BusinessMagazin

Tag: economie

  • Cine este Friedrich Merz, favoritul pentru funcţia de cancelar al Germaniei? Rivalul Angelei Merkel, apărătorul unei politici stricte de migraţie şi promotorul unui nou curs economic pentru cea mai mare economie europeană

    Friedrich Merz, un susţinător al unei politici stricte în materie de migraţie şi un rival de lungă durată al Angelei Merkel, este aşteptat să devină următorul cancelar al Germaniei. Partidul său, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), împreună cu filiala sa, Uniunea Creştin-Socială (CSU), conduce în sondaje cu doar câteva zile înainte de alegerile federale, raportează CNBC.

    În septembrie, Merz a fost desemnat candidatul CDU pentru funcţia de cancelar la alegerile federale din acest an, după ce a condus organizaţia partidului şi grupul parlamentar CDU-CSU din 2022. CSU este un partid regional care domină politica bavareză de decenii şi formează o uniune cu CDU la nivel federal.

    Înainte de cariera politică, Merz, în vârstă de 69 de ani, a studiat dreptul şi a lucrat iniţial ca judecător, iar apoi ca avocat la Mayer Brown LLP. De asemenea, a ocupat funcţii de conducere în corporaţii mari, precum BlackRock Germania şi HSBC Trinkaus & Burkhardt, şi a făcut parte din consiliile de administraţie ale EY Germania, Borussia Dortmund şi Deutsche Börse.

    Merz este căsătorit şi are trei copii. Se spune că deţine două avioane, pe care le pilotează în timpul liber.

    Merz afirmă că s-a alăturat CDU când era încă în şcoală şi a ajuns să conducă filiala locală a organizaţiei de tineret a partidului. În 1989, a devenit membru al Parlamentului European pentru un mandat de cinci ani, iar mai târziu a fost ales în Bundestagul german, unde a activat timp de 15 ani.

    Cariera politică timpurie a lui Merz a fost marcată de o rivalitate cu Merkel, cei doi disputându-şi poziţiile de conducere în CDU şi în grupul parlamentar CDU/CSU. Merz a fost preşedinte şi şef adjunct al acestui grup până în 2004, când a demisionat, unii observatori considerând că aceasta a fost o consecinţă a ascensiunii lui Merkel.

    Tensiunile dintre Merkel şi Merz au persistat şi în prezent, fostul cancelar criticându-l luna trecută pe liderul CDU pentru colaborarea cu formaţiunea de extremă dreapta AfD la voturile parlamentare.

    Merz, alături de CDU, adoptă poziţii politice de centru-dreapta şi este considerat un politician conservator din punct de vedere social şi pro-business.

    El susţine scăderea impozitelor pe venit şi pentru corporaţii, reducerea birocraţiei pentru a stimula întreprinderile şi inovarea, şi adaptarea reglementărilor pentru industria germană, pentru a atrage investiţii private. De asemenea, a exprimat intenţia de a face Germania mai atractivă pentru startup-uri şi a propus crearea unui nou minister pentru digitalizare şi inteligenţă artificială.

    Liderul CDU a indicat, de asemenea, că ar putea fi deschis la reformarea reglementării privind frâna de îndatorare a Germaniei, care limitează nivelul de îndatorare al guvernului şi restricţionează deficitul bugetar structural.

    Merz a fost extrem de critic faţă de politicile economice implementate sub guvernul lui Olaf Scholz, acuzându-le că sunt cauza declinului economic al ţării şi cerând schimbări radicale. A criticat în special accentul pus pe schimbările climatice, susţinând că va modifica aceste politici. Deşi recunoaşte problema crizei climatice, Merz a fost sceptic în privinţa unor măsuri, cum ar fi construcţia de turbine eoliene.

    În ceea ce priveşte politica externă, Merz a sugerat, în cadrul Conferinţei de Securitate de la München din weekendul trecut, că Germania ar trebui să îşi asume un rol de leadership mai puternic în Europa şi că războiul din Ucraina trebuie să se încheie curând, indicând, de asemenea, că ar fi deschis la noi livrări de arme către Ucraina.

    Cu toate acestea, Merz a evitat să răspundă la întrebările legate de planurile sale pentru cheltuielile de apărare ale Germaniei, în contextul dezbaterii privind majorarea fondurilor NATO.

    Una dintre temele care i-a adus critici lui Merz este migraţia. El a susţinut măsuri de securitate mai stricte, creşterea deportărilor şi întărirea controalelor la frontieră, criticând politicile actuale de azil şi migraţie ale Germaniei, considerându-le prea permisive şi lente. Merz a legat aceste politici de atacurile violente comise în ţară de migranţi care ar fi trebuit deportaţi.

    Situaţia a atins un punct culminant în ianuarie, când o moţiune iniţiată de Merz, fără caracter obligatoriu, a fost susţinută de AfD, marcând pentru prima dată în istoria postbelică a Germaniei obţinerea unei majorităţi cu ajutorul extremei drepte.

