Tag: dolar

  • Nou maxim istoric, vineri, pentru dolarul american: 1 dolar american, cotat la 4,2523 lei

    Moneda americană a ajuns la un nou maxim istoric, fiind cotată vineri, la cursul BNR, la valoarea de 4,2523 lei, după ce în ultimele zile s-au înregistrat mai multe creşteri succesive.

    Cursul afişat de Banca Naţională a României arată că vineri dolarul american este cotat la 4,2523 lei, în creştere faţă de joi, atunci când cursul oficial era de 4,2120 lei.

    Vineri, moneda euro îşi păstrează nivelul de 4,5145 lei.

    Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a intrat într-un coridor de apreciere deschis după victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, cotaţia urcând de la 4,18 la 4,22 lei.

  • Dolarul a atins MAXIMUL istoric de 4,3 lei la casele de schimb şi de 4,22 lei la cursul oficial

    La casele de schimb valutar ale mai multor bănci comerciale, dolarul american a fost afişat în premieră cu 4,3 lei la vânzare, după ce miercuri Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,22 lei/dolar, nivel maxim istoric în raport cu moneda românească.

    Analiştii pieţei valutare spun că leul s-a depreciat pe fondul unei tendinţe regionale de înrăutăţirea percepţiei faţă de activele emergente. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a intrat într-un coridor de apreciere deschis după victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, cotaţia urcând de la 4,18 la 4,22 lei.

    Pentru consumatorii din România, evoluţia dolarului este relevantă datorită faptului că importurile din afara Uniunii Europene – cum ar fi fructele citrice, electronicele, electrocasnicele, gadget-urile, gazul, carburanţii sau bumbacul – sunt plătite în valuta americană. Aprecierea acesteia va duce inevitabil la scumpirea mărfurilor importate din afara UE.

    La rândul său, moneda euro a atins un maxim al ultimelor patru luni şi jumătate, BNR afişând miercuri un curs de referinţă de 4,52 lei. De asemenea, francul elveţian a urcat uşor, până la cotaţia-referinţă de 4,2071 lei/CHF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dolarul a atins MAXIMUL istoric de 4,3 lei la casele de schimb şi de 4,22 lei la cursul oficial

    Analiştii pieţei valutare spun că leul s-a depreciat pe fondul unei tendinţe regionale de înrăutăţirea percepţiei faţă de activele emergente. Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a intrat într-un coridor de apreciere deschis după victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, cotaţia urcând de la 4,18 la 4,22 lei.

    Pentru consumatorii din România, evoluţia dolarului este relevantă datorită faptului că importurile din afara Uniunii Europene – cum ar fi fructele citrice, electronicele, electrocasnicele, gadget-urile, gazul, carburanţii sau bumbacul – sunt plătite în valuta americană. Aprecierea acesteia va duce inevitabil la scumpirea mărfurilor importate din afara UE.

    La rândul său, moneda euro a atins un maxim al ultimelor patru luni şi jumătate, BNR afişând miercuri un curs de referinţă de 4,52 lei. De asemenea, francul elveţian a urcat uşor, până la cotaţia-referinţă de 4,2071 lei/CHF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ascensiunea lui Trump duce dolarul la noi maxime. Moneda americană explodează

    Indicele dolarului calculat de Bloomberg a crescut cu 2,5% săptămâna aceasta, cea mai bună performanţă din mai 2015. Yen-ul a pierdut 3,4%, iar euro a scăzut cu 2,2%, potrivit Bloomberg.

    Indicele MSCI al valutelor pieţelor emergente a scăzut cu 0,6%, după ce rupia indoneziană şi won-ul sud coreean au scăzut cu peste 1% în raport cu dolarul, la cel mai slab nivel din ultimele patru luni. Yuan-ul chinezesc a înregistrat cel mai rapid declin din ianuarie.  

    Ascensiunea lui Trump duce dolarul la noi maxime. Moneda americană explodează

  • Ascensiunea lui Trump duce dolarul la noi maxime. Moneda americană explodează

    Indicele dolarului calculat de Bloomberg a crescut cu 2,5% săptămâna aceasta, cea mai bună performanţă din mai 2015. Yen-ul a pierdut 3,4%, iar euro a scăzut cu 2,2%, potrivit Bloomberg.

