Cele două companii anticipează finalizarea tranzacţiei în cursul lunii aprilie.
Iniţial, încheierea vânzării a fost programată pentru luna martie, însă a fost amânată după ce avizele antitrust din Asia au întârziat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În 2014, analiştii se aşteaptă ca Google să deţină un segment de piaţă egal cu cel al tuturor competitorilor puşi la un loc, relatează BusinessInsider.com. Principalele cinci zone de afaceri care se promovează pe Google sunt următoarele: finanţe şi asigurări, retail şi magazine online, turism, resurse umane şi educaţie şi produsele electronice.
Facebook are o valoare de piaţă estimată la 134 miliarde dolari. Reţeaua de socializare are 1.2 miliarde de utilizatori activi, din care peste 900 de milioane accesează Facebook de pe dispozitive mobile.
Noul showroom, cu o suprafaţă de peste 2.500 metri pătraţi şi 10.000 de produse, va deservi atât Craiova, cât şi oraşele limitrofe, Calafat, Caracal, Corabia, Filiaşi, Segarcea şi Slatina.
“În timp ce alţi jucători caută soluţii prin fuziune, grupul Altex se dezvoltă organic, aşa cum o face continuu, de peste 20 de ani pe piaţa din România (…) Prin investiţia de peste 1 milion de euro în noul magazin Media Galaxy, dorim să completăm experienţa omni-channel, adresându-ne consumatorilor care au la dispoziţie o multitudine de canale de informare, dar care îşi doresc consiliere”, spune Dan Ostahie, preşedinte şi CEO al Altex România.
Ziarul Financiar a scris săptămâna trecută că retailerii Domo şi Flanco, numărul doi şi trei din piaţa de profil, se află în negocieri pentru crearea unui jucător cu afaceri de peste 250 milioane euro, aproape cât liderul pieţei, Altex.
Grupul Altex a avut în 2012 o cifră de afaceri netă de 1,13 miliarde lei (256 milioane euro) şi un profit net de 12,3 milioane lei (2,8 milioane euro), potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice.
Ministrul Mediului Attila Korodi a făcut, joi, unele precizări legate de desfăşurarea programului Rabla anul acesta
“Se va merge la comercianţi, vor exista numai tichete electronice, care vor fi trase de comercianţi dintr-o bază naţională, fără o distribuire pe judeţe”, a arătat ministrul.
Anul trecut, tichetele Rabla au fost distribuite colectorilor în funcţie de numărul autovehiculelor uzate din fiecare judeţ, criteriu după care urmau să fie distribuite şi dealerilor auto anul acesta, conform proiectului Ghidului de finanţare pentru Rabla pus în dezbatere publică în 5 martie.
În urma dezbaterii publice, s-a hotărât ca toate tichetele să fie la dispoziţia oricărui dealer, în funcţie de cerere.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Acum un an, Ben Cardwell (21 de ani), lucra part-time la o benzinărie şi încerca să îşi termine studiile. Astăzi, are o afacere pe Facebook care a generat în ultimele trei luni peste un milion de dolari în vânzări.
Cardwell şi-a început afacerea vânzând haine şi electronice online pe TradeMe, versiunea din Noua Zeelandă a e-Bay. Lucrurile se mişcau însă extrem de greu, aşa că a realizat o pagină pe Facebook pentru a arăta prietenilor hainele pe care le vindea, relatează BusinessInsider.com. După câteva săptămâni, a primit un mail de la cineva care lucra pentru Facebook şi care îi recomanda să încerce serviciul de publicitate al site-ului. El a primit, cadou, un voucher de 50 de dolari.
În acea noapte, Ben Cardwell a vândut produse de 800 de dolari, şi a înţeles că se află pe drumul cel bun. În august 2013, el a început să se concentreze tot mai mult pe pagina de Facebook, pe care a numit-o Deal Man: un site global de reduceri la haine, specializat în produse pentru bărbaţi.
Fără să cumpere reclame, Deal Man a ajuns la peste 100.000 de fani şi vânzări ce depăşeau 100.000 de dolari lunar. La sfârşitul anului, însă, Facebook a schimbat algoritmul în care postările erau prezentate fanilor, obligând comercianţii să plătească pentru a-şi afişa produsele. Cardwell s-a adaptat la situaţie şi a început să cumpere publicitate pe reţeaua socială, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Din decembrie şi până acum, Deal Man a generat vânzări de peste 1 milion de dolari.
De altfel, trimestrul patru a fost pentru piaţa de profil cel mai bun din ultimii cinci ani marcaţi de criză, vânzările avansând cu aproape 11%, la 626 mil. euro, potrivit studiului Temax realizat de compania de analiză GfK.
Datele GfK Temax arată că piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată – electronice, electrocasnice, IT, foto, telecom, echipamente pentru birou şi consumabile – a crescut susţinută de toate categoriile, cu doar două excepţii – aparatele foto şi imprimantele. Celelalte segmente au avansat în special în ultimul trimestru, astfel că la finalul lui 2013 vânzările de electrocasnice mari creşteau cu 5,3%, electrocasnicele mici cu 9,2%, iar IT-ul cu 1,6%.
