BusinessMagazin

Tag: dreapta

  • Cristian Preda: A face apologia vânzării statului bucată cu bucată e greşit

    El recomandă PDL/ARD să se adreseze şi celor care lucrează în privat, dar şi celor care lucrează în sectorul public. “A face apologia vânzării statului bucată cu bucată e la fel de greşit ca şi a refuza regulile competiţiei. De fapt, un partid care vrea să guverneze e obligat să aibă soluţii atât pentru o amenajare raţională a sectorului public, cât şi pentru încurajarea domeniului privat”, insistă Preda.

    Europarlamentarul arată, într-un comentariu publicat pe blogul său, că se teme de “ignorarea arogantă a celor care se auto-plasează la centru, ca şi de stigmatizarea celor care lucrează în sectorul public, în numele unei improvizaţii doctrinare care emană mai degrabă intoleranţa doctrinarului orb decât inteligenţa practică a politicianului responsabil”.

    “Unii spun că sunt de centru, pentru că li se pare că orice situare la stânga sau la dreapta e o opţiune pentru extremă. Alţii cred că nu mai există opţiuni ideologice clare şi că, în numele cetăţeniei, majoritatea membrilor unei comunităţi se orientează către un centru imaginar. În fine, alţii – eu însumi mă aflu printre ei – se plasează la centru, fiindcă se revendică de la liberalism şi consideră că, dacă întorc capul spre stânga, văd tot timpul socialişti, iar dacă se uită la dreapta dau mereu peste conservatori”, a explicat Cristian Preda.

    Alianţa România Dreapta grupează trei partide – PDL, PNŢCD şi Forţa Civică, la care se adaugă Noua Republică şi Fundaţia Creştin-Democrată, neînregistrate juridic ca partide.

  • Cine sunt corifeii dreptei

    Definitivarea listelor electorale ar putea împiedica alte astfel de certuri, dar nu şi concurenţa reală între liderii alianţei, îndeosebi între Vasile Blaga, Mihail Neamţu şi Mihai-Răzvan Ungureanu, deşi MRU este cel mai bine cotat dintre ei în sondaje şi e puţin probabil să fie surclasat. În plus, după cum a dovedit-o reacţia europarlamentarului PDL Cristian Preda, care a spus că politicienii care pleacă din PDL spre a se înscrie în ICCD (primele cazuri: Dănuţ Liga şi Ştefan Pirpiliu) nu vor fi acceptaţi să candideze la alegeri, planul mai vechi de consolidare a ICCD prin migrarea sub aripa lui Ungureanu a celor mai puţin corupţi din PDL va întâmpina dificultăţi.

    Conform unui sondaj din iunie realizat de CSOP, Mihai-Răzvan Ungureanu era cotat cu 18% în clasamentul încrederii alegătorilor, în timp ce Vasile Blaga avea 14%. Aceeaşi diferenţă de patru puncte a fost invocată şi în ultima săptămână de către Vasile Blaga, care a spus că ea ar rezulta din sondajele interne ale PDL, deşi liderul democrat nu a precizat şi care anume sunt procentele. Referitor la partide, un sondaj CSOP din perioada 10-13 august arăta că USL ar obţine la alegeri 50% din voturi, PDL cca 20-22%, PPDD cca 12-13%, UDMR – 5%, PRM – 4%, ICCD – 3%, Noua Republică – 2%.

    Alianţa, deocamdată fără nume, este formată din PDL sub conducerea lui Vasile Blaga, Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a lui MRU, Noua Republică a lui Mihail Neamţu, PNŢCD aripa Aurelian Pavelescu şi Fundaţia Creştin-Democrată a lui Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi, cărora ar urma să li se alăture Forţa Civică a lui Adrian Iuraşcu (pe listele căreia ar putea candida MRU) şi poate mişcarea agricultorilor iniţiată de Stelian Fuia.

    Copreşedinţii alianţei sunt Vasile Blaga, Mihai-Răzvan Ungureanu, Mihail Neamţu şi Aurelian Pavelescu. Manifestul semnat de cele cinci fomaţiuni se intitulează “Români, sus inima! România are viitor” şi este primul pas al alianţei electorale de centru-dreapta care va participa la alegerile parlamentare din 2 decembrie. Textul manifestului:

    “Domnia legii şi democraţia nu sunt niciodată definitiv câştigate.