  • Germania ar putea fi una dintre cele mai afectate ţări de politicile protecţioniste ale lui Trump, avertizează preşedintele Bundesbank. „Focalizarea noastră pe exporturi ne face vulnerabili la scăderea cererii externe” În ultimii doi ani, cea mai mare economie de pe continent a fost în recesiune

    Germania ar fi afectată puternic de potenţialele taxe comerciale impuse de SUA, a spus preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, agravând perspectivele celei mai mari economii europene, scrie Bloomberg.

    „Focalizarea noastră pe exporturi ne face vulnerabili la scăderea cererii externe”, a declarat acesta luni.

    Economia germană a înregistrat doi ani de scădere economică, 2023 şi 2024, iar aceasta şi-a putea continua declinul în 2025, lucru nemaintâlnit în acest secol.

    În acest an, prognoza Bundesbank de creştere economică a Germaniei este de 0,2%, însă implementarea unei politici comericiale dure din partea SUA ar putea duce la continuarea declinului economic.

    „Nu există câştigători ai politicii protecţioniste. Aceasta duce la scăderea bunăstării în toate ţările”, a continuat Nagel.

    Situaţia economică este un subiect dominant înaintea alegerilor anticipate de duminică, în care cancelarul Olaf Scholz pare să fie pe cale să fie învins de Friedrich Merz, care conduce blocul conservator CDU/CSU şi a promis politici favorabile creşterii economice.

  • O avalanşă de disponibilizări ameninţă să lovească Europa de Est dependentă în continuare de economia Germaniei, care dă semne că starea de oboseală se va prelungi

    Suferinţa Germaniei creează ris­curi suplimentare în ceea ce pri­veşte redresarea Europei Centrale şi de Est, avertizau cu un an în urmă analiştii. Avertismentele sunt la fel de actuale. De atunci, situaţia nu s-a schimbat şi nu există semne de îmbu­nătăţire pe vii­tor. Germania este cel mai impor­tant partener comercial al regiunii. În acest context, ar trebui Europa de Est să se reorienteze dincolo de cea mai mare economie europeană?

    Impactul crizei din Germania se simte cu putere în Cehia. Un val de închideri de fabrici mătură ţara pe fon­dul costurilor în creştere, compe­tiţiei globale şi schimbării comporta­mentului consumatorilor, iar declinul economic al Germaniei exacerbează situaţia, notează expats.cz.

    Fabrica de anvelope Mitas ope­ra­tă de compania japoneză Yokoha­ma Rubber Company îşi va suspenda activitatea până în iunie 2025. Apro­ximativ 270 de angajaţi vor fi afectaţi.

    Producătorul german Dr. Oetker din domeniul alimentar îşi va închide la rândul său fabrica din Kladno, 114 muncitori urmând a fi disponi­bi­li­zaţi. Producătorul americano-irlan­dez de scaune auto Adient îşi va în­chi­de fabricile din Ceska Lipa şi Straz pod Ralskem, eliminând 1.100 de locuri de muncă în următorii doi ani.

    Problemele economice ale Ger­ma­niei vor duce în acelaşi timp la în­chiderea mai multor uzine auto afla­te în apropierea graniţelor ceho-ger­ma­ne. Furnizorul de componente auto Schaeffler ar putea opera şi el disponi­bilizări în Cehia. Bosch a a­nunţat re­cent eliminarea a 5.500 de locuri de muncă. O analiză recentă anticipează că numărul insolvenţelor din Germa­nia ar putea creşte cu până la 40%, pro­vocând îngrijorare în întreaga Cehie.

    Criza din industria auto germană loveşte şi în furnizorii auto prezenţi în Ungaria, potrivit Intellinews. Divizia maghiară a ZF a anunţat planuri de eliminare a 110 locuri de muncă. Re­or­ganizarea se înscrie într-un mai am­plu plan al companiei-mamă germa­ne ZF de disponibilizare a 20% din forţa sa de muncă până în 2028.

    Marii constructori auto ai Ungariei au scăpat până acum de efectele încetinirii din sector, în pofida dependenţei lor ridicate de piaţa germană. Totuşi, există o eroziune lentă, dar constantă la nivelul furnizorilor.

    Zoltan Laszlo, vicepreşedintele sindicatului Vasas, arată că încă nu există panică din cauza efectelor crizei germane. Cu toate acestea, adaugă acesta, există o reducere a numărului de lucrători temporari şi o scădere a numărului de lucrători care provin din ţări terţe, scrie autopro.hu.

    Deşi nu există panică în acest moment, experţii sunt de acord că angajaţii ar trebui să se pregătească pentru incertitudinile viitoare.

    Recesiunea economică germană trage în jos performanţa industriei maghiare, a avertizat recent ministerul ungar al economiei, conform magyarhirlap.hu.

    Volumul producţiei industriale a scăzut cu 5.3% în decembrie 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi cu 1,8% faţă de luna precedentă.

    În ceea ce priveşte economia germană, nu există niciun semn de redresare la începutul acestui an, a indicat recent ministerul german al economiei, relatează Reuters.

    Nu există nicio dovadă privind o redresare a sectorului industrial, iar temerile privitoare la siguranţa locurilor de muncă şi nesiguranţa geopolitică persistentă continuă să stea în calea redresării climatului de consum, se mai arată în raport.

     

     

  • De unde vine slăbiciunea economiei româneşti. Ce spune unul dintre cei mai puternici antreprenori din ţară VIDEO

    Anul 2025 se anunţă unul dificil. Slăbiciunea economiei, şocurile externe, problemele structurale al economiei precum împrumuturile masive şi deficitul bugetar, au un cuvânt greu de spus şi în anul care tocmai a început. Oamenii de afaceri din România, antreprenorii, afaceriştii sunt de părere că problema şi soluţia în acelaşi timp este industria. Dragoş Damian, CEO-ul şi fondatorul Terapia Cluj, unul din cei mai mari jucători din industria pharma locală este de părere că problema principală a economiei este dezindustrializarea acesteia, un proces ce trebuie inversat.

    „Slăbiciunea economiei româneşti pleacă mai degrabă dintr-o dezindustriaizare care s-a întâmplat după 1989, una care s-a întâmplat şi în anii mai recenţi. Am văzut nişte date care spuneau că s-au închis fabrici şi noi sau vechi şi după 2010, după 2020. Eu văd două probleme cu importurile: o problemă este că banii nu rămân foarte mulţi bani în ţară din aceste importuri şi a doua problemă este că în momentul în care intri într-un caz de forţă majoră, cum s-a văzut în pandemie, cei care-ţi trimit aceste produse din import s-ar putea să nu ţi le mai trimită şi atunci rămâi fără aceste nevoi de bază.“

    În ciuda performanţelor slabe ale economiei româneşti CEO-ul Terapia rămâne optimist şi preconizează investiţii importante, punând totodată accentul pe producţia locală şi reducerea importurilor.

    „Eu vreau să sper că proiectele de industrializare vor exista pe direcţii strategice. Eu am vorbit întotdeauna despre nevoile de bază: mâncare, chimie – inclusiv medicamente, energie şi apărare. Pentru aceste nevoi de bază trebuie să ne apropiem de o zonă în care să fim autosuficienţi, să importăm cât mai puţin pentru aceste nevoi de bază. De asemenea, tot ceea ce se produce în România sau cât mai mult din ceea ce se duce în România să poate să fie exportat, pentru că asta reprezintă o sustenabilitate a economiei.“

  • Londra începe să se dezghete: Economia Marii Britanii a înregistrat o creştere neaşteptată de 0,1 % în trimestrul al patrulea

    Economia Regatului Unit a înregistrat o creştere neaşteptată de 0,1 % în trimestrul al patrulea, ceea ce reprezintă un impuls modest pentru Partidul Laburist, care încearcă să îşi îndeplinească promisiunile de a revigora economia, scrie FT. 

    Cifra PIB pentru ultimele trei luni ale anului de la Oficiul Naţional de Statistică a marcat o creştere faţă de creşterea zero din trimestrul care s-a încheiat în septembrie, dar este încă în concordanţă cu o economie care se luptă să câştige impuls.

    Economiştii au prognozat o contracţie de 0,1% în trimestrul al patrulea, conform unui sondaj realizat de Reuters. Lira sterlină s-a întărit după publicarea datelor, cu o creştere de 0,5 procente faţă de dolar, la 1,251 dolari.

    Cancelarul Rachel Reeves a promis să facă din creştere principala misiune a guvernului, acordându-şi sprijinul pentru proiecte precum o a treia pistă la aeroportul Heathrow din Londra şi legături de transport între Oxford şi Cambridge.

    Dar economia a dezamăgit în mod repetat de la preluarea puterii de către laburişti, stagnând în a doua jumătate a anului trecut. Se estimează că PIB-ul real pe cap de locuitor a scăzut cu 0,1 % în al patrulea trimestru, a declarat ONS.

    Cele mai recente date au încheiat un „an dezamăgitor pentru creştere”, a declarat Hailey Low, economist la Institutul Naţional de Cercetare Economică şi Socială.

     

  • Bilanţ al Consiliului Concurenţei: România, ieftină, dar vulnerabilă: ritmul creşterii economice încetineşte, iar inflaţia muşcă din avantajul preţurilor mici. În plină dezvoltare a economiei, România trebuie să îşi valorifice punctele forte

     ♦ „Anul acesta este mai nuanţat. Creşterea noastră economică nu mai e în vârf în UE, anul trecut am avut o creştere economică destul de redusă“ ♦ „Creşterea noastră economică e foarte dependentă de modul cum evoluează zona euro. Nu spun că nu sunt lucruri pe care nu le putem face, dar este şi o dimensiune externă pe care nu o putem influenţa noi singuri“ ♦ Consiliul Concurenţei a finalizat 18 investigaţii în 2024 şi a dat amenzi în valoare totală de 73,7 milioane euro ♦ Din această sumă, aproximativ 63% reprezintă sancţiuni aplicate pentru înţelegeri între companii.

     România continuă să aibă cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană, în special pe segmentul alimentar, dar inflaţia ridicată din ultimii ani reduce treptat acest avantaj, susţine Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    „Pe partea de preţuri suntem în continuare cea mai ieftină ţară din Uniunea Europeană, în special pe zona de alimente. Avem, pe ansamblu, cele mai ieftine alimente din Uniunea Europeană. Deşi rămânem o ţară ieftină, inflaţia, care rămâne continuare la noi ceva mai mare decât în restul Uniunii Europene, face ca acest avantaj al preţurilor mici preţuri să se diminueze. Suntem încă acolo, dar, de fapt, diferenţele faţă de media UE scad“, a spus el în cadrul unei conferinţe de presă.

    Inflaţia a fost una dintre principalele probleme economice ale României în ultimii ani, iar efectele acesteia se resimt atât la nivelul populaţiei, cât şi al competitivităţii preţurilor pe piaţa europeană. Deşi Consiliul Concurenţei supraveghează pieţele şi sancţionează comportamentele anticoncurenţiale, evoluţia preţurilor este influenţată în mare parte de politica monetară şi fiscală a statului, spune Chiriţoiu.

    „Consiliul Concurenţei monitorizează pieţele, suntem atenţi la ce se întâmplă, dăm sancţiuni când vedem încălcări ale legii. Asta se vede sau trebuie să se vadă într-un nivel al preţurilor mai scăzut. Pe de altă parte, preţurile ţin de politica monetară. Când ai un deficit bugetar mare, înseamnă mulţi bani pe care statul îi pune în economie, iar o parte din aceşti bani se duc în creştere de preţuri“, a detaliat el.

    România a avut ani de creştere economică accelerată, dar ritmul s-a temperat recent, iar diferenţele faţă de alte state europene s-au redus.

    „Înainte vă spuneam două lucruri: economia merge bine, preţurile sunt mici şi Consiliul Concurenţei a avut o activitate foarte intensă. Anul acesta este mai nuanţat. Creşterea noastră economică nu mai e în vârf în UE, anul trecut am avut o creştere economică destul de redusă, sunt state membre UE care au avut o creştere ceva mai mare decât noi. Sunt lucruri care ţin de noi, dar sunt şi lucruri care ţin de cadrul economic european“, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

    O altă provocare menţionată de Chiriţoiu este dependenţa României de economia statelor UE. Evoluţia economică a ţării este strâns legată de performanţele altor state europene, ceea ce limitează marja de manevră a factorilor de decizie interni.

    „O temă care nu este suficient dezbătută la noi în societate este faptul că suntem inerent dependenţi de succesul altora. Creşterea noastră economică e foarte dependentă de modul cum evoluează zona euro. Nu spun că nu sunt lucruri pe care nu le putem face, că nu sunt elemente domestice care sunt sub controlul nostru legate de creştere economică, dar este şi o dimensiune externă pe care nu o putem influenţa noi singuri“, a concluzionat Chiriţoiu.

    Energia, sub lupă. Tranzacţia MVM –  E.ON probabil că va ajunge să fie discutată în CSAT

    Tranzacţia prin care compania maghiară MVM vrea să preia deţinerea de 68% a germanilor la furnizorul român de energie electrică şi gaze naturale E.ON Energie România probabil că va ajunge să fie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), susţine preşedintele Consiliului Concurenţei.

    „Probabil că această investigaţie va ajunge la CSAT. Eu cred că se va ajunge. Aş fi surprins dacă ea trece, dacă e văzută ca neproblematică. La CSAT când ajungem, spunem că noi credem că e un caz mai complicat şi trebuie să intre în procedură aprofundată. Şi atunci asta o facem, cu OK-ul CSAT. Întrebăm dacă este OK să analizăm mai aprofundat această operaţiune. Eu cred că va ajunge, mi-e greu să cred că această operaţiune va fi considerată ca fiind neproblematică din punctul de vedere al siguranţei naţionale. Văzând şi unele exprimări publice ale unor membri ai Comisiei de Examinare a Investiţiilor Străine Directe, mi-e greu să cred că va fi considerată neproblematică şi că nu necesită o cercetare aprofundată. Deci cred că va fi sesizat CSAT-ul“, a explicat Chiriţoiu.

    La finalul anului trecut, compania maghiară de stat MVM şi grupul german E.ON au anunţat că au ajuns la un acord privind preluarea de către MVM a deţinerii de 68% a germanilor la furnizorul român de energie electrică şi gaze naturale E.ON Energie România. Finalizarea tranzacţiei este condiţionată de obţinerea aprobărilor necesare din partea autorităţilor române competente.

    În acest moment, tranzacţia dintre E.ON şi MVM aşteaptă trei avize: unul de la Comisia de Examinare a Investiţiilor Străine Directe (CEISD), unul de la Consiliul Concurenţei şi unul de la Comisia Europeană. Bogdan Chiriţoiu susţine că Comisia Europeană va da cazul Consiliului Concurenţei.

    „Comisia Europeană cu noi e acelaşi aviz. E pe concurenţă şi asta e noutatea. Mi-au spus că ne dau nouă cazul. După prag era suficient de mare tranzacţia cât să fie analizată de ei, dar, pentru că părţile au cerut să ne fie trimisă şi noi am zis că suntem de acord să o preluăm, atunci Comisia ne-o dă nouă“, a detaliat el.

    În legătură cu tranzacţia MVM-E.ON, Ministerul Energiei a identificat o serie de riscuri precum: legături cu Federaţia Rusă, riscul cesiunii ulterioare a acţiunilor E.ON Energie România către entităţi non-UE, riscuri asupra datelor companiei şi a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori, probleme de transparenţă a cumpărătorului, conflictul cu strategiile energetice naţionale, precedente internaţionale.

    O altă investigaţie deschisă de Consiliul Concurenţei pe piaţa energiei vizează compania PPC.

    „Monitorizăm ce se întâmplă pe piaţa energiei. Avem o investigaţie deschisă împotriva PPC, fostul Enel, cu suspiciunea că furnizorul a îngreunat mutarea clienţilor spre Hidroelectrica, la genul acesta de practici ne uităm şi la ceilalţi furnizori. Însă grosul problemelor în piaţa de energie vin din reglementare“, a explicat Bogdan Chiriţoiu.

     

    Tranzacţia Mega Image – Profi, în atenţia Concurenţei în 2024 

    Consiliul Concurenţei a aprobat la final de 2024 tranzacţia dintre proprietarul Mega Image şi Profi, aprobare condiţionată de asumarea unor angajamente în relaţia cu furnizorii şi de vânzarea a 87 de magazine, adică a doar 3% din totalul celor aproape 2.750 de supermarketuri şi magazine de proximitate. 

    „La preluarea Profi de către Mega ne-am uitat cum ne uităm totdeauna să nu fie scăzută concurenţa la nivel local, de să nu fie prea multe magazine Mega, ca urmare a acestei fuziuni, să nu ajunge prea multe magazine Mega într-un anumit areal. Ce e mai nou în acest caz este că ne-am uitat mai atent decât o făceam de obicei la partea de aprovizionare a Mega, la partea de furnizare de produse alimentare, acolo am vrut să nu fie prea puternică poziţia de negociere a acestui grup nou rezultat, să nu aibă o poziţie prea puternică de negociere faţă de furnizorii lor mai mici. Ne-a interesat impactul acestei fuziuni asupra firmelor medii şi mici care aprovizionează Mega şi Profi. Aici am preluat prevederi din legislaţia privind practicile neloiale în lanţul alimentar şi le-am unit cu prevederile noastre din legea concurenţei. Şi am spus atunci lui Mega că trebuie să aibă proceduri transparente pentru listare de produse“, a spus Bogdan Chiriţoiu în cadrul conferinţei de presă.

     

    Amenzi de 73,7 mil. euro în 2024

    Autoritatea de concurenţă, a finalizat în 2024, 18 investigaţii, cele mai multe din ultimii şapte ani, fiind aplicate amenzi în valoare totală de 368,54 milioane lei (73,7 milioane euro). Din această sumă, aproximativ 63% reprezintă sancţiuni aplicate pentru înţelegeri între companii.

    Printre cele mai importante amenzi se numără: 17,9 milioane lei (43,7 milioane euro), pentru Holcim România SA, Romcim SA şi Heidelberg Materials România SA, pentru coordonarea politicilor de stabilire a preţurilor. 128,4 milioane lei (25,81 milioane euro), pentru Boehringer Ingelheim RCV Gmbh & Co KG (Austria), pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa românească a medicamentelor destinate tratamentului bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC).

    „Avem cel mai mare număr de investigaţii din UE şi câteva au fost cu amenzi mari. Suntem la amenzi totale de peste 70 de milioane de euro. Două au fost mai mari: una pe piaţa cimentului, unde am sancţionat cei trei mai producători de ciment din ţară. (…) De asemenea am avut un caz cu amenzi mari pe zona de farmaceutice, Böhringer. Avem o preocupare mai veche de a nu lăsa companiile care au produsele mai scumpe, să blocheze intrarea pe piaţă a produselor mai ieftine“, a spus Chiriţoiu.

    O amendă de 5,96 milioane lei (1,2 milioane euro) a fost acordată pentru şase companii active pe piaţa furnizării de carte, precum şi Asociaţia Editorilor din România (AER), pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială.

    3,49 milioane lei (aproximativ 700.00 euro) a fost amenda Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), din cadrul Consiliului Concurenţei, ca sancţiune pentru Grup Feroviar România pentru că nu a respectat măsurile impuse de organismul naţional de reglementare şi nu a permis accesul tuturor operatorilor de transport feroviar la infrastructurile de servicii pe care le operează în staţia CF Palas din zona Portului Constanţa.  De asemenea, o amendă de 3,35 milioane lei (aproximativ 670.000 euro) a fost acordată OKI Europe Limited, pentru limitarea exporturilor şi fixarea preţurilor de revânzare,

     

  • Motoarele de creştere a salariilor s-au cam gripat, iar firmele încearcă să-şi automatizeze procesele, ceea ce înseamnă mai puţini salariaţi

    În 2024, salariul mediu (decembrie 2023/2024) a crescut cu 14%, depăşind 5.400 de lei. În luna noiembrie, pentru care am ultimele date oficiale de la Statistică, creşterea salarială – noiembrie 2024/2023 – a fost de 13,8%, salariul mediu ajungând la 5.388 de lei, adică 1.084 de euro net pe lună. Faţă de inflaţie, care a fost anul trecut de 5,1%, în 2024 putem consemna o creştere reală a salariului mediu de 8,5-9%, ceea ce nu este rău deloc.

