BusinessMagazin

Tag: echipamente

  • Aeroteh si-a dublat afacerile in S1

    Veniturile producatorului de echipamente pentru aeronave au urcat de 2,4 ori, de la 5,5 milioane de lei la 13,26 milioane de lei, iar cheltuielile s-au majorat de aproape 2,2 ori, de la 5,39 milioane de lei la 11,74 milioane de lei.

    Profitul a crescut de la 153.367 lei la 1,51 milioane de lei.

    Titlurile firmei sunt tranzactionate la categoria actiunilor nelistate a BVB, unde se regasesc firmele care nu mai indeplinesc criteriile de performanta, eficienta, raportare si transparenta cerute pentru companiile de la Cota Bursei.
     

  • Medicare Technics: afaceri de 17 milioane euro si acoperire de 24% din piata privata in 2009

    Obiectivele companiei se bazeaza pe estimarile de crestere a vanzarilor pentru "proiecte la cheie" de imagistica in semestrul al doilea. "Am analizat oportunitatile de extindere a afacerii, avand planificate mai multe proiecte, a caror dezvoltare va fi accelerata in semestrul al doilea si care ne vor permite sa obtinem o cifra de afaceri de 17 milioane euro la sfarsitul anului", a declarat Alin Patrascu, director executiv Medicare Technics.

    Compania a furnizat in primul semestru al anului trei proiecte la cheie, din care cel mai mare contract s-a ridicat la 2,5 milioane euro, pentru o singura clincica, si se afla in discutii pentru furnizarea a zece proiecte. "In general, cam 80% din proiectele aflate in discutii se finalozeaza in anul respectiv, iar restul se amana pentru anul urmator", explica Patrascu. In 2008, compania a vandut zece astfel de proiecte, cel mai valoros contract fiind de 7 milioane euro, pentru un pachet de cinci clinici.

    Segmentul privat de echipamente are in prezent o pondere de 80% in afacerile Medicare Technics, dar estimarile oficialilor indica un avans de pana la 85% in urmatorii doi ani. "Piata privata se pastreaza, chiar si in conditiile crizei", spune Alin Patrascu. "Marile centre medicale au amanat dezvoltarea spitalelor private, insa continua extinderea pe partea de clinici, in special pe segmentul de imagistica."

    Sectorul public restrange piata

    In acest context, piata echipamentelor medicale pentru zona privata se va mentine la valoarea 75 milioane euro, potrivit estimarilor Espicom. Segmentul public se va reduce insa cu aproximativ 5%, pana la 35 milioane euro, ceea ce va atrage o scadere de 1% la nivelul intregii piete.

    Diminuarea segmentului public este o consecinta a restrangerii licitatiilor centralizate, explica Patrascu, si, prin urmare, incheierea unor contracte de valoare mai mica. In plus, intarzierile platilor din partea caselor de sanatate isi spun si ele cuvantul, ajungandu-se la prelungiri de pana la 180 de zile prin contract, fata de maxim 60 de zile anul trecut. Totusi, platile pot intarzia chiar si peste termenul prevazut in contract, cu pana la aproape un an.

    "Noi avem de recuperat 1,5 milioane euro din contractele publice", afirma directorul Medicare Technics. Pentru a se sustine in aceasta perioada de intarzieri masive, compania a apelat la solutia finantarii externe, insa oficialul nu a valoarea acestor imprumuturi.
     

  • Ghidul meu, mobilul




    “Totodata, folosirea telefonului ca sistem de navigare este explicabila si prin faptul ca producatorii de telefoane lanseaza din ce in ce mai multe modele compatibile GPS”, considera Mark Donovan, analist in cadrul companiei americane de cercetare de piata ComScore.








     

    In SUA, peste 8% dintre posesorii de telefoane mobile au accesat o harta pe terminalul lor cel putin o data in perioada martie-mai a acestui an, cu 82% mai multi fata de perioada corespunzatoare din 2007, potrivit unui studiu recent al ComScore. In ce priveste Europa, 3% dintre consumatori au folosit telefonul pentru navigare, cresterea fiind de 49% comparativ cu lunile martie, aprilie si mai din 2007.

     

    Pentru consumatorii americani, un rol important in popularizarea hartilor si a serviciilor GPS pe mobil l-a jucat telefonul iPhone de la Apple. Europenii, in schimb, prefera modele precum N95 sau N70 de la Nokia capabile sa ruleze aplicatii software de navigare, sustin analistii ComScore.

     

    Totusi, aceste aplicatii software pot fi folosite acum pe un numar destul de restrans de telefoane mobile, in timp ce accesul online la harti disponibile pe diferite site-uri este o metoda mult mai la indemana. Daca anul acesta, numai o treime dintre cei care consulta harti pe mobil in SUA si Europa au folosit un soft de navigare, 73% dintre utilizatorii americani si 57% dintre cei europeni au accesat harti pe internet, potrivit studiului ComScore. Iar analistii prevad cresteri si in urmatoarea perioada, mai ales ca pana in 2012 numarul celularelor cu acces la internet va depasi 1,2 miliarde la nivel mondial, conform estimarilor producatorului de procesoare Intel.

     

    “Telefoanele mobile sunt segmentul cu cel mai mare potential de crestere din punctul de vedere al accesului la internet”, confirma Gerry Purdy, analist la Frost & Sullivan.

     

  • Computer fara mouse?








    Pentru anumite echipamente video de la Panasonic, spre exemplu, nu mai este necesara traditionala telecomanda pentru pornirea sau oprirea filmului, aceste actiunii facandu-se prin simple miscari ale mainii. Totodata, producatori de aparate foto precum Sony sau Canon folosesc deja tehnologii de recunoastere faciala pentru echipamentele de ultima generatie.




     

    Evident, companiile producatoare de mouse-uri considera ca previziunea lui Prentice este exagerata, mai ales in conditiile in care in ultimii zece ani numarul mouse-urilor vandute la nivel mondial a fost de ordinul sutelor de milioane. “Exista inca destul loc de crestere, in special in randul consumatorilor din tarile slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare care nici macar nu au inca acces la un computer”, apreciaza Rory Dooley, vicepresedinte si director general al diviziei de echipamente periferice din cadrul Logitech. Din punctul sau de vedere, mouse-ul va deveni chiar mai popular decat pana acum, in principal pentru ca acesti noi consumatori vor folosi computerul, cel putin in prima faza, tot prin intermediul tastaturii si al mouse-ului.

     

    Pe de alta parte insa, trecerea catre tehnologiile de recunoastere faciala si catre ecranele touchscreen ar putea fi facuta destul de usor, crede Steve Prentice, analistul de la Gartner. Mai ales ca milioane de utilizatori, in special din SUA, folosesc deja aceste tehnologii, prin intermediul consolei de jocuri Nintendo Wii si al telefonului mobil iPhone de la Apple.




  • Celulele care imbunatatesc semnalul la mobil

    Este vorba de celule de receptie in miniatura, care sa asigure un semnal mai bun decat cel oferit acum de statiile de telefonie mobila.

    Celulele respective, denumite femtocells (“femto” – mai mic decat “pico”, termen folosit de operatorii de telefonie mobila pentru a desemna dimensiunea redusa a celulelor) au fost concepute de britanicii Peter Claydon si Doug R. Pulley in urma cu aproape patru ani, ca raspuns la problemele legate de calitatea proasta a sunetului in anumite zone si de intreruperea accidentala a convorbirilor telefonice. Desi este sustinuta de mai multi producatori de echipamente telecom pentru proiectele lor viitoare, prima generatie de celule femto a fost lansata in versiunea comerciala de-abia la inceputul acestui an.

    Ca dimensiuni, celulele femto sunt foarte similare ruterelor wireless pentru internet, adica echivalentul unei agende obisnuite de birou. In ceea ce priveste functionalitatea, celulele femto, care trebuie plasate in casa sau la birou, receptioneaza semnalul wireless emis de un telefon mobil aflat in aria de acoperire si il converteste in semnal digital, pe care-l transmite prin internet catre reteaua operatorului de servicii.

    Investitiile in tehnologia cea noua nu sunt foarte mari, intrucat celula de receptie este ieftina, iar conexiunea broadband la internet deja exista, ceea ce inseamna ca odata cu popularizarea tehnologiei femtocell, tarifele pentru telefonia mobila s-ar putea diminua. Deocamdata, numai Sprint si T-Mobile le ofera clientilor servicii bazate pe celule femto, insa analistii companiei de cercetare

    Forward Concepts sustin ca situatia se va schimba in urmatorii ani, vanzarile de echipamente femtocell urmand sa ajunga la 5 miliarde de dolari (3,2 mld. euro) pana in 2012, avand ca piata principala Europa de Vest.

  • Wii pentru PC

    Cele mai noi turnee de tenis nu au nimic de-a face cu zgura sau iarba si se disputa chiar si in birourile companiilor. Consolele Nintendo Wii datoreaza acest succes unei caracteristici tehnice revolutionare prin care miscarile personajului din joc sunt determinate de exact aceleasi gesturi ale persoanei reale din fata ecranului. Serviciul de pilda se executa ridicand mana in care este tinut dispozitivul de control, la fel ca intr-un meci real. A fost un as pentru Nintendo, doar vanzarile din luna decembrie, de un milion de bucati, fiind un argument suficient. In timp, producatorul japonez a extins numarul jocurilor disponibile si pe cel al tipurilor de „telecomenzi“ specifice. Un singur lucru a ramas neschimbat: consola in sine, absolut obligatorie pentru acest tip de realism aerobic al jocurilor.

    O companie din Boston, Motus Corporation, spera insa sa duca succesul jocurilor bazate pe miscari naturale dincolo de consola Nintendo. Controller-ul Motus Darwin permite acest lucru pe multe dintre sistemele non-Nintendo, inclusiv pe PC. Iar Motus nu e nici macar prima companie care vrea sa concureze cu Wii. Controller-ul Sixaxis pentru PlayStation 3, de exemplu, are aceleasi caracteristici. Dar presedintele Motus, Satayan Mahajan, spune ca Darwin permite o experienta de joc si mai realista decat chiar la Wii-urile originale, pentru un pret cuprins intre 79 si 99 de dolari pe piata americana. Mahajan mizeaza in acest sens pe experienta de pana acum a companiei, specializata in realizarea de echipamante electronice pentru perfectionarea jucatorilor de golf, in sine niste jocuri virtuale de golf similare celor care se pot juca pe o consola Wii. Motus calculeaza pozitia jucatorului in mod diferit fata de telecomanda Wii. Nintendo foloseste un senzor atasat pe monitor care comunica cu telecomanda. Motus Darwin masoara pozitia „absoluta“ a jucatorului, raportata la Pamant, folosind giroscoape si accelerometre care urmaresc nordul magnetic si percep directia in care sunt indreptate.

    Oficialii companiei spun ca strategia de marketing este sa promoveze intr-o prima faza noul dispozitiv catre jucatorii profesionisti din sport, speculand faptul ca aceasta categorie nu a avut intotdeauna o relatie satisfacatoare cu Nintendo. Pasionatii de golf spun chiar ca dupa perioada iernii, cand se joaca exclusiv pe consolele Wii, resimt pe terenul real o modificare a miscarilor care i-au consacrat.

  • Sa nu dai mita aproapelui tau

    In ultimii patru ani, guvernul britanic a fost mult criticat pentru relatiile sale cu Arabia Saudita, care este cel mai mare partener comercial al Marii Britanii din Orientul Mijlociu. Vizita de stat, prima a unui monarh saudit in ultimii 20 de ani, a intrat si ea in jocul controverselor, mare parte a dezbaterii concentrandu-se pe legaturile financiare intre gigantul militar britanic BAE Systems, cabinetul premierului britanic si regatul arab din desert. Liderul unuia dintre principalele partide din Marea Britanie a boicotat vizita regelui Abdullah, iar sosirea monarhului saudit cu trasura la palatul Buckingham a fost insotita de protestatari.

    O mare parte din dezbatere s-a concentrat pe faptul ca BAE Systems a facut in ultimii 20 de ani miliarde de dolari prin intermediul unor plati ascunse si suspecte catre membri ai familiei regale saudite, in cadrul unui contract de 80 de miliarde de dolari pentru furnizarea de avioane de lupta si alte tipuri de echipamente militare pentru Arabia Saudita. In vreme ce investigatia privind practicile de business ale BAE a urmat un drum sinuos in Marea Britanie, in Statele Unite ea a primit recent un impuls independent, dupa ce Departamentul de Justitie a deschis o investigatie asupra companiei.

    BAE isi obtine aproape jumatate din cifra de afaceri din SUA, iar recent a achizitionat un furnizor important de vehicule blindate Humvee folosite de fortele americane in Irak. Oficiali americani care au cerut protectia anonimatului, intrucat nu erau autorizati sa discute public despre acest subiect, au declarat ca Departamentul de Justitie cerceteaza daca BAE a violat legislatia SUA ce interzice mita si spalarea de bani transnationala. Conturi din Elvetia, Caraibe si din alte locuri sunt vizate si, ca si in cazul Marii Britanii, si SUA au o relatie strategica cu sauditii, relatie ce poate intra sub incidenta anchetei.

    Desi distributia personajelor in povestea BAE este neobisnuit de mare – de la printul saudit Bandar bin Sultan, fostul ambasador al regatului la Washington, pana la fostul premier britanic Tony Blair -, investigatia este doar una din cele deschise recent de Departamentul de Justitie in virtutea unei reglementari odinioara obscure, Legea privind practicile internationale corupte (FCPA).

    BAE si reprezentantii Arabiei Saudite au recunoscut public platile aflate in centrul investigatiei, au negat orice ilegalitate si au sustinut ca platile au fost facute cunoscute atat guvernului britanic, cat si celui saudit. „Stim despre investigatia Departamentului american de Justitie si cooperam intru totul“, a declarat un purtator de cuvant al BAE. „Deoarece este o investigatie aflata in desfasurare, nu putem face alte comentarii.“

    In vreme ce investigatia BAE pare sa se fi impotmolit in Marea Britanie, in Statele Unite a suscitat un interes suficient pentru a-i face pe unii dintre implicati sa-si angajeze consilieri juridici de frunte. Printul Bandar, un apropiat al familiei Bush, l-a desemnat recent pe fostul director al FBI Louis J. Freeh, dar si pe unul dintre initiatorii FCPA, judecatorul pensionat Stanley Sporkin, ca sa-l reprezinte. „Nu au fost inaintate acuzatii“, a spus Freeh intr-un interviu. „Printul neaga orice violare a legislatiei, atat din Marea Britanie, cat si din SUA.“ Anuntul ca investigatorii britanici au descoperit ca BAE a depozitat plati de 2 miliarde de dolari in conturile din Washington ale printului Bandar i-a facut pe cei de la Departamentul de Justitie sa initieze ceea ce analistii au descris drept cel mai ilustru caz instrumentat pe baza FCPA pana acum. Adoptata de Congresul american in urma cu trei decenii in preajma scandalului Watergate, legea a devenit abia in ultimii cinci ani un instrument puternic de anchetare a companiilor din SUA si din strainatate suspectate ca au mituit oficiali straini pentru a-si asigura contracte.

    Departamentul de Justitie estimeaza ca exista aproximativ 60 de asemenea cazuri in acest moment in ancheta in SUA, o echipa de cinci membri ai FBI fiind desemnata sa se ocupe exclusiv de verificarea posibilelor violari ale legii. Potrivit Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD), cu sediul la Paris si care reprezinta 30 de state industrializate, in intreaga lume sunt peste 150 de anchete si investigatii care implica posibila mituire a unor oficiali guvernamentali pentru obtinerea de favoruri comerciale. Daca procurorii din tari diferite si guvernele aveau ezitari odinioara sa colaboreze pentru a combate fraudele corporatiste, mita asociata acestora din urma a ajuns sa fie privita ca un impediment atat de mare in calea cresterii economice globale, incat cooperarea a devenit mai frecventa. Analistii spun ca aceasta disponibilitate la cooperare, intrarea in vigoare a legii Sarbanes-Oxley care consolideaza supravegherea activitatii corporatiilor si o mai mare disponibilitate a companiilor de a combate coruptia au inceput sa schimbe modul in care multe corporatii operau in statele mai sarace, in curs de dezvoltare, unde mita s-a dovedit a avea cea mai mare nocivitate.

  • Pravalia de IT

    Dupa ce a semnat contractul prin care a vandut afacerea Best Distribution catre grecii de la CD Media pentru 3 milioane de euro, Octavian Radu, presedintele grupului RTC Holding, a cugetat putin si a tras linie. In urma cu doi ani, cumpara de la omul de afaceri Teo Paduraru compania Best, care includea lantul de magazine Best Computers si divizia de distributie Best Distribution. Acum a renuntat la aceasta din urma, in timp ce brandul de calculatoare a fost desfiintat; o parte dintre magazine au fost inchise pe motive de neprofitabilitate, iar restul au fost integrate in lantul Diverta. „Cred ca nu mai exista niciun viitor pe piata din Romania pentru magazinele mici de IT“, a comentat Radu la incheierea tranzactiei pentru Best Distribution.

    Cat adevar exista insa in aceasta afirmatie a omului de afaceri? Predictia sumbra pentru magazinele mici ar putea fi contrazisa prin exemplul celor cateva mii de astfel de comercianti din piata, majoritatea cu afaceri in crestere, conform lui Gyorgy Baba, directorul Primex, companie cumparata anul acesta de grupul turc Sabanci Holding, detinatorul brandului Teknosa.

    Terra Soft, de exemplu, companie din judetul Dambovita detinuta de doi oameni de afaceri, Ovidiu Brezan si Liviu Stoica, vinde produse IT inca din 1998. Este drept, pe partea de IT functioneaza un singur magazin, in orasul Targoviste, dar compania are in paralel o retea de peste 40 de magazine GSM in toata tara prin intermediul unui parteneriat cu Vodafone. „Vanzarile de IT vor ajunge anul acesta la peste 850.000 de euro, in crestere cu aproximativ 15% comparativ cu 2006“, estimeaza Costel Cruceru, directorul diviziei IT a Terra Soft. Povestea acestui magazin, chiar daca nu foarte spectaculoasa, indica faptul ca retailul de echipamente electronice si IT are viitor nu numai pentru lanturile mari de retail, dar si pentru magazinele mai mici, de la coltul strazii. „Terra Soft a deschis magazinul IT intr-o perioada in care cererea pentru aceste produse era foarte mare pe piata. De atunci s-au schimbat foarte multe, dar noi am continuat sa crestem“, spune Cruceru. Pentru a-si mentine aceste cresteri, Terra Soft s-a orientat in ultimii ani din ce in ce mai mult catre segmentul de servicii post-vanzare (consultanta, mentenanta, service etc.), care inseamna in prezent in jur de 70% din cifra de afaceri. „Motivul este lesne de inteles. Nu mai poti face bani numai din comert, in conditiile in care clientul cere si consultanta, suport tehnic sau service pentru computere dupa achizitie“, puncteaza directorul diviziei IT a Terra Soft. „Si este foarte adevarat ca, daca nu isi regandesc strategia si incep sa ofere si servicii, multe magazine mici vor disparea.“

    Parerea lui Cruceru e sustinuta si de Nicolae Ontiu, directorul companiei One IT, care are in prezent doua magazine IT, unul stradal in Baia Mare si unul in Polus Center din Cluj Napoca, deschis saptamana trecuta in urma unei investitii de 95.000 de euro. „Cred ca fara o strategie bine conturata, multe dintre magazinele mici de computere nu vor avea sanse sa reziste pe piata. Cea mai buna miscare este integrarea in oferta si a serviciilor IT ce aduc valoare adaugata.“ In cazul One IT, serviciile inseamna peste 50% din cifra de afaceri, care va depasi anul acesta un milion de euro, potrivit estimarilor lui Ontiu – o crestere cu 70% fata de 2006, mai ales datorita deschiderii celui de-al doilea magazin in preajma sarbatorilor, perioada foarte buna in retailul IT. Alte 10 procente provin din comertul online, iar planurile companiei pentru 2008 vizeaza cresterea vanzarilor pe Internet pana la 30% din cifra de afaceri. Astfel ca, la fel ca si in cazul Terra Soft, veniturile One IT de anul acesta vor proveni doar in proportie de aproximativ 30-40% din retailul propriu-zis.