    La mai bine de două decenii de la prăbuşirea comunismului în România, forţele trecutului s-au coalizat împotriva statului de drept şi a justiţiei.

    La peste jumătate de deceniu de la integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană, forţele trecutului ridică glasul, provocator şi iresponsabil, împotriva partenerilor noştri europeni şi americani.

    Destinul naţional şi euro-atlantic al României este pus sub semnul întrebării.

    Niciodată, de la mineriade până azi, ţara nu a avut o mai proastă imagine externă.

    Incapabilă să gestioneze criza economică, puterea de stânga a generat în plus o criză politică şi instituţională.

    În loc de “revoluţia bunului simţ” pe care o promitea, coaliţia socialist-liberală a declanşat contrarevoluţia bunului plac.

    USL a subminat statul de drept, a schimbat regulile jocului democratic şi a şubrezit instituţiile statului.

    Lipsită de program şi viziune, stânga practică exclusiv discursul urii şi propaganda minciunii.

    Criza politică şi criza instituţională îşi au rădăcinile într-o profundă criză morală.

    Binele comun este sacrificat pentru interese personale.

    Oameni străini de interesul naţional, speriaţi de justiţie, dependenţi de imunităţi au recurs la sprijinul unor veritabile grupuri infracţionale, cum au recunoscut chiar unii dintre ei.

    Forţele politice şi civice pe care le reprezentăm se unesc pentru a oferi o alternativă coerentă împotriva acestor ameninţări.

    Am ascultat glasul societăţii, am înţeles nemulţumirile şi năzuinţele cetăţenilor români, am luat notă de exigenţele partenerilor noştri occidentali, şi suntem gata să ne asumăm imperativul acestui moment istoric.

    Propunem societăţii româneşti o platformă politică articulată în jurul valorilor de centru-dreapta.

    Vom coagula energiile reformatoare, vom reclădi încrederea în domnia legii şi în democraţie, vom reda speranţa în viitorul României europene.

    Suntem animaţi de orientările doctrinare ale dreptei populare europene, în pluralitatea sa de opţiuni creştin-democrate, conservatoare şi liberale.

    În centrul platformei se află o alianţă electorală între partide.

    Aceasta este sprijinită de organizaţii neguvernamentale menite să capteze suflul civic de centru-dreapta existent la toate nivelurile societăţii româneşti.

    Scopul nostru imediat este câştigarea alegerilor parlamentare.

    Pe termen mediu şi lung misiunea dreptei unite este consolidarea statului de drept, justiţie pentru toţi şi prosperitate pentru fiecare.

    Ştim că nu putem consolida statul fără a reforma clasa politică.

    Am convenit să adoptăm un cod etic şi de integritate comun, pentru un parlament curat.

    Vom selecta candidaţii la alegerile parlamentare pe criterii de merit şi integritate.

    Vom elabora un program de guvernare comun.

    Propunem concetăţenilor noştri un proiect naţional şi social bazat pe un nou pact politic.

    Vom continua lupta împotriva corupţiei, oricâte costuri politice ar avea, inclusiv în propriile noastre rânduri.

    Dorim un stat modern şi european, solidar, nu asistenţial, echitabil, nu egalitar; un stat suplu şi funcţional – nici minimal, dar nici omniprezent.

    Sprijinim munca, iniţiativa, spiritul de întreprindere, pe care ne angajăm să le eliberăm de poveri birocratice şi fiscale excesive.

    Ne adresăm tuturor cetăţenilor, şi cu precădere clasei de mijloc.

    Dorim să refacem corpul naţiunii române, din care nu pot fi excluşi samavolnic milioanele de cetăţeni care trăiesc în afara graniţelor.

    Credem într-o politică externă coerentă şi responsabilă, fără tensiuni artificiale în relaţiile cu vecinii, cu partenerii europeni şi euro-atlantici.

    România are nevoie de o clasă politică europeană, de politicieni bine calificaţi profesional şi decenţi în comportament.

    Politicienii trebuie să slujească binele comun, să se rupă o dată pentru totdeauna de interesele personale sau clientelare.

    Clasa politică din România trebuie să se sprijine pe forţele vii ale societăţii, pe cei liberi şi puternici, pentru a clădi prosperitatea şi a face posibilă solidaritatea cu cei aflaţi în nevoi.

    Facem apel la toţi oamenii vrednici care se recunosc în principiile de centru-dreapta să vină alături de noi şi să susţină această platformă.

    Construcţia noastră rămâne deschisă pentru partide, organizaţii şi persoane care se recunosc în acest manifest.

    România are suflet, România are destin naţional, România are viitor european!”

  • PDL şi fiii: reuşeşte dreapta să se unifice?

    La această alianţă vor participa PDL, Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a lui Mihai Răzvan Ungureanu, Noua Republică a lui Mihail Neamţu, PNŢCD aripa Aurelian Pavelescu, Fundaţia Creştin-Democrată a lui Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi. Formaţiunile au convenit să-şi păstreze identitatea politică şi să prezinte un program de guvernare şi candidaţi comuni pentru alegerile parlamentare.

    Punctul de pornire al alianţei este conştiinţa că nici PDL, nici ceilalţi nu pot reuşi să câştige separat suficiente mandate parlamentare încât să asigure o opoziţie solidă la USL. Mai departe însă, pasul spre recâştigarea guvernării ar urma să fie făcut printr-o alianţă în Parlament cu PPDD, UDMR şi UNPR, precum şi cu oameni din PNL şi PSD. De aici ar putea apărea conflicte între cei care susţin o dreaptă pură, fără participarea pedeliştilor percepuţi drept corupţi şi fără compromisuri cu “soluţiile imorale” acceptate de guvernările precedente, şi cei care susţin că prioritatea zero e recâştigarea puterii cu orice preţ moral.

    O altă sursă de conflicte ar putea apărea între liderii formaţiunilor, având în vedere personalităţile puternice ale unor Mihail Neamţu sau MRU şi ambiţia formaţiunilor de a revendica fiecare pentru sine statutul de “adevărata dreaptă”, dar şi dorinţa membrilor vechi ai PDL de a nu se subordona unor nou-veniţi fără popularitate în partid, ca Monica Macovei şi Cristian Preda, sau unor politicieni ca MRU sau Neamţu, care nici măcar nu sunt membri ai PDL.

  • Ţineţi dreapta, ungurenii mei!

    În aceste condiţii, vom avea un PDL condus începând din 30 iunie de Blaga şi câteva noi mişcări politice sau platforme civice de dreapta: Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a fostului premier Mihai-Răzvan Ungureanu (care a anunţat oficial că va candida la parlamentarele din toamnă pe listele unei noi alianţe electorale de centru-dreapta, care va cuprinde formaţiuni politice de la PDL până la PNŢCD), Noua Republică a lui Mihai Neamţu (a cărei reabilitare în ochii celor dezamăgiţi de certurile din interiorul său a fost pecetluită de prezenţa Monicăi Macovei şi a lui Mihai-Răzvan Ungureanu la congresul de înfiinţare de sâmbătă) sau chiar mişcarea F9, rezultată din nucleul Împreună 2012, născut pe Facebook în ianuarie din iniţiativa lui Bogdan Naumovici.

    La congresul de înfiinţare a Noii Republici, Mihai-Răzvan Ungureanu a anunţat că ICCD va fi pe aceeaşi platformă electorală cu Noua Republică şi cu alte formaţiuni politice interesate de o acţiune unită înainte de alegerile din toamnă, începând cu PDL şi terminând cu PNŢCD. El a adăugat că va da curs invitaţiei la Convenţia extraordinară a PDL din 30 iunie, dacă va fi invitat.

    Vasile Blaga şi-a declarat deja disponibil să colaboreze cu MRU, prefigurând previzibila alianţă între PDL şi cel puţin una dintre aceste mişcări, cu scopul comun de a recâştiga puterea, după modelul deja cunoscut al Top09 din Cehia, partid înfiinţat în 2009, care a ajutat dreapta să rămână la putere după alegerile din 2010.

  • A pierdut cineva alegerile de duminica trecută?