Piaţa electronicelor a crescut la nivelul întregului an după trei trimestre de scăderi consecutive. În ultimele trei luni din an avansul a fost de circa 8%, compensând astfel evoluţia slabă din prima parte a anului.
În momentul de faţă, cele mai multe dispozitive sunt destinate încheieturii. Alte părţi ale corpului pentru care au fost create dispozitive electronice sunt furntea, gâtul şi picioarele, conform quartz.com. Au fost luate în calcul 118 produse, la un cost mediu de achiziţie de 400 dolari.
Din punct de vedere al pieţei, producătorii se concentrează în principal pe dispozitive destinate stilului de viaţă şi fitness-ului.
O parte dintre aceste dispozitive pot fi însă ataşate mai multor părţi ale corpului. Monitoarele de activitate, de exemplu, pot fi purtate pe încheieturi, pe braţe sau chiar pe picioare.
Faptul că cele mai multe produse sunt destinate unei categorii generale numite “stil de viaţă” nu este surprinzător, pentru că majoritatea produselor revoluţionare, precum Google Glass, poate fi încadrată în această categorie.
Un dispozitiv ce merită menţionat este “Eyetap HDR Cybernetic Wleding Helmet”, o cască destinată sudorilor care transmite imagini din timpul proceselor industriale ce pot fi folosite la instruirea altor muncitori.
Venitul net al companiei a fost de 730 milioane dolari în condiţiile în care analiştii estimaseră suma la 440 milioane dolari. Aflat în cel de-al doilea an al mandatului său, Preşedintele Kazuhiro Tsuga a început orientarea către produse destinate caselor şi maşinilor pentru a accelera revenirea companiei, după ce gigantul japonez a înregistrat ani consecutivi cu pierderi.
Atât unitatea de producţie pentru baterii (furnizate către companii auto precum Toyota) cât şi cea pentru aparatură audio-video au trecut pe profit, iar conducerea Panasonic a anunţat că va continua restructurările , respectând planul de a elimina diviziile neprofitabile până în martie 2016.
PE LÂNGĂ POSTUL OCUPAT LA PLATFORMA BITINSTANT, ÎN PREZENT NEFUNCŢIONALĂ, Shrem a deţinut până la declanşarea scandalului şi postul de vicepreşedinte al Bitcoin Foundation, care reprezintă operatorii şi deţinătorii de monede bitcoin în faţa unei comisii înfiinţate de autorităţile financiare americane pentru supravegherea tranzacţiilor cu moneda virtuală.
Shrem, 24 de ani, a trecut în numai trei ani de la postura de student care investea în ceva riscant şi ieşit din comun la a fi unul dintre cei mai cunoscuţi „multimilionari în bitcoin„ – o faţă umană pentru un concept care a intrat foarte recent în atenţia publicului. După arestare, Shrem a devenit şi un reprezentant al laturii întunecate a bitcoin, potrivit Business Insider.
SHREM A NEGAT TOATE ACUZAŢIILE ADUSE DE AUTORITĂŢI. „Bitcoin este pe cale să fie instituţionalizată. Într-o primă fază a fost exploatată de infractori, pentru că era încă nouă şi accesibilă. Pe măsură ce mai mulţi investitori şi oameni de afaceri se implică, va fi tot mai greu să fie utilizată în scopuri ilicite„, a spus Gil Luria, analist la compania Wedbush Securities în Los Angeles.
Shrem a fost eliberat pentru o cauţiune de un milion de dolari, dar trebuie să rămână în arest la domiciliu. Procurorii au explicat că există riscul ca acesta să plece din ţară, având în vedere că obişnuieşte să călătorească mult, are o avere de 6 milioane de dolari, conform declaraţiilor proprii, şi deţine un avion personal, scrie Bloomberg.
În 2011, în timp ce era student la Brooklyn College, Shrem a cumpărat monede bitcoin la un preţ mai mic de 5 dolari, iar ulterior din nou la 20 de dolari. În prezent, moneda este cotată la circa 840 de dolari potrivit CoinDesk Bitcoin Price Index.
Cu 10.000 de dolari împrumutaţi de la familie, Shrem a înfiinţat BitInstant, un serviciu care permitea utilizatorilor să cumpere rapid bitcoin. În prezent, activităţile BitInstant sunt suspendate, iar clienţii nemulţumiţi au intentat un proces colectiv împotriva acesteia, sub acuzaţia de înşelătorie.
Faima şi conexiunile lui Shrem în comunitatea bitcoin au înre-gistrat o ascensiune constantă, odată cu extinderea BitInstant şi creşterea accelerată a preţului monedei. În decembrie 2011, la două luni de la lansare, BitInstant a atras primele fonduri de la investitori. Compania, care până la acel moment avea tranzacţii procesate în valoare de peste 500.000 de dolari, a angajat un designer şi un alt programator.
“Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice.
De asemenea, Guvernul vrea să introducă clauze minime în contractele dintre băncile care instalează terminale electronice de plată sau operează plăţi electronice şi comercianţii care le utilizează, pentru ca firmele să cunoască în detaliu costurile pe care le vor suporta.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro