Tag: Donald Trump

  • Cine este omul care deţine compania ce a şocat America după ce a criticat industria farmaceutică cu o reclamă chiar în timpul Super Bowlului. Ce promite aceasta cetăţenilor americani?

    Andrew Dudum, fondatorul Hims & Hers şi susţinător al preşedintelui Donald Trump,  a stârnit controverse odată cu difuzarea reclamei „Sick of the System” în timpul Super Bowlului. Spotul critică industria farmaceutică pentru preţurile uriaşe, generate „de sistem” şi promovează alternativele mai accesibile oferite de Hims & Hers. Prin această campanie, Dudum şi echipa sa promit să reformeze sistemul american de sănătate, punând pacienţii pe primul loc. Oare chiar aşa va fi?

    Nu este un secret că medicamentele pentru pierderea în greutate, în special cele injectabile, sunt la mare căutare. Fără asigurare, acestea sunt şi foarte costisitoare în Statele Unite. Publicaţia Fortune scrie că Wegovy (semaglutidă) are un preţ de listă de 1.349,02 dolari pentru o doză de patru săptămâni. Concurentul său, Zepbound (tirzepatidă), este puţin mai ieftin, la 1.086,37 dolari. Şi, deoarece aceste medicamente sunt aprobate de FDA (Food and Drug Administration, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite, n.red.) pentru gestionarea cronică a greutăţii, ele trebuie administrate pe termen nedefinit. 

    Chiar dacă asigurarea acoperă cea mai mare parte a costurilor, este posibil să fie nevoie să treci prin numeroase proceduri birocratice de autorizare prealabilă. Compania de telemedicină Hims & Hers s-a săturat de acest sistem şi a decis să ia atitudine prin intermediul primei sale reclame difuzate în timpul Super Bowlului, intitulată „Sick of the System” („Sătui de sistem”).

    Reclama de un minut este dură, chiar haotică, probabil intenţionat, scriu jurnaliştii publicaţiei Fortune. Pe fundalul melodiei „This Is America” de Childish Gambino – un manifest împotriva violenţei armate şi a rasismului sistemic – reclama difuzată în al treilea sfert al marii competiţii acuză fără menajamente industria farmaceutică de suprataxare a medicamentelor pentru pierderea în greutate, contribuind astfel la criza obezităţii.

    „Ceva este stricat, şi nu sunt corpurile noastre”, spune naratorul, însoţit de imagini cu femei aranjate care sunt judecate într-un concurs de costume de baie, lapte turnat peste cereale pline de zahăr şi o revistă care îşi promovează ghidul pentru slăbit până la vară. „Este sistemul. Bine aţi venit la pierderea în greutate în America, o industrie de 160 de miliarde de dolari care se hrăneşte cu eşecurile noastre.

    Există medicamente care funcţionează, dar sunt stabilite la preţuri pentru profituri, nu pentru pacienţi.” Hims & Hers speră că această campanie pentru atragerea de noi pacienţi va avea un impact mai mare decât cele 15 minute de faimă caracteristice reclamelor de Super Bowl. Face parte din campania „O Americă mai sănătoasă” a companiei, care promite „acces la planuri de tratament pentru pierderea în greutate, recomandate de medici şi adaptate nevoilor tale pentru succes pe termen lung”. În acest scop, Hims & Hers oferă GLP-1 compuse – cunoscute şi sub numele de mimetice ale incretinei, clasa de medicamente din care fac parte Wegovy, Zepbound şi Saxenda (liraglutidă) – la preţuri care încep de la 165 de dolari pe lună. (Asistentele medicale, profesorii, veteranii, militarii şi personalul de intervenţie în situaţii de urgenţă beneficiază de un tarif redus, de 99 de dolari pe lună.) Nu este necesară asigurarea de sănătate şi nici o consultaţie video cu un medic. Există însă o problemă, subliniază jurnaliştii: medicamentele compuse nu sunt aprobate de FDA. FDA avertizează cu privire la riscurile asociate GLP-1 compuse.

    Administrarea unui medicament GLP-1 compus nu este acelaşi lucru cu a primi de la farmacie o versiune generică, mai ieftină, a unui medicament prescris de medic. De exemplu, deşi semaglutida compusă conţine acelaşi ingredient activ ca Wegovy, Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) nu verifică siguranţa, calitatea sau eficacitatea acestor medicamente mixte sau modificate. Criticii Hims & Hers, printre care şi senatorii Dick Durbin şi Roger Marshall, au acuzat reclama că nu menţionează efectele secundare şi riscurile asociate medicamentelor compuse, ceea ce ar putea induce în eroare pacienţii. Competiţia cu Novo Nordisk devine din ce în ce mai evidentă, mai ales că Ozempic şi Wegovy domină piaţa medicamentelor pentru pierderea în greutate, având un preţ de aproximativ 1.000 de dolari pe lună fără asigurare. Semaglutida compusă oferită de Hims & Hers, la un preţ mult mai mic reprezintă o alternativă atractivă pentru pacienţii care se confruntă cu probleme de accesibilitate sau lipsuri de aprovizionare. Reclama de la Super Bowl a amplificat rivalitatea, Hims & Hers atacând direct preţurile ridicate ale medicamentelor de marcă, sugerând că sunt „destinate profitului, nu pacienţilor”.

    Novo Nordisk nu a răspuns direct la reclama Hims & Hers (până la data redactării acestui articol, pe 13 februarie 2025), dar poziţia dominantă a companiei pe piaţă este clar vizată de strategia agresivă de marketing a startup-ului de telemedicină. În replică la critici, Hims & Hers a declarat că respectă legislaţia existentă şi că intenţionează să colaboreze cu autorităţile pentru a aduce schimbări în sistemul de sănătate, pledând pentru accesibilitate şi costuri reduse în tratarea problemelor de sănătate.

    Obezitatea este o problemă de sănătate răspândită, şi nu doar în SUA. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2022, una din opt persoane la nivel mondial trăia cu obezitate – adică 890 de milioane de adulţi de 18 ani şi peste, precum şi 160 de milioane de copii şi adolescenţi cu vârste între 5 şi 19 ani. În America, conform reclamei menţionate, aproximativ 74% dintre adulţii de 20 de ani şi peste aveau suprapondere sau obezitate, potrivit sondajului Naţional de Examinare a Sănătăţii şi Nutriţiei din 2017-2018. „Ca un brand în care clienţii au încredere, folosim vocea pe care am construit-o în ultimii şapte ani pentru a creşte gradul de conştientizare asupra acestei probleme critice de sănătate”, au declarat reprezentanţii Hims & Hers într-un comunicat din 31 ianuarie către revista Fortune, la trei zile după lansarea reclamei pe YouTube. „Prea mult timp, pierderea în greutate a fost asociată cu dimensiunile corporale şi kilogramele pierdute, când, în realitate, ar trebui să fie despre acces, despre a ajuta oamenii să găsească cea mai bună versiune a sănătăţii lor şi despre un sistem care să fie construit pentru pacienţi, nu pentru profituri.”


    Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2022, una din opt persoane la nivel mondial trăia cu obezitate – adică 890 de milioane de adulţi de 18 ani şi peste, precum şi 160 de milioane de copii şi adolescenţi cu vârste între 5 şi 19 ani. În America, conform reclamelor, aproximativ 74% dintre adulţii de 20 de ani şi peste aveau suprapondere sau obezitate, potrivit sondajului Naţional de Examinare a Sănătăţii şi Nutriţiei din 2017-2018.


    Rockstarul care vrea să revoluţioneze industria farma. Andrew Dudum, fondatorul companiei Hims & Hers, s-a născut în 1988 şi a crescut în San Francisco, într-o familie de antreprenori. În copilărie, Dudum visa să devină o vedetă rock şi să cânte într-o trupă. Încurajat de mama sa, a început să studieze violoncelul, fiind convins că într-o zi îl va folosi ca o chitară pentru a deveni starul pe care îl visa, scrie un articol amplu despre parcursul său antreprenorial, publicat pe platforma quartr.com. Deşi nu a trecut niciodată la chitară, Dudum a excelat ca violoncelist. A cântat alături de Villa Sinfonia Orchestra, cu care a concertat în SUA şi Europa, având ocazia să performeze în săli celebre precum Carnegie Hall, dar şi la sute de concerte şi evenimente. După terminarea liceului, Dudum s-a mutat la Wharton School of the University of Pennsylvania, unde a studiat management şi economie. În timpul studiilor, el şi-a manifestat dorinţa puternică de a construi un business propriu. Primul său proiect antreprenorial, LendforPeace, a fost o platformă de microcredite destinată sprijinirii micilor afaceri, în special în Orientul Mijlociu. Această experienţă iniţială i-a consolidat dorinţa de a intra în lumea afacerilor cu normă întreagă. Dudum a luat o pauză de la Wharton pentru a se alătura companiei TokBox, un startup finanţat de Sequoia, specializat în servicii de videoconferinţă. După câţiva ani, TokBox a fost achiziţionată, ceea ce i-a oferit lui Dudum şansa ideală de a-şi continua parcursul profesional. În 2013, Andrew Dudum a cofondat Atomic Labs alături de câţiva colegi de la Wharton, care împărtăşeau acelaşi spirit antreprenorial. Atomic este atât un fond de capital de risc, cât şi o platformă pentru construirea de companii. Finanţată de investitori importanţi precum Peter Thiel şi Marc Andreessen, Atomic dezvoltă companii de la zero, utilizând capital intern, în loc să finanţeze startup-uri externe. În cadrul hubului antreprenorial al Atomic, Dudum a conceput ideea unui business care să abordeze stigmatizarea în sănătatea personală. Cu sprijinul şi finanţarea Atomic, el a fondat Hims în 2016. Dudum a observat o oportunitate de a îmbunătăţi experienţa pacienţilor prin simplificarea accesului la tratamente, în special pentru probleme sensibile de sănătate. La început, Hims s-a concentrat pe produsele destinate sănătăţii bărbaţilor, aşa cum sugerează numele, dar extinderea către produsele pentru femei a fost mereu parte din plan. În cadrul unei conferinţe Wharton din 2020, Dudum a explicat viziunea sa: „Am avut mereu în vedere să construim un brand care să devină Hims & Hers, motiv pentru care compania poartă acest nume”. Compania, redenumită acum Hims & Hers Health, a cunoscut o expansiune semnificativă. Printr-o platformă digitală, oferă acces la specialişti, tratamente şi medicamente pentru probleme precum dermatologia, căderea părului, sănătatea mintală şi altele. Hims & Hers este considerată un pionier în industria telemedicinei, un sector în plină expansiune. În 2021, Hims & Hers a intrat pe piaţa bursieră printr-o fuziune cu o companie de achiziţii cu scop special (SPAC) condusă de investitorul legendar Howard Marks. Fuziunea a evaluat compania la 1,6 miliarde de dolari, iar tranzacţionarea acţiunilor a început în ianuarie 2021.

    „Am avut mereu în vedere să construim un brand care să devină Hims & Hers, motiv pentru care compania poartă acest nume.” Andrew Dudum

    Controverse, donaţii şi inovaţii. În 2024, Andrew Dudum a ajuns pe primele pagini ale ziarelor după ce a exprimat sprijin pentru studenţii care participau la proteste anti-Israel pe campusurile din SUA. Într-o postare pe reţeaua X (fostul Twitter), Dudum i-a încurajat pe studenţi să continue activismul, afirmând că companii precum a sa ar dori să-i angajeze. Acest punct de vedere a generat controverse, criticii susţinând că remarcile lui Dudum păreau să sprijine o poziţie sensibilă într-un context geopolitic delicat. În replică, Dudum a clarificat că intenţiona să sprijine protestele paşnice şi libertatea de exprimare, nu să susţină violenţa sau antisemitismul. De asemenea, Hims & Hers Health a donat 1 milion de dolari pentru fondul de inaugurare al preşedintelui ales Donald Trump, potrivit CNBC. Compania, care oferă o gamă largă de tratamente direct către consumatori pentru afecţiuni precum pierderea în greutate, disfuncţia erectilă şi căderea părului, se alătură unui şir de companii din sectorul tehnologic care au încercat să câştige bunăvoinţa noii administraţii. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, şi Meta au anunţat, de asemenea, donaţii de 1 milion de dolari pentru fondul de inaugurare la sfârşitul anului trecut, iar Amazon şi Tim Cook, CEO-ul Apple, au contribuit de asemenea, conform unor rapoarte. „La Hims & Hers, susţinem liderii şi avocaţii care sunt dedicaţi îmbunătăţirii sistemului de sănătate disfuncţional al Americii”, a declarat compania într-un comunicat pentru CNBC. 2024 a fost un an al controverselor şi din perspectiva businessului: Hims & Hers a adăugat injecţii 