    Unii dintre cei ce au dezavuat sinceritatea lui Prigoană sunt însă mult mai demni de dispreţ când fie încearcă să arunce pe electorat sau pe maşinaţiile USL vina pentru înfrângerea PDL, spre a evita astfel un congres care să-i măture pe actualii lideri, fie să pretindă că de fapt partidele USL sunt cele care au pierdut alegerile, fiindcă au avut mai puţine voturi decât în 2008.

    La aceasta se adaugă, după Adriean Videanu, teoria liniştitoare că scorul USL de la locale, puţin peste 50%, a fost vârful de formă şi că până la parlamentare oricum va scădea, deşi tendinţa e de creştere de formă, în primele şase luni, pentru orice partid care ia puterea şi banii ei, iar la noi, algoritmul uninominalului pur va deforma şi mai mult rezultatul votului în favoarea USL.

    În aceste condiţii, două au fost strategiile schiţate de relansare a dreptei: încercarea de a împinge spre primăvară alegerile parlamentare (în timp ce USL încearcă să le decaleze în octombrie) şi încercarea de a folosi victoria lui Emil Boc de la Cluj fie ca punct de plecare pentru o regrupare (unde Boc, plecat din fruntea PDL, îi va promova în partid pe apoliticii lui MRU), fie ca pretext pentru o separare între un PDL al înfrânţilor lui Blaga şi o nouă CDR (Cristian Preda dixit) cu MRU în frunte, alături de adepţi necorupţi ai PDL, PNL şi PLD şi de “ungureni” din societatea civilă.

  • Credeţi că va avea succes mişcarea civică a lui MRU?

    Dacă rebelul “greu” Cezar Preda s-a repezit să critice iniţiativa, afirmând că este o “imixtiune” şi o “bulversare a PDL”, liderul de facto al PDL, Vasile Blaga, l-a îndemnat pe Ungureanu să-şi execute misiunea, adică să adune suficienţi “oameni valoroşi din societatea civilă” cărora la momentul oportun să li se alăture PDL spre a recuceri puterea.

    Blaga a pierdut însă puncte la susţinătorii puri şi duri ai dreptei, tocmai pentru că a dat dovadă de raţiune, opunându-se săptămâna trecută unei moţiuni de cenzură pe care unele capete înfierbântate din PDL prindeau s-o coacă, deşi tot ei se plânseseră că moţiunea USL contra guvernului Ungureanu a destabilizat ţara.

  • Viitorul partid al lui Ungureanu. A fi sau a nu fi de dreapta

    Pentru guvernul Ungureanu, o reuşită a misiunii imposibile de a alege şi a promova în Parlament o variantă cât mai puţin neechitabilă de rezolvare a problemei, cu limitarea termenului de primire a cererilor de restituire în natură şi plafonarea despăgubirilor (ministrul justiţiei a propus 15%, procent apreciat însă drept “cam mic” de ambasadorul SUA, Mark Gitenstein), va fi un prim test politic crucial, înaintea următorului val de privatizări şi a verdictului pentru Roşia Montană.

    De acest prim test depind nu numai şansele premierului de a coagula un partid credibil de dreapta, dar şi posibilitatea statului român de a evita concomitent atât deteriorarea imaginii sale externe şi stricarea relaţiilor din coaliţie, cât şi deteriorarea situaţiei financiare a ţării într-o epocă de consolidare fiscală dură. Iar testul începe cu ameninţarea foştilor proprietari că dau statul în judecată la CEDO, continuă cu presiunile din coaliţie ale UDMR şi se încheie cu pledoaria deschisă a ambasadorului SUA pentru cauza actualilor cetăţeni americani ai căror familii au avut proprietăţi în România.

  • Preda: Loc la dreapta PDL nu e decât pentru formaţiuni ultraconservatoare şi fundamentalişti religioşi

    “Loc la dreapta PDL nu e decât pentru formaţiuni ultraconservatoare, y compris pentru fundamentalişti religioşi. Mă tem că acest loc nu reprezintă azi mai mult de 3-4 procente, adică mai puţin decât actualul prag electoral”, afirmă Preda, referindu-se la proiectul formaţiunii Noua Republică, condusă de teologul Mihail Neamţu şi susţinut de fostul ministru Sebastian Lăzăroiu, caracterizat de Preda drept “un sociolog din ce în ce mai angajat, dar fără de partid”.

