 400 de lei la care contribuie atât companiile unde fac practică, dar şi autorităţile, iar la absolvirea ciclului de învăţământ o diplomă de calificare recunoscută la nivel naţional de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

  • Adoptă o şcoală

    Smithfield România

    Motivaţie:
    Programul „Adoptă o şcoală” este o iniţiativă proprie Smithfield România, care s-a născut, potrivit reprezentanţilor companiei, ca răspuns firesc la nevoile identificate în timpul vizitelor în comunităţile în care compania îşi desfăşoară activitatea. Programul vizează îmbunătăţirea procesului educaţional şi a condiţiilor de studiu în şcolile din judeţul Timiş şi Arad şi a fost iniţiat în anul 2018.

    Descrierea proiectului:
    Proiectele eligibile înscrise au beneficiat de sprijin financiar în urma depunerii unui proiect care vizează accesul la educaţie, îmbunătăţirea procesului educaţional, amenajarea de spaţii de joacă şi sport şi susţinerea iniţiativelor de digitalizare a claselor, fără a afecta procesul de învăţământ. Până în prezent, de cele ediţii implementate la nivelul judeţelor Timiş şi Arad, au beneficiat aproximativ 13.000 de elevi şi cadre didactice din  37 de unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Pilotul acestui program s-a desfăşurat în 2018, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, şi a implicat  25 de unităţi de învăţământ primar şi gimnazial din judeţul Timiş. Fiecare şcoală a beneficiat de sprijin financiar din partea Smithfield România pentru implementarea unor proiecte specifice de investiţii.

    Efecte:
    Proiectele eligibile au inclus activităţi de reabilitare şi renovare a infrastructurii şcolare, achiziţii şi dotare cu noi echipamente didactice IT&C sau amenajarea de spaţii de joacă şi sport în cadrul şcolilor selectate în program. Aproximativ 10.000 de elevi şi cadre didactice au beneficiat de această primă ediţie. Ediţia cu numărul doi a avut loc în 2019, unde s-a oferit sprijin financiar Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara în vederea organizării acţiunii de caritate denumită „Visul unei seri de iarnă” ce a avut drept scop colectarea de fonduri în vederea dezvoltării/dotării bazei materiale a liceului. Peste 200 de elevi au beneficiat de sprijinul oferit din partea Smithfield România. În cea de-a treia ediţie – 2020, compania a susţinut 11 unităţi şcolare din zona de Vest a ţării care desfăşoară proiecte specifice de investiţii în infrastuctura şcolară. Elevii din unităţile de învăţâmant incluse în program vor beneficia în acest an de noi resurse pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale şi extracurriculare, prin acces în săli multimedia dotate cu tehnologie modernă de predare-învăţare, dar şi cabinete informatice dotate cu calculatoare de ultimă generaţie şi table inteligente de tip smart-board. Prin intermediul acestui program, din 2018 şi până în prezent, Smithfield România a investit peste 1,35 milioane de lei în instituţiile de învăţământ din judeţele Timiş şi Arad.

  • StemsSylvania, prima scoală de vară din Sălaj

    TenarisSilcotub

    Motivaţie:
    După 4 ani de experienţă dobândită în implementarea programului STEM „Şcoala după şcoală” în Şcoala Gimnazială Porolissum Zalău, compania a decis să investească într-un proiect menit să creeze impact mai amplu în comunitate, prin împărtăşirea de bune practici de predare şi deschiderea know-how-ului STEM tuturor elevilor interesaţi din Zalău.

    Descrierea proiectului:
    Şcoala de vară a debutat cu o săptămână de formare şi dezvoltare profesională pentru cadre didactice, acreditată cu tematicile: educaţie interdisciplinară STEM şi învăţare bazată pe anchetă – „inquiry based learning”. Cei 38 de profesori şi învăţători înscrişi au avut, apoi, trei săptămâni în care să implementeze aceste noi practici bazate pe implicarea elevilor, cu accent pe gândirea critică, planificare, colaborare şi lucru în echipă. Timp de 3 săptămâni, 95 de elevi din ciclul primar şi 30 de elevi din ciclul gimnazial au avut parte de activităţi inovatoare prin care au explorat probleme reale ale comunităţii. Şcoala de vară a combinat activităţi indoor şi outdoor, provocări tehnice, investigaţii digitale, videoclipuri interactive cu opţiuni de carieră menite să îi implice în subiecte precum ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică (STEM) şi să îi conecteze la viitor. Tematicile abordate: apa în viaţa noastră – cu proiect tehnic staţie de epurare în miniatură, infrastructură – cu proiect o şcoală aşa cum şi-o imaginează elevii, explorarea mediului, identificarea problemelor şi realizarea unui proiect de învăţare printr-un serviciu în folosul comunităţii.