    GLP-1 compuse la portofoliul său de produse, oferind clienţilor o modalitate de a accesa tratamente pentru pierderea în greutate la un preţ mai accesibil. Cu toate acestea, spre deosebire de tratamentele de marcă, aceste medicamente compuse nu sunt revizuite de FDA pentru siguranţă. Compania a început să prescrie semaglutidă compusă prin platforma sa în luna mai, după lansarea unui program de pierdere în greutate la sfârşitul anului 2023. Semaglutida este ingredientul activ în medicamentele de succes produse de Novo Nordisk, Ozempic şi Wegovy, care pot costa aproximativ 1.000 de dolari pe lună fără asigurare. Semaglutida compusă reprezintă o alternativă mai ieftină, realizată la comandă, la medicamentele de marcă şi poate fi produsă atunci când tratamentele originale sunt în deficit. Viitorul GLP-1-urilor com­puse în Statele Unite nu este pe deplin clar, mai ales deoarece unii membri din cercul lui Trump au exprimat opinii contradictorii despre aceste medicamente. Robert F. Kennedy Jr., ales de Trump pentru a conduce Departamentul pentru Sănătate şi Servicii Umane, a criticat GLP-1-urile. Într-un interviu acordat CNBC, Kennedy a declarat că „prima linie de răspuns” la obezitate ar trebui să fie schimbările stilului de viaţă, deşi a adăugat că „medicamentele GLP au un rol”. Elon Musk, CEO-ul Tesla şi un apropiat al lui Trump de la alegeri, şi-a exprimat public sprijinul pentru aceste medicamente. „Nimic nu ar îmbunătăţi mai mult sănătatea, speranţa de viaţă şi calitatea vieţii americanilor decât să facem inhibitorii GLP extrem de accesibili publicului”, a scris Musk într-o postare pe platforma sa socială X, în decembrie. La un eveniment desfăşurat anul trecut la New York, la care a participat şi CNBC, Hims & Hers a declarat că va colabora cu noua administraţie şi va împărtăşi punctul de vedere al companiei despre valoarea acestor medicamente. 


    În 2021, Hims & Hers a intrat pe piaţa bursieră printr-o fuziune cu o companie de achiziţii cu scop special (SPAC) condusă de investitorul legendar Howard Marks. Fuziunea a evaluat compania la 1,6 miliarde de dolari, iar tranzacţionarea acţiunilor a început în ianuarie 2021.
     


    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

     

  • Cel mai bogat om din lume începe prost 2025: Elon Musk s-a trezit mai „sărac” peste noapte după ce acţiunile Tesla au luat-o la vale şi l-au lăsat fără câteva miliarde de dolari. Ce avere controlează acum favoritul lui Donald Trump

    Elon Musk începe cu stângul 2025 după ce acţiunile Tesla s-au depreciat cu 27% pe burse şi au dus averea antreprenorului american sub pragul istoric de 400 mld. dolari atins în 2024. În prezent şeful Tesla controlează o avere de 397 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu 27% după ce au atins un maxim istoric la jumătatea lunii decembrie, stimulate de apropierea lui Musk de Donald Trump. Acţiunile deţinute de miliardarul american la Tesla reprezintă peste 60% din averea sa, care a doborât toate recordurile pe 17 decembrie 2024, ajungând la 486,4 mld. dolari, după alegerea lui Donald Trump.

    Săptămâna trecută Tesla s-a lovit de cea mai proastă perioadă a sa din octombrie 2024 şi până în prezent după raportarea rezultatelor dezastruoase privind vânzările lunare ale companiei, care au prăbuşit acţiunile cu 11,5%.

    Mai mult, livrările în Germania au scăzut cu 59% la cel mai scăzut nivel din 2021, în timp ce vânzările din China au scăzut cu 11,5% faţă de anul precedent, pe fondul concurenţei venite din partea rivalului chinez BYD.

    Acţiunile au scăzut luni pentru a patra zi consecutiv în tranzacţiile de la New York, coborând cu 3% la 350,73 dolari.

    Reinventarea politică a lui Musk a fost un factor-cheie pentru evoluţia acţiunilor Tesla după alegeri, iar miliardarul în vârstă de 53 de ani şi-a dedicat cea mai mare parte a atenţiei Washingtonului din ziua inaugurării.

    El a condus eforturile de reducere a costurilor ale DOGE în primele trei săptămâni de la preluarea mandatului de către Trump, eliminând USAID, analizând datele privind plăţile interne ale Trezoreriei SUA şi conducând o campanie de disponibilizare a angajaţilor federali prin oferirea muncitorilor a opt luni de salariu în schimbul demisiei lor.

    Până în prezent, însă, speranţele investitorilor că administraţia Trump ar putea stimula Tesla prin modificări ale subvenţiilor fiscale pentru vehiculele electrice şi standarde uniforme pentru tehnologia de conducere autonomă nu s-au materializat.

    Musk s-a referit la autonomia completă a maşinilor „ca fiind adevărata valoare” a Tesla, potrivit analiştilor Ben Kallo şi Davis Sunderland, care acum sunt „mai rezervaţi” în ceea ce priveşte încercarea miliardarului american de a lansa un serviciu de transport pe baza maşinilor 100% autonome.

    Deşi participaţia lui Musk la Tesla reprezintă în continuare cea mai mare parte din averea sa de 394,6 miliarde de dolari, scăderea recentă a acesteia – combinată cu rundele de finanţare record pentru celelalte companii ale lui Musk, inclusiv xAI şi SpaceX – arată că producătorul auto contribuie cu o parte relativ mai mică la averea sa. Participaţia de 42% a lui Musk în SpaceX valorează în prezent 136 de miliarde de dolari, fiind la un nivel similar cu valoarea acţiunilor sale Tesla la finalul celei mai recente şedinţe bursiere.

  • Trump cere eliberarea ostaticilor isreaelieni până sâmbătă, ameninţând cu represalii în Gaza

    Donald Trump a avertizat că încetarea focului în Gaza ar trebui anulată dacă Hamas nu eliberează toţi ostaticii israelieni până sâmbătă la prânz, afirmând că „se va dezlănţui iadul”, scrie Sky News.

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a transmis un ultimatum către Hamas, cerând eliberarea tuturor ostaticilor israelieni până sâmbătă la prânz, altfel „tot iadul se va dezlănţui”. Declaraţia sa vine în contextul în care Hamas a anunţat o amânare a eliberării ostaticilor, acuzând Israelul de încălcarea acordului de încetare a focului.

    Trump a precizat că decizia privind continuarea armistiţiului aparţine Israelului, dar şi-a exprimat poziţia fermă: „Vorbesc în nume propriu. Israelul poate decide altceva”.

    Declaraţiile cu pricina vin după ce Hamas a anunţat că întârzie eliberarea ostaticilor, motivând că Israelul ar fi împiedicat întoarcerea palestinienilor strămutaţi în nordul Fâşiei Gaza. Organizaţia a spus că îşi va respecta angajamentele doar dacă Israelul respectă integral termenii acordului.

    Între timp, Israelul a avertizat că orice întârziere este o „încălcare completă” a acordului, iar armata sa rămâne în stare de alertă maximă. Negocierile continuă în Qatar, pe fondul temerilor că înţelegerea de încetare a focului s-ar putea prăbuşi înainte ca toţi ostaticii să fie eliberaţi.