    În 2020, am avut o creştere nominală a salariului mediu net de 8,4%, în 2021 de 10%, în 2022 de 13,4% (singurul an în care am avut o scădere a salariului real de 3%, având în vedere că inflaţia a fost de 16,4%), în 2023 am avut o creştere nominală de 15%, iar pentru anul trecut avem o creştere de 14%. Pentru angajaţi, aceste creşteri de salarii, care au depăşit inflaţia, sunt considerate mici, chiar dacă au fost peste inflaţie, iar în euro au crescut substanţial pentru că am avut un curs valutar leu/euro stabil. Pentru economişti, pentru analişti, pentru Banca Naţională, am avut şi avem o creştere reală a salariilor – pe medie, ce-i drept – foarte mare, peste competitivitatea economiei româneşti.

    Din 2020 încoace, în ciuda tuturor crizelor (deja facem cinci ani de la apariţia de nicăieri a Covid), salariul mediu net a crescut în termeni nominali cu 63%, de la 3.340 de lei la 5.400 de lei, iar pe fondul acestei stabilităţi incredibile a cursului valutar de cinci ani încoace, salariul mediu net a crescut în euro cu aproape 60%, ceea ce este o majorare destul de consistentă, fără precedent. În clasamentele statistice întotdeauna ne comparăm în euro ca să avem un element comun, dar această stabilitate a cursului valutar ne-a adus şi o îmbunătăţire semnificativă a indicatorilor macroeconomici. Dar se pare că această creştere susţinută a salariilor, care la final formează salariul mediu net, se apropie de final, având în vedere că economia, companiile, businessul dau semne de oboseală.

    Pentru 2025, Comisia Naţională de Prognoză prevede o creştere a salariului mediu net în termeni nominali de 6,1%, dar, dacă scădem inflaţia de 4,5%, ne ducem spre o creştere reală a salariului de numai 1,6%, ceea ce, comparat cu o creştere reală de aproape 9% în 2024, rezultă că avem o aterizare destul de bruscă.

    În ultimii ani, România şi-a pierdut, unul câte unul, motoarele de creştere a salariilor, care au tras în sus toată piaţa de salarii pe fondul unei cereri de joburi mai mari decât oferta. IT-ul, care în ultimii zece ani a avut o creştere economică spectaculoasă, începe să piardă teren, începe să piardă angajaţii, iar salariile nu numai că nu mai cresc, ci chiar încep să scadă. A început să vină AI-ul, inteligenţa artificială peste IT-işti, juniorii nu mai sunt aşa de căutaţi, iar companiile nu mai sunt atât de darnice pentru că nu mai au de unde, iar, mai mult decât atât, eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT-işti este pasată angajaţilor, ceea ce înseamnă, în final, o reducere a salariului net al acestora. Industria pierde teren, suntem la al treilea an pe minus, toate companiile încearcă să automatizeze cât mai mult procesele industriale, iar, cu excepţia inginerilor, care sunt în continuare greu de găsit, nimeni nu prea mai face angajări şi nu mai creşte salariile decât acolo, punctual, la specialişti, care sunt greu de găsit.

    Firmele din construcţii, din agricultură şi din agrobusiness au pierdut facilităţile fiscale la nivel de salarii, şi nu sunt multe companii care vor să acopere această diferenţă pentru angajaţi la nivelul salariului net. Plus că nu se mai pune problema unor noi creşteri salariale. Statul, adică sectorul bugetar, a fost un motor foarte puternic de creştere a salariilor pentru că Ciucă şi, mai ales, Ciolacu nu au dat de la ei, ci de la alţii, de la sectorul privat. Dar, odată cu îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru anul 2025, a dispărut şi creşterea din statistică. Singurul motor care mai rămâne de creştere a salariilor este majorarea salariului minim.

    Dacă ne uităm puţin la nivelul ţării, salariul mediu în Bucureşti a ajuns la 6.600 de lei net, în Cluj a ajuns la 6.200 de lei net, în Timiş la 5.700 de lei net, în Ilfov la 5.300 de lei net, în Sibiu la 5.400 de lei net, în Iaşi la 5.200 de lei. În rest, cam toată ţara are salarii sub salariul mediu pe economie. Spre exemplu, în Teleorman avem aproape 4.000 de lei net, în Buzău – 4.400 de lei net, în Constanţa – 4.700 de lei net. Ca salariile să crească, trebuie să revenim la o creştere economică susţinută, de la 3% în sus. Anul trecut am scăzut la o creştere economică de numai 1%, la jumătate faţă de prognoze, iar pentru 2025, prognoza guvernului pentru o creştere economică de 2,5% pare foarte optimistă, având în vedere incertitudinile fiscale şi politice, tensiunile sociale care se reflectă în prudenţa companiilor, scăderea investiţiilor, reducerea angajărilor şi chiar restructurarea organigramelor. Nu ştiu dacă ar trebui să ne facem speranţe pentru creşteri salariale mai mari atât din punct de vedere nominal, cât şi real. Companiile trebuie să aibă mai mult de lucru pentru a majora şi salariile. Dar atenţie, multe firme încearcă să-şi îmbunătăţească productivitatea şi eficienţa automatizând procesele de producţie, ceea ce înseamnă că nu mai au nevoie de aşa mulţi salariaţi. 

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

     

  • Tánczos Barna: România se poate baza pe o creştere economică solidă

    România este o ţară în plină dezvoltare economică şi se poate baza pe o creştere economică solidă, declară, sâmbătă, ministrul Finanţelor, Tánczos Barna, în cadrul unui briefing la finalul şedinţei de Guvern.

    „Daţi-mi voie să vă spun pe scurt pe ce ne bazăm când spunem că România este o ţară în plină dezvoltare economică. Dacă ne uităm la PIB şi la recuperarea decalajelor, faţă de celelalte state membrie ale UE, putem să constatăm din Eurostat, statisticile oficiale ale UE, că România a lăsat în urmă, deja 7 state membre care au PIB pe capita mai mic decât cel din România şi suntem foarte aproape de Estonia şi suntem pe urcare. (…) Putem afirma că România se poate baza pe o creştere economică solidă, pe o economie aflată în ascensiune, în dezvoltare”, spune ministrul.

    El adaugă că această dezvoltare se deatorează, pe de-o parte, evoluţiilor pozitive din economie.

    „Unul dintre elementele cele mai importante este evoluţia productivităţii muncii. Putem constata că am lăsat în urmă plutonul din Europa Centrală şi de Est şi din acest punct de vedere România se situează în fruntea acestui pluton format din Bulgaria, Cehia, chiar Slovacia, Slovenia, Croaţia, Ungaria, Polonia. Deci în ceea ce priveşte productivitatea muncii, semnele sunt încurajatoare”, mai declară Barna.

    El mai spune că evoluţiile structurale din ultimii 10 ani arată o reducere treptată a persoanelor angajate în agricultură şi o creştere a persoanelor aflate în domeniul serviciilor de piaţă şi în industrie.

    „Acest lucru este, iarăşi, unul benefic pentru economie, creşte foarte mult productivitatea în agricultură şi, în primul rând, datorită investiţiilor. Investiţiile sunt, în continuare, motorul acestei creşteri economice şi România poate să-şi consolideze această poziţie şi datorită susţinerii pe care o primim, an de an, de la Banca Naţională a României”, spune ministrul.

    El precizează că rezervele internaţionale sunt în creştere, iar acest lucru oferă o stabilitate şi oferă o credibilitate României.

    „Este un lucru pozitiv. Acestea sunt elementele care crează premizele creşterii economice de 2,5% pentru anul 2025”, subliniază ministrul.

  • Care sunt aşteptările pentru 2025 ale celor care mişcă banii în România şi ce vor ei de la guvernanţi: 36% cred că economia va avea un ritm de creştere în 1% şi 1,5%, iar 20% între 1,5% şi 2%. Jumătate din rândul celor care au participat la sondajul CFA văd Robor la finalul anului între 5% şi 5,5%

    Circa 100 de investitori, analişti, administratori de investiţii cu miliarde de lei pe mână, autorităţi şi reprezentanţi ai mediului de business din România au participat joi seară la un sondaj al CFA România cu privire la aşteptările pentru economie în anul 2025 şi în perioada următoare.

    Practic, cei mişcă banii în România – şi ale căror decizii pot influenţa bursa, economia şi mediul de afaceri – au oferit răspunsuri la 15 întrebări formulate de comunitatea CFA în cadrul CFA Forecast Dinner. Aşteptările celor care au participat la evenimentul de la sediul BNR pot indica direcţia în care se îndreaptă economia şi cum vor evolua principalii indicatori macroeconomici.

    Mai jos, cele 15 întrebări şi cum au răspuns participanţii. Panelul a fost moderat de Mihai Purcărea, CFA, director general BRD Asset Management.

    1.     Unde vedeţi creşterea economică în acest an? Între 1% şi 1,5% au ales 36%; între 1,5% şi 2% au ales 20%; între 0,5% şi 1% au ales 16%; între 0% şi 0,5% au ales 14%. „Deci oarecum în linie cu 2024. Nimeni nu vede recesiune”, spune Mihai Purcărea.

    2.     Unde vedeţi inflaţia la finalul lui 2025? Între 4% şi 5% au votat 47%; între 5% şi 6% au votat 33%; sub 4% au votat 11%. „Deci o accelerare a inflaţiei faţă de momentul curent.”