    Efecte:
    STEMSylvania s-a dovedit doar un început al unui efect pe termen lung. Cu kit-urile de materiale didactice primite, noutăţile învăţate şi practicate la STEMSylvania s-au regăsit şi în metoda de predare la clasă ale profesorilor participanţi, începând cu anul şcolar 2019/2020. Proiectul poate fi văzut şi ca un model de bună colaborare între mediul privat, mediul ONG şi sectorul public. Acesta a fost iniţiat şi finanţat de TenarisSilcotub, derulat de asociaţia „Noi Orizonturi” pe baza experienţei de 20 de ani in educaţie, cu susţinere venită din partea Primăriei Municipiului Zalău, Şcolii Gimnaziale Porolissum şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj. Prin intermediul acestui proiect, 38 de cadre didactice din 7 şcoli primare şi gimnaziale din judeţul Sălaj şi 125 de elevi au avut acces, în premieră, la un program inovativ de educaţie interdisciplinară. Totul oferit gratuit.

  • Cunoaşte-ţi campionii

    JYSK

    Motivaţie:
    Campania „Cunoaşte-ţi campionii” a fost realizată la iniţiativa JYSK Romania şi şi-a propus să aducă în faţa publicului sportivii paralimpici care ar fi trebuit să aibă loc între iulie 2020-august 2021, şi să popularizeze sportul paralimpic în România.

    Descrierea proiectului:
    Campania s-a desfăşurat între 1 şi 30 octombrie 2019. Protagoniştii campaniei au fost patru dintre cei mai buni sportivi paralimpici din ţara noastră, Alex Bologa, Octavian Tucaliuc, Florentina Hriscu şi Ciprian Anton, şi echipa de goalball a României. În campanie, prin intermediul video interviurilor, articolelor de blog si posterelor, s-a spus povestea fiecaruia dintre sportivii menţionaţi, pentru ca publicul să afle cum le-a schimbat sportul viaţa acestor persoane cu dizabilităţi, ce beneficii aduce sportul pentru persoanele cu dizabilităţi şi cum este viaţa unui sportiv cu dizabilităţi. Persoane implicate in campanie: 8 sportivi paralimpici, 3 reprezentanţi ai Comitetului Naţional Paralimpic Român, 2 reprezentanţi JYSK, echipa de filmare a reportajelor video, echipa agenţiei Minio.

    Efecte:
    Odată cu startul campaniei, JYSK si Comitetul Naţional Paralimpic Român a lansat şi noul site, www.ParalimpicRomania.ro, prin intermediul căruia publicul larg este ţinut la curent cu evoluţia sportivilor paralimpici la competiţiile naţionale şi internaţionale. În perioada campaniei, site-ul a avut între 200 şi 250 de vizitatori unici pe zi, cu un total de 5.000 de vizitatori în perioada 1 – 30 octombrie 2019. Pagina de Facebook a Comitetului a crescut cu 1.000 de fani în perioada octombrie 2019 – februarie 2020, de la 2.000 de fani ajungând la peste 3.000 de fani. Interacţiunea pe pagină s-a dublat în perioada campaniei „Cunoaşte-ţi campionii” şi în lunile post campanie. 9 noi sportivi cu dizabilităţi s-au înregistrat la cluburile sportive din Bucureşti şi Cluj-Napoca şi mai mulţi părinţi au contactat Comitetul Paralimpic pentru a întreba cum îşi pot înscrie copilul la un sport. Ca urmare a campaniei, Şcoala Franceză din Bucureşti a contactat Comitetul Paralimpic pe pagina de Facebook pentru a organiza alături de Comitetul Paralimpic o zi paralimpică pentru elevii şcolii. Peste 200 de elevi ai şcolii au petrecut o zi alături de 8 sportivi paralimpici şi au jucat cu ei diverse sporturi. 

  • Cât de aproape suntem de o nouă stare de urgenţă? Răspunsul lui Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii

    Nu se impune în acest moment revenirea la starea de urgenţă, spune ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. Potrivit acestuia, sunt sute de elevi şi profesori infectaţi cu noul Covid -19, iar înfectările pot fi puse pe seama începutului şcolii, dar nu în totalitate. 

    În ultimele şapte zile s-au înregistrat – „oarecum în legătură cu activitatea şcolară” – 158 de copii infectaţi şi 73 de cadre didactice şi nedidactice infectate, a spus Tătaru.

    Potrivit acestuia, de la începutul pandemiei au fost în jur de 3.200 de copii cu vârste între 0 şi 9 ani şi 5200 de copii între 10 şi 19 ani infectaţi.

    Întrebat dacă este valabilă revenirea la starea de urgenţă dacă timp de peste cinci zile de înregistrează mai mult de 2.000 de cazuri, Tătaru a răspuns că starea de urgenţă în acest moment nu se impune: „Se impune respectarea regulilor”.

    Ministrul Sănătăţii a reiterat ideea că fiecare parte implicată are îndatoririle sale: „Ziua se compune din transport către şcoală, ziua şcolii, transportul de la şcoală acasă, lucrul în familie, jocul în parcuri. Toate sunt reglementate, noi doar trebuie să respectăm măsurile”.