  • Ce va face Uniunea Europeană în faţa taifunului adus de al doilea mandat al lui Trump? UE promite să răspundă dur la ameninţările preşedintelui american cu tarife comerciale. Impactul noilor tensiuni ar putea destabiliza întreaga economie globală

    Uniunea Europeană a anunţat că va reacţiona ferm dacă SUA va impune tarife asupra blocului comunitar, un semn clar de nemulţumire faţă de politicile comerciale ale preşedintelui Donald Trump, care au efecte la nivel global, informează Bloomberg.

    Vineri, Trump a afirmat că va aplica „neapărat” tarife vamale asupra produselor UE. Comisia Europeană şi statele membre vor analiza această posibilitate în cadrul unei reuniuni ministeriale de comerţ, programată pentru marţi la Varşovia.

    Un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat că, în prezent, blocul celor 27 de state nu a fost informat despre impunerea unor tarife suplimentare pentru bunurile UE. Acesta a subliniat importanţa relaţiilor comerciale şi de investiţii dintre UE şi SUA, cele mai mari din lume, şi a remarcat că utilizarea tarifelor a avut efecte negative pentru toate părţile implicate. De asemenea, UE a criticat decizia lui Trump de a impune tarife Canadei, Mexicului şi Chinei.

    „UE va răspunde cu fermitate oricărui partener comercial care aplică, într-un mod incorect sau arbitrar, tarife vamale asupra bunurilor noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt, adăugând că miza este foarte mare.

    Tarifele de 25% impuse de Trump asupra produselor din Canada şi Mexic, precum şi tarifele de 10% pentru bunurile din China, vor intra în vigoare marţi şi vor afecta o gamă largă de produse, de la tequila la automobile. Atât Canada, cât şi Mexicul, şi-au anunţat intenţia de a riposta; premierul Justin Trudeau a declarat că Ottawa va impune tarife de 25% pentru produse americane în valoare de 155 miliarde de dolari canadieni (106 miliarde de dolari). Beijingul a promis, de asemenea, că va lua măsuri corespunzătoare ca răspuns.

    Tensiunile dintre UE şi noua administraţie Trump s-au intensificat şi după propunerea preşedintelui de a cumpăra Groenlanda, o ofertă la care Danemarca a răspuns ferm că insula nu este de vânzare. În acest context, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a câştigat sprijinul aliaţilor UE în efortul de a contracara politicile lui Trump.

  • Bitcoin se duce sub 100.000 de dolari pe fondul tarifelor impuse de Donald Trump

    Bitcoin a scăzut sub 100.000 de dolari după impunerea tarifelor comerciale de către Trump, investitorii renunţând, astfel, la activele riscante pe fondul temerilor referitoare la un război comercial global.

    Criptomonedele au suferit pierderi semnificative luni, investitorii renunţând la activele riscante după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a impus tarife de 25% pentru importurile din Mexic şi Canada şi 10% pentru cele din China. Canada şi Mexic au anunţat măsuri de retorsiune, iar China intenţionează să conteste decizia la Organizaţia Mondială a Comerţului, informează Reuters.

    Bitcoin a scăzut până la 91.441 de dolari în tranzacţiile asiatice, marcând o corecţie puternică după recordul de 107.071 de dolari atins pe 20 ianuarie, ziua învestirii lui Trump. Ether, a doua cea mai importantă criptomonedă, s-a depreciat cu 24%, ajungând, la rândul ei, la 2.494 de dolari.

    Analiştii atribuie declinul inclusiv dezamăgirii investitorilor faţă de lipsa unor măsuri concrete pro-crypto din partea administraţiei Trump, deşi preşedintele american a promis transformarea SUA în „capitala globală a criptomonedelor”.

    În ianuarie, Trump a cerut crearea unui grup de lucru pentru reglementarea activelor digitale şi analizarea unui stoc strategic naţional de criptomonede.

  • Bogaţii şi companiile gigant din America îşi schimbă total strategiile după ce Donald Trump a ieşit preşedinte. Acum, aceştia sunt dispuşi să facă lucruri care, înainte, erau de neimaginat

    Amazon şi-a anunţat planurile de a lansa un documentar „din culise” despre Melania Trump, produs chiar de noua prima doamnă a SUA, scrie Financial Times. Gigantul de tehnologie a plătit 40 de milioane de dolari pentru acordul exclusiv la doar câteva săptămâni după ce a donat 1 milion de dolari comitetului de inaugurare al soţului Melaniei, Donald Trump, om de afaceri devenit politician, şi s-a angajat să transmită în direct ceremonia prin serviciul său Prime. 

    Înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024, fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a anulat planurile ca The Washington Post, ziar important în SUA şi pe care îl deţine, să-l sprijine pe rivalul democrat al lui Trump. La scurt timp după alegeri, Bezos a vorbit favorabil despre „energia lui Trump din jurul relaxării reglementărilor” şi a făcut un pelerinaj personal la Mar-a-Lago, unde a luat cina cu viitorul preşedinte la emblematica moşie a acestuia. Graba de a intra în relaţii bune cu familia Trump se vede şi la alţi directori de corporaţii din toată America, în timp ce miliardarii din sectorul tehnologiei, finanţişti şi liderii unora dintre cei mai cunoscuţi producători de bunuri de larg consum din SUA se grăbesc să se adapteze la un mediu politic mai conservator în urma victoriei electorale a lui Trump şi cuceririi republicane a ambelor camere ale Congresului.

    Într-o imagine în oglindă a goanei corporative din 2020 de a sprijini cauzele justiţiei sociale după uciderea lui George Floyd de către un poliţist, companiile de astăzi regândesc modul în care interacţionează cu clienţii, angajaţii şi societatea în general. Unele dintre manevre, cum ar fi parada directorilor executivi care îl vizitează pe Trump în Florida, donaţiile şi efortul de a face afaceri cu oamenii din cercul său apropiat, par menite să atragă favoarea unui bărbat faimos pentru că atacă companiile şi executivii care nu îi plac.

    Alegerile au accelerat, de asemenea, o schimbare mai largă înapoi la poziţii sociale şi politice mai conservatoare şi o îmbrăţişare a capitalismului neîngrădit. Companiile renunţă la departamentele de diversitate, echitate şi incluziune, reduc sprijinul pentru organizaţiile de caritate pentru diversitatea rasială şi abandonează grupurile care luptă contra schimbărilor climatice. De asemenea, elimină orice ar putea fi perceput ca „woke” din declaraţiile publice, documentele corporative şi reclame.

