Tag: dobanzi

  • Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat în cadrul emisunii “60 Minutes” că Fed se fereşte să reducă ratele în viitorul apropiat din pricina inflaţiei încă imprevizibile

    Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că americanii ar putea fi nevoiţi să aştepte după luna martie pentru ca banca centrală să reducă dobânzile, deoarece oficialii aşteaptă mai multe date economice care să confirme că inflaţia se îndreaptă spre 2%, raportează Bloomberg.

    Într-un interviu realizat joi în cadrul emisiunii 60 Minutes de la CBS, difuzat duminică seara, Powell a încercat să explice unui public larg raţionamentul băncii centrale referitor la eventualele reduceri viitoare.

    „Există un pericol real în ceea ce priveşte demararea timpurie a campaniei de reducere a ratelor, deoarece datele pe care le-am înregistrat în ultimele şase luni, deşi pozitive, nu reprezintă un indicator real al direcţiei în care se îndreaptă inflaţia”, a declarat Powell în interviul acordat lui Scott Pelley de la CBS, potrivit unei transcrieri furnizate de televiziune.

    „Cel mai înţelept lucru este să mai aşteptăm o vreme pentru a fi complet siguri că datele pe care le-am înreigstrat în ultima jumătate de an confirmă faptul că inflaţia se îndreaptă spre ţinta de 2% într-un mod sustenabil”.

    Powell a declarat că nu este probabil ca Federal Open Market Committee, grupul de experţi al Fed care stabileşte ratele dobânzilor, „să ajungă la acest nivel de încredere” cu privire la traiectoria inflaţiei până la reuniunea din 19-20 martie, reluând remarcile făcute miercuri la o conferinţă de presă.

    Şeful Fed a mai spus că nu se aşteaptă ca factorii de decizie să îşi modifice „dramatic” previziunile legate de dobânzile pentru 2024, care în decembrie ilustrau faptul că rata de referinţă a dobânzii la credite va ajunge la 4,6% până la sfârşitul anului, potrivit estimării lor mediane.

  • Indicele ROBOR la 3 luni a coborât marţi la cel mai mic nivel înregistrat din vara anului 2022

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, a coborât marţi la 6,11%, de la 6,13% luni, fiind la cel mai mic nivel înregistrat din vara anului 2022, potrivit datelor BNR.

    Un nivel apropiat, de 6,10%, a fost raportat ultima dată pe 8 iunie 2022.

    Robor la 3 luni a început anul 2024 la 6,21%, în timp ce la debutul anului 2023 se afla la 7,56% .

    Tot în scădere este şi ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, indicele coborând marti la 6,14%, de la 6,16% cu o zi în urmă.

    Iar, ROBOR la 12 luni, a coborât la 6,15%, fată de 6,16% luni.

    IRCC, noul indice de referinţă pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, este la  5,97% pe an (valabil pentru T3/2023).

     

  • Banca centrală a zonei euro a menţinut dobânzile de politică monetară la cele mai ridicate niveluri din istorie, fiindu-i teamă că majorările salariale, profiturile companiilor şi geopolitica pot reînvia inflaţia

    Cine s-a fript cu ciorbă suflă şi în iaurt, iar ciorba pe care Banca Centrală Europeană o are în faţă încă mai frige. Aşa că BCE suflă în iaurt cât de mult timp poate. Aceasta este strategia cu care instituţia abor­dează deciziile privind dobânzile de politică monetară: ţine ratele sus cât mai mult timp posibil pentru a se asigura că inflaţia nu mai poate lovi din nou.

    De aceea, BCE a menţinut ieri dobânzile cheie, sugerând că actualele cote record sunt suficiente pentru a ţine sub control inflaţia afla­tă în retragere. Preşedinta băncii centrale a zonei euro Christine Lagarde a spus că deo­cam­dată este prematur pentru a se discuta despre reducerea dobânzilor.

    Inflaţia poate primi forţe noi din mai multe direcţii, de unde BCE nu are niciun control. Greve şi proteste pentru bani mai mulţi, cum ar fi cea record ca întindere în timp a angajaţilor de la compania germană de transport feroviar Deutsche Bahn şi cele ale fermie­rilor francezi, întăresc teama băncii centrale de creşteri­le salariale.