    Aceeasi evolutie o urmareste si Beta N Computers, companie care a inceput sa comercializeze echipamente IT in 1996 in Bucuresti. „Pana prin 2002, afacerile au mers foarte bine“, isi aminteste Nicolae Nedelcu, directorul companiei. Acum, retailul aduce din ce in ce mai putini bani – in jur de 350.000 de euro anul acesta, in scadere fata de anii trecuti, cand afacerile ajungeau si la un milion de euro, fapt care l-a inpins si pe Nedelcu sa se orienteze catre servicii integrate. „Anul acesta, 20% din cifra de afaceri va proveni din servicii, dar la anul speram ca ponderea sa fie cel putin egala cu cea a retailului.“

    Astfel de exemple demonstreaza faptul ca viitor exista pentru magazinele mici de IT, numai ca nu doar din retail, solutia fiind serviciile integrate, combinate cu vanzarea efectiva de computere si componente IT. „Daca as fi proprietarul unei retele mici de magazine IT si nu mi-as imagina viitorul decat in aceeasi industrie, mi-as baza activitatea in cea mai mare parte pe servicii cu valoare adaugata, personalizate“, confirma Dragos Simion, vicepresedintele lantului de retail Flamingo. Altfel spus, varietatea de produse nu mai e in sine un avantaj competitiv, moment in care ramane ca lupta cu concurenta sa se bazeze pe o oferta cat mai completa de servicii.

  • Nu e voie cu mobilul

    Se intampla destul de des sa sune un telefon mobil in sala de cinema cand unul dintre personaje spune cea mai buna gluma din tot filmul, in autobuzul aglomerat sau la biblioteca, unde toata lumea paseste pe varfuri. Oricine a trecut cel putin o data printr-o astfel de situatie in care vrand-nevrand a ascultat conversatia zgomotoasa a celui apelat sau, dimpotriva, s-a aflat in situatia de a-i deranja pe cei din jur.

    Exista insa o metoda mai radicala de a scapa de aceste probleme, iar pe masura ce tehnologia a avansat si preturile au scazut, a devenit din ce in ce mai populara. Este vorba despre echipamente de bruiaj de mici dimensiuni, comparabile cu cele ale unui pachet de tigari, de exemplu, care impiedica pe o anumita raza semnalul GSM, astfel incat apelurile telefonice devin imposibil de realizat. Principiul de functionare a acestor echipamente este emiterea unui semnal radio foarte puternic care acopera semnalul emis de telefonul mobil pentru a se conecta la retea. Aria de acoperire a echipamentelor de bruiaj poate varia de la cativa metri si pana la cateva zeci de metri, variabila de care depinde pretul, de la 50 de dolari (aproximativ 35 de euro) pana la cateva sute de dolari.

    Cati sunt dispusi sa plateasca aceasta suma de bani pentru o perioada de liniste? Kumaar Thakkar, un comerciant de echipamente de bruiaj din Mumbai, India, sustine ca exporta in SUA in jur de 20 de bucati lunar. La fel ca Thakkar, magazine din toata lumea primesc comenzi care se traduc lunar in vanzari de cateva sute de echipamente de bruiaj pentru telefoane mobile. Nu este vorba despre o tehnologie noua, insa cei interesati au inceput sa considere necesara folosirea unui astfel de echipament in anumite situatii. Cei mai multi dintre cumparatori sunt proprietarii unor afaceri care implica prin definitie un nivel redus de zgomot conversational, cum ar fi cinematografele sau salile de teatru, de exemplu, dar se simte si tendinta de crestere a vanzarilor in randul publicului obisnuit, mai ales oameni care circula cu transportul in comun.

    Un medic terapeut din Ohio a platit 200 de dolari (aproape 140 de euro) pentru un echipament de bruiaj pentru telefonul mobil, in incercarea de a evita intreruperile telefonice in timpul consultatiilor, situatie cu care se confrunta destul de des. Echipamentul l-a gasit pe internet, pe site-ul PhoneJammer.com, un magazin online specializat in vanzarea de astfel de produse, unde cel mai scump echipament de bruiaj, dedicat companiilor, costa aproape 4.000 de dolari (in jur de 2.760 de euro). „Vanzarile au ajuns la 400 de bucati in fiecare luna, in crestere de la 300 anul trecut. Insa in perioada sarbatorilor, cererea depaseste 1.000 de echipamente“, spune Victor McCormack, proprietarul site-ului.