    Alegerile i-au încurajat pe unii dintre directorii de top să se pronunţe în favoarea politicilor conservatoare, de la reduceri de taxe la rolurile tradiţionale de genurilor. „Există presiuni conservatoare în acest climat politic, iar oamenii anticipează o schimbare în administraţie şi îşi aliniază strategiile la aceste schimbări de politică aşteptate”, a declarat Trier Bryant, fost director pentru DEI (diversitate, echitate şi incluziune) la Goldman Sachs. Recent, la colosul de social media Meta au fost observate toate schimbările simultan. Compania a renunţat la politicile de moderare a conţinutului, a adus-o în consiliul său pe Dana White, prietenă de multă vreme a lui Trump şi directorul executiv al Ultimate Fighting Championship, şi-a mutat directorul pentru diversitate într-un nou post şi a renunţat la obiectivele de a stimula diversitatea rasială şi de gen în rândul managerilor şi furnizorilor săi. Ulterior, fondatorul Mark Zuckerberg, la un podcast găzduit de Joe Rogan, care l-a susţinut pe Trump în alegeri, a deplâns înmulţirea companiilor „castrate cultural”. „Cred că a avea o cultură care sărbătoreşte puţin mai mult agresiunea are propriile merite, care sunt cu adevărat pozitive”, a spus Zuckerberg.


    Graba de a intra în relaţii bune cu familia Trump se vede şi la alţi directori de corporaţii din toată America, în timp ce miliardarii din sectorul tehnologiei, finanţişti şi liderii unora dintre cei mai cunoscuţi producători de bunuri de larg consum din SUA se grăbesc să se adapteze la un mediu politic mai conservator în urma victoriei electorale a lui Trump.


    Politicienii liberali şi investitorii activişti sunt consternaţi. „Cedarea corporativă în faţa lui Trump este profund îngrijorătoare”, a spus Brad Lander, oficial însărcinat cu verificarea finanţelor publice ale oraşului New York şi un avocat pentru investiţiile sustenabile. „Am văzut prea multe exemple de-a lungul istoriei. În acest fel, de-a lungul timpului, democraţia şi drepturile fundamentale sunt slăbite.” Dar companiile, directorii şi analiştii susţin că motivele care conduc schimbări sunt complexe şi reflectă mult mai multe decât dorinţa de a fi pe plac preşedintelui.

    Starea de spirit în rândul clienţilor companiilor s-a schimbat, susţin executivii, iar hotărârile instanţelor şi anchetele administrative statale şi federale, în special hotărârea de anul trecut a Curţii Supreme din SUA care interzice acţiunile afirmative (în favoarea grupurilor marginalizate, discriminare pozitivă) în colegii, au subminat temelia programelor privind diversitatea şi clima. Pentru mulţi, noua administraţie oferă o oportunitate binevenită de a anula unele dintre regulile mai stricte adoptate în timpul administraţiei preşedintelui Joe Biden şi de a înclina politica fiscală şi de reglementare în favoarea lor.

    David Solomon, directorul executiv al Goldman Sachs, a lăudat recent viitoarea administraţie Trump pentru „rularea unui program de creştere economică”. „Sunt destul de optimist că această administraţie va avea o agendă foarte, foarte pro-creştere”, a spus Solomon la un eveniment Reuters. Liderii din tehnologie au făcut unele dintre cele mai importante gesturi faţă de Trump şi valorile conservatoare într-un efort preventiv de a-l îmbuna pe preşedinte. Tim Cook de la Apple, Sundar Pichai de la Google şi Sam Altman de la OpenAI s-au alăturat cu toţii lui Zuckerberg de la Meta şi lui Bezos de la Amazon în a promite 1 milion de dolari pentru fondul de inaugurare al lui Trump, iar Pichai a zburat şi el la Mar-a-Lago. Trump sunţinute anterior că motorul de căutare al Google a fost „aranjat” să ascundă acoperirea pozitivă despre el.

    „Este un manifest al lipsei de încredere şi de coloană vertebrală la executivii din domeniul tehnologiei”, apreciază Jeffrey Sonnenfeld, decan pentru studii de leadership la Yale School of Management. El a descris contribuţiile liderilor marilor afaceri la inaugurarea lui Trump drept „plata zeciuielii” către preşedintele ales. În sectorul financiar, cea mai vizibilă schimbare de la alegerea lui Trump a fost în jurul problemelor climatice.

    Toate băncile importante de pe Wall Street şi câţiva dintre marii manageri de bani au părăsit grupurile industriale care încearcă să-şi folosească puterea financiară pentru a reduce emisiile de carbon. BlackRock, ţinta anchetelor şi proceselor de stat conservatoare pentru sprijinul dat anterior investiţiilor sustenabile, a citat în mod explicit probleme legale şi de reglementare pentru părăsirea iniţiativei Net Zero Asset Managers.

    Chiar şi felul în care oamenii de pe Wall Street vorbesc şi interacţionează se schimbă. Bancherii şi finanţatorii spun că victoria lui Trump i-a încurajat pe cei dezamăgiţi de „doctrina woke” şi care simţeau că trebuie să se autocenzureze sau să-şi schimbe limbajul pentru a evita ofensarea colegilor mai tineri, a femeilor, minorităţilor sau persoanelor cu dizabilităţi. „Mă simt eliberat”, a spus un bancher de top. „Putem spune retard şi păsărică fără teama de a fi reduşi la tăcere… Este un nou răsărit.”

    Unii oameni de pe Wall Street simt, de asemenea, dispariţia nodului din gât când se angajează să câştige bani în mod deschis, fără a indica vreun obiectiv social mai amplu. „Majoritatea dintre noi nu mai trebuie să pupăm funduri pentru că, la fel ca Trump, iubim America şi capitalismul”, a spus alt bancher. Între timp, grupurile care tratează direct cu consumatorii au devenit din ce în ce mai atente să evite să pară „woke”, riscul fiind să declanşeze genul de boicoturi cu care se confruntă Target şi Bud Light după campanii de marketing care celebrau persoanele gay şi transgender. Această reacţiune a început cu mult înainte de alegeri.

    Dar trecerea spre dreapta a fost atât de rapidă încât unele grupuri au fost prinse pe picior greşit. După recentul atac terorist din New Orleans, directorul executiv al grupului de asigurări Allstate, Tom Wilson, a atras o furtună de critici pentru că a spus „trebuie să fim mai puternici împreună, depăşind dependenţa de diviziune şi negativitate”. Activiştii conservatori l-au acuzat pe Wilson, a cărui companie sponsoriza un meci de fotbal american de mare profil în oraş, că minimalizează crima în timp ce promovează cauze progresiste. Allstate a încercat să explice că declaraţia „reflectă un angajament mai larg de a promova încrederea şi pozitivitatea în comunităţile din întreaga naţiune”. 


    În sectorul financiar, cea mai vizibilă schimbare de la alegerea lui Trump a fost în jurul problemelor climatice. Toate băncile importante de pe Wall Street şi câţiva dintre marii manageri de bani au părăsit grupurile industriale care încearcă să-şi folosească puterea financiară pentru a reduce emisiile de carbon.