    Indicele MSCI al valutelor pieţelor emergente a scăzut cu 0,6%, după ce rupia indoneziană şi won-ul sud coreean au scăzut cu peste 1% în raport cu dolarul, la cel mai slab nivel din ultimele patru luni. Yuan-ul chinezesc a înregistrat cel mai rapid declin din ianuarie.  

    Ascensiunea lui Trump duce dolarul la noi maxime. Moneda americană explodează

  • Pieţele mondiale au reacţionat violent la vestea că Donald Trump a câştigat alegerile din SUA

    Pieţele mondiale au reacţionat violent la vestea că Donald Trump a câştigat alegerile din SUA: dolarul scade, aurul a crescut semnificativ, petrolul şi cuprul au scăzut, iar titlurile trezoreriei ameriane au scăzut şi cu 20 de puncte de bază.

    Analiştii se aşteaptă şi la alte mişcări, asemănătoare efectului Brexit pe pieţe, după scăderea acţiunilor din zona Asia Pacific cu 3,4%, de exemplu „o baie de sânge” pe piaţa mexicană de acţiuni.

    John Hardy, strateg şef la banca de investiţii Saxo crede că se apropie momentul schimbării lui Janet Yellen de la conducerea Rezervei Federale.

    Aurul ar trebui să încheie sesiunea la peste 1.330 dolari/uncie, poate spre vîrful de 1.375 de dolari/uncie din iulie, iar volumele de tranzacţionare sunt semnificativ mai mari decât de obicei. Preţul petrolului ar putea fi influenţat de politicile pro-petrol ale lui Donald Trump, care ar putea duce şi la o revigorare a producţiei petroliere americane.

    La Bucureşti bursa a deschis în scădere cu 1,8%. Indiceel BET a deschis la 6.689 de puncte, în scădere cu 1,8% faţă de şedinţa de aseară.

  • Verizon va anunţa astăzi preluarea Yahoo pentru 5 miliarde de dolari (Reuters)

    Verizon va face publică luni o înţelegere cu grupul Yahoo pentru achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni, potrivit celor de la Reuters.

    Tranzacţia s-ar ridica la 5 miliarde de dolari, anunţul urmând să fie făcut înainte deschiderii bursei de la New York.

    Venirea Marissei Mayer la conducerea Yahoo, în urmă cu patru ani, a creat un val de entuziasm printre acţionarii companiei şi nu numai. Prezenţa sa a alimentat aşteptările de redresare rapidă a Yahoo, care nu reuşea să crească veniturile din publicitate pentru a concura cu liderii de piaţă Google şi Facebook.

     Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă de activitate în conducerea Google, este acum supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei; segmentul de business în care Yahoo a excelat, adică mecanismul de căutare online, a fost scos la vânzare în luna februarie. În mod straniu, nimeni nu se avântă totuşi să îl cumpere.

    Termenul limită de ofertare pentru businessul de bază al Yahoo a fost 18 aprilie, iar cele mai mari şanse de achiziţionare pare să le aibă Verizon. Alte companii cu şanse mai sunt TPG, un fond de investiţii din San Francisco, şi YP Holdings, cunoscută anterior sub numele de YellowPages.com. Iniţial părea că mai multe nume importante, precum Time, Microsoft, Alphabet, Comcast sau AT&T, sunt interesate de preluarea Yahoo, dar pe măsură ce lucrurile au avansat, acestea au renunţat la a mai face o ofertă.

    Potrivit Wall Street Journal, majoritatea ofertelor au fost între 4 şi 8 miliarde de dolari. „De la luarea deciziei de vânzare în luna februarie, echipa de management a lucrat alături de mai mulţi consultanţi financiari şi legali pentru a discuta cu companiile care şi-au arătat interesul“, a mai spus CEO-ul Yahoo. „Personal, eu cred că o tranzacţie alături de partenerii corecţi ar putea elibera un potenţial uriaş.“

  • Care a fost primul oraş din lume şi care este cea mai populată metropolă în prezent – GALERIE FOTO

    Încă de la începuturi oamenii s-au grupat în aşezări pentru a supravieţui.  De-a lungul istoriei, aceste grupări au evoluat în aşezări din ce în ce mai populate. În urmă cu 9.000 de ani, cea mai mare aşezare urbană era Çatalhöyük cu 1.000 de locuitori. Azi Tokyo conduce cu o populaţie de 38 milioane de oameni!

    După Războaiele Mondiale cele mai multe oraşe s-au dezvoltat apid şi agresiv, care a generat o atracţie majoră pentru locuitorii ţării.