    3.     Cursul de schimb la finalul lui 2025? Între 5 lei şi 5,10 lei au votat 56%; între 4,9 lei şi 5 lei au votat 30%. Uşoară depreciere a cursului de schimb; între 5,1 şi 5,2 lei au votat 10%. „Sunt riscuri, dar suntem pozitivi.”

    4.     ROBOR 3 luni. Între 5% şi 5,5% au votat 44%; între 5,5% şi 6% au votat 36%; între 6% şi 6,5% au votat 14%. „Probabil, dacă vom avea downgrade, riscăm să ajungem la cei care au votat 14%.”

    5.     Randamentele titlurilor de stat pe 5 ani în lei. Între 6,5% şi 7% au votat 37%; între 7% şi 7,5% au votat 26%; între 6% şi 6,5% au votat 16%.

    6.     Evoluţia pentru BET-XT la final de 2025. Între 0% şi 10% au votat 47%; între 10% şi 20% au votat 24%; între 0% şi 10% scădere au votat 20%. „Probabil că încetinirea economică se va reflecta şi în rezultatele companiilor.”

    7.     Ce clase de active vor livra cele mai mari randamente? MSCI World TR au votat 47%; aur au votat 28%; commodities au votat 12%. „Alocarea potrivită pentru anul următor. Surprinzător, destul de negativă sala pentru zona de acţiuni în România, 4% din cei prezenţi.”

    8.     Inflaţia medie în următorii 5 ani în SUA şi UE? Între 2% şi 3% inflaţie medie au răspuns 57%; între 3% şi 4% au răspuns 27%; între 1% şi 2% au răspuns 9%.

    9.     Randamentul mediu pe următorii 5 ani pe zona de acţiuni. MSCI World Total Return a avut 8,5% anual, în medie, din 1990 încoace. Oamenii au votat: între 6% şi 9% au ales 50%; între 3% şi 6% au votat 22%; între 9% şi 12% au votat 18%.

    10.  Randamentele titlurilor de stat americane la finalul lui 2030? Acum sunt în jur de 4%. Oamenii au votat: între 3% şi 4% – 60%; între 2% şi 3% – 15%; între 4% şi 5% – aproape 15%.

    11.  Riscurile pentru România în următorii doi ani: Economic (inflaţie, recesiune, şomaj) – 47%; Geopolitic (război, terorism) – 26%; Tehnologic (dezinformare) – 20%.

    12.  Aceeaşi întrebare pe orizont de 10 ani: Tehnologic (dezinformare, securitate cibernetică, AI) – 33%; Social (migraţii, epidemii) – 24%.

    13.  Pentru 2025, principalele riscuri pentru businessul românesc: 40% – deficitele ridicate şi riscul de retrogradare, precum şi costuri mari; 35% – instabilitate politică; 21% – instabilitate fiscală.

    14.  Ce v-aţi dori de la guvernanţi? Stabilitate fiscală – 35%; Stat mai eficient – 24%; Reforma educaţiei – 20%; Infrastructură – 14%.

    15.  Întrebare generată de AI: Cum va arăta inteligenţa artificială până în 2030? 30% au ales că AI va face predicţii mai bune decât CFA.

     

  • Europa nu arată bine deloc: Economia zonei euro a stagnat în mod neaşteptat în T4, sporind presiunea asupra Băncii Centrale Europene pentru a reduce mai agresiv ratele dobânzilor

    Economia zonei euro a stagnat în mod neaşteptat în trimestrul al patrulea, sporind presiunea asupra Băncii Centrale Europene pentru a reduce mai agresiv ratele dobânzilor, scrie FT.  

    Lipsa de creştere în trimestru s-a comparat cu expansiunea de 0,1 la sută prognozată de economiştii intervievaţi de Reuters şi cu creşterea de 0,4 la sută din trimestrul al treilea.

    Pentru 2024, economia zonei euro a înregistrat o expansiune de 0,7%, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.

    Cifrele vin cu doar câteva ore înainte ca BCE să reducă rata dobânzii de referinţă cu un sfert de punct, la 2,75 la sută, cel mai scăzut nivel de la începutul anului 2023.

    „Perspectivele economice ale regiunii sunt mai rele decât cred cei mai mulţi”, a declarat Jack Allen-Reynolds de la Capital Economics. „Ne aşteptăm ca acest lucru să determine BCE să reducă ratele dobânzilor cu mai mult în acest an decât se scontează pe piaţă.”

    Stagnarea subliniază, de asemenea, provocarea cu care se confruntă regiunea, deoarece Germania, cea mai mare economie din zona euro, se confruntă cu o scădere severă a producţiei.

    PIB-ul german s-a contractat cu 0,2 % în ultimele trei luni ale anului 2024, în timp ce economia Franţei a scăzut în mod neaşteptat cu 0,1 %. Producţia a rămas stabilă în Italia.

    În urma datelor, comercianţii au crescut pariurile că BCE va reduce ratele de patru ori în acest an, potrivit pieţei swap-urilor.

    Moneda euro, care a slăbit în ultimele luni ca urmare a divergenţei dintre traiectoria ratelor dobânzilor din SUA şi cea din Europa, a fost puţin modificată la 1,041 dolari.