    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

     

  • Cum îmbrăţişează corporaţiile americane „Make America Great Again”

    Amazon şi-a anunţat planurile de a lansa un documentar „din culise” despre Melania Trump, produs chiar de noua prima doamnă a SUA, scrie Financial Times. Gigantul de tehnologie a plătit 40 de milioane de dolari pentru acordul exclusiv la doar câteva săptămâni după ce a donat 1 milion de dolari comitetului de inaugurare al soţului Melaniei, Donald Trump, om de afaceri devenit politician, şi s-a angajat să transmită în direct ceremonia prin serviciul său Prime. 

    Înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024, fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a anulat planurile ca The Washington Post, ziar important în SUA şi pe care îl deţine, să-l sprijine pe rivalul democrat al lui Trump. La scurt timp după alegeri, Bezos a vorbit favorabil despre „energia lui Trump din jurul relaxării reglementărilor” şi a făcut un pelerinaj personal la Mar-a-Lago, unde a luat cina cu viitorul preşedinte la emblematica moşie a acestuia. Graba de a intra în relaţii bune cu familia Trump se vede şi la alţi directori de corporaţii din toată America, în timp ce miliardarii din sectorul tehnologiei, finanţişti şi liderii unora dintre cei mai cunoscuţi producători de bunuri de larg consum din SUA se grăbesc să se adapteze la un mediu politic mai conservator în urma victoriei electorale a lui Trump şi cuceririi republicane a ambelor camere ale Congresului.

    Într-o imagine în oglindă a goanei corporative din 2020 de a sprijini cauzele justiţiei sociale după uciderea lui George Floyd de către un poliţist, companiile de astăzi regândesc modul în care interacţionează cu clienţii, angajaţii şi societatea în general. Unele dintre manevre, cum ar fi parada directorilor executivi care îl vizitează pe Trump în Florida, donaţiile şi efortul de a face afaceri cu oamenii din cercul său apropiat, par menite să atragă favoarea unui bărbat faimos pentru că atacă companiile şi executivii care nu îi plac.

    Alegerile au accelerat, de asemenea, o schimbare mai largă înapoi la poziţii sociale şi politice mai conservatoare şi o îmbrăţişare a capitalismului neîngrădit. Companiile renunţă la departamentele de diversitate, echitate şi incluziune, reduc sprijinul pentru organizaţiile de caritate pentru diversitatea rasială şi abandonează grupurile care luptă contra schimbărilor climatice. De asemenea, elimină orice ar putea fi perceput ca „woke” din declaraţiile publice, documentele corporative şi reclame.

    Alegerile i-au încurajat pe unii dintre directorii de top să se pronunţe în favoarea politicilor conservatoare, de la reduceri de taxe la rolurile tradiţionale de genurilor. „Există presiuni conservatoare în acest climat politic, iar oamenii anticipează o schimbare în administraţie şi îşi aliniază strategiile la aceste schimbări de politică aşteptate”, a declarat Trier Bryant, fost director pentru DEI (diversitate, echitate şi incluziune) la Goldman Sachs. Recent, la colosul de social media Meta au fost observate toate schimbările simultan. Compania a renunţat la politicile de moderare a conţinutului, a adus-o în consiliul său pe Dana White, prietenă de multă vreme a lui Trump şi directorul executiv al Ultimate Fighting Championship, şi-a mutat directorul pentru diversitate într-un nou post şi a renunţat la obiectivele de a stimula diversitatea rasială şi de gen în rândul managerilor şi furnizorilor săi. Ulterior, fondatorul Mark Zuckerberg, la un podcast găzduit de Joe Rogan, care l-a susţinut pe Trump în alegeri, a deplâns înmulţirea companiilor „castrate cultural”. „Cred că a avea o cultură care sărbătoreşte puţin mai mult agresiunea are propriile merite, care sunt cu adevărat pozitive”, a spus Zuckerberg.


    Graba de a intra în relaţii bune cu familia Trump se vede şi la alţi directori de corporaţii din toată America, în timp ce miliardarii din sectorul tehnologiei, finanţişti şi liderii unora dintre cei mai cunoscuţi producători de bunuri de larg consum din SUA se grăbesc să se adapteze la un mediu politic mai conservator în urma victoriei electorale a lui Trump.


    Politicienii liberali şi investitorii activişti sunt consternaţi. „Cedarea corporativă în faţa lui Trump este profund îngrijorătoare”, a spus Brad Lander, oficial însărcinat cu verificarea finanţelor publice ale oraşului New York şi un avocat pentru investiţiile sustenabile. „Am văzut prea multe exemple de-a lungul istoriei. În acest fel, de-a lungul timpului, democraţia şi drepturile fundamentale sunt slăbite.” Dar companiile, directorii şi analiştii susţin că motivele care conduc schimbări sunt complexe şi reflectă mult mai multe decât dorinţa de a fi pe plac preşedintelui. Starea de spirit în rândul clienţilor companiilor s-a schimbat, susţin executivii, iar hotărârile instanţelor şi anchetele administrative statale şi federale, în special hotărârea de anul trecut a Curţii Supreme din SUA care interzice acţiunile afirmative (în favoarea grupurilor marginalizate, discriminare pozitivă) în colegii, au subminat temelia programelor privind diversitatea şi clima. Pentru mulţi, noua administraţie oferă o oportunitate binevenită de a anula unele dintre regulile mai stricte adoptate în timpul administraţiei preşedintelui Joe Biden şi de a înclina politica fiscală şi de reglementare în favoarea lor. David Solomon, directorul executiv al Goldman Sachs, a lăudat recent viitoarea administraţie Trump pentru „rularea unui program de creştere economică”. „Sunt destul de optimist că această administraţie va avea o agendă foarte, foarte pro-creştere”, a spus Solomon la un eveniment Reuters. Liderii din tehnologie au făcut unele dintre cele mai importante gesturi faţă de Trump şi valorile conservatoare într-un efort preventiv de a-l îmbuna pe preşedinte. Tim Cook de la Apple, Sundar Pichai de la Google şi Sam Altman de la OpenAI s-au alăturat cu toţii lui Zuckerberg de la Meta şi lui Bezos de la Amazon în a promite 1 milion de dolari pentru fondul de inaugurare al lui Trump, iar Pichai a zburat şi el la Mar-a-Lago. Trump sunţinute anterior că motorul de căutare al Google a fost „aranjat” să ascundă acoperirea pozitivă despre el.