    Această expansiune rapidă a adus de multe ori şi probleme de mediu, cauzate de poziţionarea geografică şi numărul ridicat de uzine şi maşini din trafic. De altfel, gestionarea unor astfel de oraşe gigant reprezintă una dintre principalele provocări ale secolului XXI, cu atât mai mult cu cât în multe dintre ele populaţia este în creştere. 

    1. Çatalhöyük este considerat de foarte mulţi ca fiind primul oraş al lumii, iar în anul 6500 î.e.n avea deja o populaţie de 3000 de oameni. Oraşul era atât de dens, încât oamenii mergeau pe acoperişuri şi nu pe stradă, potrivit Business Insider. Oraşul a fost abandonat în 5700 î.e.n

    2. Uruk avea o populaţie de 40.000 de locuitori în 3300 î.e.n

    Aflat pe malul râului Eufrat, Uruk s-a extins într-o perioadă în care agricultura a avut de suferit şi oamenii a trebuit să se grupeze pentru a putea supravieţuii. Legendarul Gilgamesh a condus oraşul în secolul 27 î.e.n.

    3. Babylon (populaţie 60.000 în 1770 î.e.n)

    Oraşul a devenit cunoscut în lume în secolul 6 î.e.n când a fost construite Grădinile suspendate din Babilon au fost construite de regele Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr.) pentru una din soţiile sale, Amytis sau Amuhea. De asemenea, oraşul este cunoscut din Biblie ca fiind un oraş al materialismului şi păcatului. Orşul a rămas o urbă importantă până în secolul 7 er noastră.

    4. În anul 300 î.e.n în Alexandria trăiau 150.000 de oameni

    Alexandria, Egipt, a fost fondat de către Alexandru cel Mare în 331 î.e.n. Oraşul s-a dezvoltat foarte mult şi a fost capitala ţării timp de 1000 de ani. Măreţia Alexandriei a scăzut în timpul imperiului roman.

     

  • Filmul de animaţie “Finding Dory” a doborât recordul din toate timpurile la box office

    “Finding Dory”, continuarea filmului “Finding Nemo” a celor de la Pixar, a debutat pe primul loc la box office-ul american încasând 136 milioane de dolari, record absolut în categoria filmelor de animaţie, scrie Time

    Înainte de acest film, recordul a fost deţinut de către “Shrek the Third” cu 121 milioane de dolari la debut.

    Acţiunea are loc la aproximativ un an de la întâmplările filmului original, Finding Nemo, şi îi are ca participanţi pe Marlin (Albert Brooks), Nemo şi Gaşca din Acvariu, printre alţii. Locul peripeţiilor lor va fi de data aceasta lungul coastei californiene, iar în poveste îşi vor face loc o serie de personaje noi.

    Filmul se află şi în cinematografele din România.

  • Bancnota de un trilion de dolari şi povestea ei incredibilă

    O bancnotă de un trilion de dolari pare mai mult glumă decât realitate, dar ea a existat ani buni în statul african Zimbabwe. Inflaţia a atins un nivel aproape ireal, de 230.000.000%, astfel încât Banca Centrală a fost obligată, pentru scurt timp, să printeze chiar şi bancnota de 10 trilioane de dolari zimbabueni.

    Care era însă valoarea bancnotei de un trilion de dolari? În jur de 30 de eurocenţi.
     

    Se întâmpla la începutul anului 2009, atunci când Zimbabwe s-a confruntat cu cea mai mare criză financiară din istoria sa. Preţurile se schimbau de la minut la minut, iar oamenii intraseră într-o stare de neputinţă. “Trebuia să plăteşti cafeaua înainte de a o consuma, pentru că în doar 5 minute preţul putea să fie mai mare”, a declarat celor de la CNN omul de afaceri Shingi Minyeza.

    Soluţia aleasă în extremis a fost introducerea mai multor valute oficiale în circulaţie, precum dolarul american, yenul sau randul, moneda sud-africană. “Am trecut pe un sistem multivalutar pentru a stabiliza economia, iar inflaţa a scăzut aproape la zero”, povesteşte guvernatorul Băncii Centrale, John Mangudya. “A fost ceva magic.”

    Economia statului african şi-a revenit, dar vor mai trece probabil mulţi ani până ce se va putea reintroduce dolarul zimbabuean ca monedă unică.