    Gunjan Bajoria, un tanar de 25 de ani angajat intr-o companie londoneza de import-export, este unul dintre cei ce au achizitionat un astfel de echipament. Face naveta spre serviciu zilnic si, de cel putin doua ori pe saptamana, cand se intampla sa lucreze pe laptop in tren, apasa un buton aflat pe cutiuta neagra din buzunar si ii impiedica astfel pe cei din jur sa-l deranjeze cu conversatii telefonice zgomotoase. „De multe ori reactia celor patiti este chiar amuzanta. Intai continua sa vorbeasca singuri cateva secunde, pana realizeaza ca apelul s-a incheiat, iar apoi incep sa intrebe oamenii din tren daca au semnal la telefonul mobil“, spune Bajoria. „Uneori ma simt vinovat pentru ca folosesc echipamentul de bruiaj. Ma gandesc ca poate aveau o conversatie importanta. Dar, sincer, nu as apasa butonul daca nu ar vorbi atat de tare.“

    Un alt exemplu este cel al unui arhitect american pe nume Andrew. Acesta nu a vrut sa-si dezvaluie intreg numele, pentru ca stie ca echipamentul de bruiaj pe care-l foloseste, tot in tren, este ilegal si risca astfel o amenda de aproximativ 11.000 de dolari (aproape 7.600 de euro). Andrew apeleaza uneori la dispozitiv atunci cand o discutie telefonica din jurul lui devine deranjanta. Un caz concret despre care povesteste ar fi cel al unei persoane care, in urma cu cateva luni, vorbea foate zgomotos la telefonul mobil in tren, avand de altfel un limbaj nu tocmai elegant. „Asa ca am apasat butonul. Ea a continuat sa vorbeasca la telefon inca vreo 30 de secunde, pana a realizat ca de la capatul celalalt al firului n-o mai asculta nimeni“, spune Andrew, care in acest fel nu a impiedicat-o numai pe tovarasa lui de drum sa deranjeze atmosfera din vagonul de tren, dar a blocat orice apel telefonic pe o raza de peste 9 metri.

    Pentru operatorii de servicii de telefonie mobila, popularitatea echipamentelor de bruiaj reprezinta un semnal de alarma, fiindca astfel de practici le aduc daune financiare. Orice apel telefonic blocat cu ajutorul unui astfel de echipament inseamna o suma de bani pe care operatorul nu o mai incaseaza. Pierderi marunte poate, dar operatorii nu sunt dispusi sa si le asume, mai ales in conditiile in care cheltuiesc miliarde de dolari pentru a inchiria benzi de frecventa, la care se mai adauga si costurile de mentenanta – in total 6,5 miliarde de dolari (4,5 miliarde de euro) in cazul operatorului american Verizon Wireless.

    La argumentul furnizorilor de servicii de telefonie mobila impotriva echipamentelor de bruiaj se adauga si altele. Problema nu este faptul ca un client mai zgomotos este impiedicat sa mai vorbeasca la telefon printr-o asemenea metoda ilegala, ci ca odata cu el sunt afectati si utilizatorii mai discreti de telefoane mobile, aflati pe raza de actiune a aparatului. Prin urmare, Comisia Federala pentru Comunicatii din SUA, impreuna cu cativa operatori de telefonie mobila, printre care si Verizon Wireless, a organizat investigatii pentru a depista cel putin companiile ce apeleaza la un echipament de bruiaj si a le aplica amenzi. In opinia autoritatii americane de reglementare, aparatele respective pot fi chiar periculoase daca ajung pe mana cui nu trebuie, pentru ca pot impiedica apeluri telefonice absolut necesare in situatii de urgenta.

    Specialistii sunt insa de parere ca folosirea echipamentelor de bruiaj nu poate fi oprita, chiar daca la mijloc sunt amenzi usturatoare. „O caracteristica a secolului 21 este inabilitatea oamenilor de a se controla in anumite situatii pentru binele celor din jur“, declara recent James Katz, directorul Centrului pentru studii in domeniul comunicatiilor mobile din cadrul Rutgers University, citat de The New York Times. „Un ins zgomotos considera ca are dreptul sa treaca peste persoanele din jur, pe cand posesorul echipamentului de bruiaj considera ca drepturile sale la liniste sunt mai importante.“