    „Este un manifest al lipsei de încredere şi de coloană vertebrală la executivii din domeniul tehnologiei”, apreciază Jeffrey Sonnenfeld, decan pentru studii de leadership la Yale School of Management. El a descris contribuţiile liderilor marilor afaceri la inaugurarea lui Trump drept „plata zeciuielii” către preşedintele ales. În sectorul financiar, cea mai vizibilă schimbare de la alegerea lui Trump a fost în jurul problemelor climatice. Toate băncile importante de pe Wall Street şi câţiva dintre marii manageri de bani au părăsit grupurile industriale care încearcă să-şi folosească puterea financiară pentru a reduce emisiile de carbon. BlackRock, ţinta anchetelor şi proceselor de stat conservatoare pentru sprijinul dat anterior investiţiilor sustenabile, a citat în mod explicit probleme legale şi de reglementare pentru părăsirea iniţiativei Net Zero Asset Managers. Chiar şi felul în care oamenii de pe Wall Street vorbesc şi interacţionează se schimbă. Bancherii şi finanţatorii spun că victoria lui Trump i-a încurajat pe cei dezamăgiţi de „doctrina woke” şi care simţeau că trebuie să se autocenzureze sau să-şi schimbe limbajul pentru a evita ofensarea colegilor mai tineri, a femeilor, minorităţilor sau persoanelor cu dizabilităţi. „Mă simt eliberat”, a spus un bancher de top. „Putem spune retard şi păsărică fără teama de a fi reduşi la tăcere… Este un nou răsărit.” Unii oameni de pe Wall Street simt, de asemenea, dispariţia nodului din gât când se angajează să câştige bani în mod deschis, fără a indica vreun obiectiv social mai amplu. „Majoritatea dintre noi nu mai trebuie să pupăm funduri pentru că, la fel ca Trump, iubim America şi capitalismul”, a spus alt bancher. Între timp, grupurile care tratează direct cu consumatorii au devenit din ce în ce mai atente să evite să pară „woke”, riscul fiind să declanşeze genul de boicoturi cu care se confruntă Target şi Bud Light după campanii de marketing care celebrau persoanele gay şi transgender. Această reacţiune a început cu mult înainte de alegeri. Dar trecerea spre dreapta a fost atât de rapidă încât unele grupuri au fost prinse pe picior greşit. După recentul atac terorist din New Orleans, directorul executiv al grupului de asigurări Allstate, Tom Wilson, a atras o furtună de critici pentru că a spus „trebuie să fim mai puternici împreună, depăşind dependenţa de diviziune şi negativitate”. Activiştii conservatori l-au acuzat pe Wilson, a cărui companie sponsoriza un meci de fotbal american de mare profil în oraş, că minimalizează crima în timp ce promovează cauze progresiste. Allstate a încercat să explice că declaraţia „reflectă un angajament mai larg de a promova încrederea şi pozitivitatea în comunităţile din întreaga naţiune”. 


    În sectorul financiar, cea mai vizibilă schimbare de la alegerea lui Trump a fost în jurul problemelor climatice. Toate băncile importante de pe Wall Street şi câţiva dintre marii manageri de bani au părăsit grupurile industriale care încearcă să-şi folosească puterea financiară pentru a reduce emisiile de carbon.


    Cealaltă schimbare corporativă majoră a vizat eforturile DEI (diversitate, echitate, incluziune), în special de când Curtea Supremă a hotărât în iunie 2023 împotriva folosirii rasei drept criteriu la admiterea la colegiu. Companii precum Harley-Davidson, Ford şi Molson Coors au început să-şi reducă eforturile de creştere a diversităţii în rândul personalului în lunile de după decizie, iar picăturile au devenit un potop după victoria lui Trump în alegerile pentru preşedinte. Walmart a încetat să mai ia în considerare rasa şi genul în acordarea contractelor cu furnizorii, a încetat programele de echitate rasială pentru personal şi nu va reînnoi finanţarea pentru Centrul pentru Echitate Rasială, pe care l-a înfiinţat printr-un angajament de 100 de milioane de dolari după protestele pentru Floyd. McDonald’s a coborât ţintele procentuale pentru femei şi managerii nonalbi, a încetat să le ceară furnizorilor să semneze angajamente DEI şi a spus că acum se va referi la echipa sa de diversitate ca la o echipă de incluziune globală. Ambele companii au semnalat probleme juridice, dar şi circumstanţe în schimbare. McDonald’s a citat „un peisaj în transformare”, dar a spus că se dedică incluziunii. Walmart a explicat că schimbarea de abordare a arătat că „suntem dispuşi să ne schimbăm alături de asociaţii şi clienţii noştri care reprezintă toată America. Suntem într-o aventură şi ştim că nu suntem perfecţi, dar fiecare decizie vine dintr-o dorinţă de a promova un sentiment de apartenenţă”. Consultanţii şi alţi consilieri corporatişti au spus că peisajul în schimbare a oferit companiilor şi o modalitate de a regândi sau de a renunţa la obiectivele de mediu şi de diversitate pe care oricum nu le-au îndeplinit.

    „Nu vor să fie surprinşi promiţând şi nerealizând”, a spus Richard Edelman, care consiliază liderii corporatişti în calitate de director executiv al Edelman, un grup de relaţii publice. „Companiile sunt încă dedicate diversităţii şi incluziunii, pur şi simplu nu vor să garanteze rezultate.” Nu este clar dacă întorsătura conservatoare va dura mai mult decât poziţiile progresive prezentate de companii în 2020. Bryant, fostul director DEI, care este acum directorul executiv al companiei de consultanţă Pathfinder, a spus că multe dintre inversările de politică par să vizeze mai degrabă atenuarea controlului politic decât schimbările de fond în politicile corporative. „Maya Angelou a spus: «Când oamenii vă arată cine sunt, credeţi-i.» Când companiile vă arată cine sunt, credeţi-le şi pe ele”, a mai afirmat Bryant.  


    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru
  • Undă verde pentru afacerea secolului: Donald Trump nu are nimic împotriva achiziţiei Tik Tok de către armata sa de miliardari. Cine sunt cei doi titani ai lumii financiare care vor fi vârful de lance al tranzacţiei

    Donald Trump dă oficial miliardarilor care îl susţin undă verde pentru achiziţia TikTok. Preşedintele american a declarat recent că este dispus să autorizeze această tranzacţie, iar Elon Musk, unul dintre cei mai aprigi suporteri ai săi, şi Larry Ellison, şeful Oracle, sunt principalele nume vehiculate pentru un joint venture în care SUA şi China vor gestiona platforma, scrie Bloomberg.

    „Am tot dreptul să fac această afacere. Aşa că mă gândesc să sugerez cuiva să facă achiziţia în numele SUA, caz în care vom sprijini această decizie şi vom fi nişte parteneri extraordinari” a spus Donald Trump la un eveniment desfăşurat marţi la Casa Albă unde a participat şi şeful Oracle.