    Ca să evite pierderea de viteză electorală de pe urma căreia ar câştiga formaţiuni situate şi mai la dreapta PDL, aşa cum este Noua Republică, PDL trebuie să-şi asume însă “o parte esenţială a dreptei, cea care a fost abandonată de PNL atunci când acest partid a ales să se arunce în braţele stângii”, consideră Preda.

    În opinia lui, cele cinci idei liberale sunt următoarele: politicienii slujesc cetăţeanul, nu statul; sectorul privat şi cel public au o demnitate egală; scopul ultim al politicilor trebuie să fie creşterea economică, nu diminuarea deficitului public; funcţia esenţială a statului este protecţia vieţii, bunurilor şi libertăţilor individuale; moderaţia, capacitatea de a discuta cu ceilalţi parteneri politici, e soluţia ieşirii din izolare.

    “Statul trebuie să producă protecţie, de la previzibilitatea de care au nevoie actorii economici la compasiunea pentru actorii neeconomici lipsiţi de resurse. Doar ignoranţii pot crede că, în faţa crizei, statul trebuie să demisioneze. Lumea modernă e strâns legată de rafinarea modalităţilor protecţiei”, afirmă Preda.

  • Adrian Năstase: Ideile stângii sunt cele care vor scoate lumea din criză

    “Faptul că Germania şi Franţa se gândesc la ideea de a introduce impozite speciale pentru speculaţiile bancare, faptul că dreapta britanică lansează planuri pentru crearea de locuri de muncă legitimează mesajul stângii europene, care susţine un stat mai activ, mai implicat, mai responsabil”, argumentează Năstase, în discursul pregătit pentru Consiliul Naţional al PSD.

    Europenii “au început să sesizeze inconsistenţa politicilor neoconservatoare”, precum şi ineficienţa măsurilor de austeritate, iar reacţia lor a început să se vadă, continuă Năstase, exemplificând cu rezultatul alegerilor dintr-o serie de state: “Stânga a obţinut, pentru prima dată în istorie, majoritatea absolută în Senatul francez, după ce s-au câştigat alegerile locale, social-democraţii danezi au câştigat alegerile şi au dat premierul, în Germania social-democraţii câştigă land după land, iar în alegerile locale din Italia, stânga a spulberat dreapta lui Berlusconi”.

    În acest context, el a criticat faptul că “Guvernul condus de la Cotroceni” continuă “politica falimentară a austerităţii, deşi chiar marile guverne din UE, conduse de neoconservatori, au început să accepte mesajul stângii”. În opinia lui Năstase, preşedintele Traian Băsescu “se găseşte acolo unde s-a aflat permanent de-a lungul carierei sale politice: împotriva curentului. A fost socialist când credea că poziţionarea la stânga va da bine, a trecut la dreapta când criza era pe punctul de a începe şi acum continuă să insiste pe aceleaşi idei demonstrate politic drept falimentare”.

  • Apă-ca-Zăpada: cine va prelua moştenirea lui Băsescu?

    Pe de o parte, unii dintre fruntaşii PDL şi ai partidelor existente (Sorin Frunzăverde, Ioan Oltean, Gheorghe Becali de la PNG, Vasile Lupu de la PNŢCD) au înţeles-o drept o simplă ofertă de a perpetua PDL la putere, printr-o lărgire a sistemului de alianţe început cu UNPR.

    Pe de altă parte, ideea de a porni o mişcare sau mai multe de jos, promovate prin internet de către oameni situaţi în afara sferei politicii, s-a materializat deja sub o primă formă: iniţiativa teologului Mihail Neamţu, proaspăt retras din funcţia de director ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, de a crea Noua Republică – “o platformă democratică prin care se reunesc, într-o acţiune coerentă şi vizibilă, sensibilităţile clasic-liberale, conservatoare şi creştin-democrate” şi care propune reducerea taxelor, dar şi limitarea deficitului bugetar la 1% din PIB, după cum scrie iniţiatorul pe blogul său.

    Neamţu a comentat eventuala concurenţă pentru supremaţie între formaţiunile ce s-ar revendica de la ideea de Albă-ca-Zăpada, folosind metafora apelor de munte care ar urma să se unească într-o “uriaşă cascadă” de dreapta, capabilă să învingă “curenţii acvatici de sorginte social-democrată”.