    În timp ce TikTok a fost temporar offline în weekend, Trump a semnat un ordin pe 20 ianuarie – prima sa zi ca preşedinte- pentru a prelungi termenul limită de interzicere a platformei, pentru a forţa mâna chinezilor în ceea ce priveşte tranzacţia.

    ByteDance, compania chinezească care deţine TikTok a refuzat în mod public să vândă aplicaţia, deşi potenţialii cumpărători speră că hotărârea Curţii Supreme şi scurta închidere a TikTok ar putea-o determina să se răzgândească.

    Pentru achiziţia TikTok foarte mulţi miliardari din tehnologie s-au pus la coadă. Printre ei se numără Jesse Tinsley, CEO-ul Jobmobz, o platformă de recrutare din SUA şi Mr Beast, cel mai urmărit creator de conţinut de pe internet.

    Miliardarul Frank McCourt, fostul proprietar al echipei Los Angeles Dodgers, şi Kevin O’Leary, investitor în „Shark Tank”, au făcut o ofertă oficială de cumpărare a TikTok la începutul acestei luni. O’Leary s-a întâlnit deja cu Trump la Mar-a-Lago pentru a discuta oferta, iar McCourt a precizat că ar fi fericit să cumpere TikTok fără algoritmul de conţinut râvnit al serviciului, despre care ByteDance şi guvernul chinez au declarat că nu este de vânzare.

    Amazon.com Inc. şi Oracle, care fac deja afaceri cu TikTok, au fost, de asemenea, prezentate ca posibili pretendenţi. După ce Trump a dat asigurări că nu va aplica legea privind interzicerea, Oracle a ajutat în special la restabilirea aplicaţiei TikTok duminică, după o închidere de aproximativ 14 ore în SUA, chiar dacă ar putea primi amenzi pentru acest lucru.

    Ellison s-a aflat marţi la Casa Albă pentru a anunţa un nou proiect comun de inteligenţă artificială alături de Softbank Group Corp. şi OpenAI LLC.

    La sfârşitul discursului său, Trump chiar a sugerat că ar putea descărca TikTok pe telefonul său.

    „Cred că îl voi descărca chiar acum. Apropo, am câştigat din nou votul tinerilor. Cred că l-am câştigat prin Tiktok, aşa că am un loc special în inima mea pentru Tiktok”, a spus el.

  • Trump l-a graţiat pe creatorul unei platforme de pe Dark Web. Acestea era condamnat pe viaţă

    Preşedintele american Donald Trump l-a graţiat pe creatorul platformei Silk Road (Drumul Mătăsii) de pe Dark Web. Acestea era condamnat pe viaţă deoarece pe platformă s-a făcut trafic de droguri. Bărbatul a fost condamnat în 2015.

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat că a semnat o graţiere completă şi necondiţionată pentru Ross Ulbricht, care a operat Silk Road pe piaţa dark web unde se vindeau droguripotrivit BBC.

    Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a dezvăluit că a sunat-o pe mama lui Ulbricht pentru a o informa că i-a acordat o graţiere fiului ei. Trump a considerat pedeapsa ridicolă susţinând că a fost decisă de instituţiile guvernamentale care au acţionat şi împotriva lui.

    Ulbricht a fost condamnat la închisoare pe viaţă în 2015 la New York pentru o conspiraţie privind narcoticele şi spălare de bani şi condamnat.

    El a respins acuzaţiile susţinând că „a vrut să dea putere oamenilor să facă alegeri în viaţa lor şi să aibă confidenţialitate”.

  • Undă verde pentru afacerea secolului: Donald Trump nu are nimic împotriva achiziţiei Tik Tok de către armata sa de miliardari. Cine sunt cei doi titani ai lumii financiare care vor fi vârful de lance al tranzacţiei

    Donald Trump dă oficial miliardarilor care îl susţin undă verde pentru achiziţia TikTok. Preşedintele american a declarat recent că este dispus să autorizeze această tranzacţie, iar Elon Musk, unul dintre cei mai aprigi suporteri ai săi, şi Larry Ellison, şeful Oracle, sunt principalele nume vehiculate pentru un joint venture în care SUA şi China vor gestiona platforma, scrie Bloomberg.

    „Am tot dreptul să fac această afacere. Aşa că mă gândesc să sugerez cuiva să facă achiziţia în numele SUA, caz în care vom sprijini această decizie şi vom fi nişte parteneri extraordinari” a spus Donald Trump la un eveniment desfăşurat marţi la Casa Albă unde a participat şi şeful Oracle.

    În timp ce TikTok a fost temporar offline în weekend, Trump a semnat un ordin pe 20 ianuarie – prima sa zi ca preşedinte- pentru a prelungi termenul limită de interzicere a platformei, pentru a forţa mâna chinezilor în ceea ce priveşte tranzacţia.

    ByteDance, compania chinezească care deţine TikTok a refuzat în mod public să vândă aplicaţia, deşi potenţialii cumpărători speră că hotărârea Curţii Supreme şi scurta închidere a TikTok ar putea-o determina să se răzgândească.

    Pentru achiziţia TikTok foarte mulţi miliardari din tehnologie s-au pus la coadă. Printre ei se numără Jesse Tinsley, CEO-ul Jobmobz, o platformă de recrutare din SUA şi Mr Beast, cel mai urmărit creator de conţinut de pe internet.

    Miliardarul Frank McCourt, fostul proprietar al echipei Los Angeles Dodgers, şi Kevin O’Leary, investitor în „Shark Tank”, au făcut o ofertă oficială de cumpărare a TikTok la începutul acestei luni. O’Leary s-a întâlnit deja cu Trump la Mar-a-Lago pentru a discuta oferta, iar McCourt a precizat că ar fi fericit să cumpere TikTok fără algoritmul de conţinut râvnit al serviciului, despre care ByteDance şi guvernul chinez au declarat că nu este de vânzare.

    Amazon.com Inc. şi Oracle, care fac deja afaceri cu TikTok, au fost, de asemenea, prezentate ca posibili pretendenţi. După ce Trump a dat asigurări că nu va aplica legea privind interzicerea, Oracle a ajutat în special la restabilirea aplicaţiei TikTok duminică, după o închidere de aproximativ 14 ore în SUA, chiar dacă ar putea primi amenzi pentru acest lucru.

    Ellison s-a aflat marţi la Casa Albă pentru a anunţa un nou proiect comun de inteligenţă artificială alături de Softbank Group Corp. şi OpenAI LLC.

    La sfârşitul discursului său, Trump chiar a sugerat că ar putea descărca TikTok pe telefonul său.

    „Cred că îl voi descărca chiar acum. Apropo, am câştigat din nou votul tinerilor. Cred că l-am câştigat prin Tiktok, aşa că am un loc special în inima mea pentru Tiktok”, a spus el.