    Prelungirea războ­iu­lui pornit de Rusia contra Ucrainei şi po­sibilitatea de extin­dere a conflictelor din Orientul Mijlociu şi din Marea Roşie readuc spec­trele unor noi şocuri energetice şi pe cel al apariţiei de sincope pe lanţurile de aprovi­zionare.

    Acestea sunt genul de incertitudini prin care Christine Lagarde şi locotenenţii ei trebuie să ghideze politica monetară a BCE sub pre­siunea pieţelor de a coborî dobânzile devreme, în primăvară. Lagarde s-a ars cu ciorbă asigu­rând mult timp că valul de inflaţie care macină puterea de cumpărare din Europa deja de trei ani este doar trecător. În conse­cinţă, a acţionat cu mare întârziere pentru a stăvili scumpirile.

    De aceea, banca centrală acţionează cu prudenţă sporită după ce a urcat dobânzile la cele mai ridicate niveluri din istorie, pe cea pen­tru depozite la 4% şi pe cea pentru refinanţare la 4,5%, lăsându-le din toamnă acolo. Acum Lagarde suflă şi în iaurt. Oficialii instituţiei ur­mă­resc cu atenţie ritmul de creştere a salariilor şi au indicat că aşteaptă să vadă cifrele pentru primele luni ale anului înainte să decidă care este cursul probabil al inflaţiei.

    În ultimele luni pieţele au pariat, făcând astfel presiuni, că BCE va începe să coboare preţul creditării în primăvară, în martie sau aprilie. Şi au fost încurajate să facă acest lucru de datele slabe din economie. Spre exemplu, cele mai recente arată că încrederea companii­lor germane în economie este la cel mai scăzut nivel de după pandemia de COVID. Iar econo­mia germană, cea mai mare din UE, lâncezeşte de doi ani în recesiune.

    Dobânzile mari au ca efect stoparea creşte­rii economice. De altfel, economia zonei euro în ansamblu se îndreaptă spre prima recesiune de după pandemie. Dar este una ciudată, după cum a observat Bloomberg, deoarece piaţa mun­cii a rămas puternică. Sfidând teoria eco­no­mică, rata şomajului este la un minim record, de 6,4% în noiembrie, potrivit datelor Eurostat.

    Dacă la acest lucru se adaugă creşterile sa­la­riale rezultă un mix care descurajează banca centrală a zonei euro să anunţe triumful în lupta cu inflaţia, cu toate că acesta a coborât cu puţin sub 3% în decembrie pe măsură ce efec­tele dobânzilor mari de până acum, de frânare a consumului, se fac simţite în economie.

    Ţinta de inflaţie este de 2%. Lagarde a reuşit să tempereze aşteptările pieţelor şi a venit cu un reper privind startul scăderii dobânzilor: cândva la vară.

    Analiştii spun că este probabil ca începutul ciclului de relaxare a politicii monetare să fie în iunie. Ar fi la câteva luni distanţă de prima reducere de dobânzi efectuată de Rezerva Federală americană. Investitorii pariază că Fed, care a acţionat mai devreme şi mai în forţă decât BCE contra inflaţiei, va începe să ieftinească creditarea în martie. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu au împins în sus, dar nu mult, preţurile petrolului, iar atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roşie au dus la creşterea costurilor cu transportul pe mare.

     

  • În timp ce la Bucureşti guvernul Ciolacu este fugărit de fermieri şi transportatori, la Viena directorul Trezoreriei statului era fugărit de investitorii şi bancherii străini pentru a vinde euroobligaţiuni ale României, cât mai repede şi cât mai multe, având în vedere că toată lumea vrea să împrumute România

    De mai bine de 20 de ani urmăresc, fie de la distanţă, fie de la faţa locului, conferinţa Euromoney de la Viena, cel mai important eveniment pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est.

    Dacă cei mai puternici oameni ai lumii sunt prezenţi la începutul anului la conferinţa economică de la Davos, cei care sunt interesaţi de Europa Centrala si de Est trebuie să fie prezenţi la Viena. Anul acesta, dacă am înţeles bine, a fost cea mai mare prezenţă din toată istoria conferinţei.

    Erste, Unicredit şi Raiffeisen sunt cele mai importante bănci din regiune iar multe ţări şi companii depind de finaţarea acestora.

    Deşi în regiune este războiul din Ucraina, deşi americanii au oprit ajutorul militar, deşi ameninţările că ruşii vor câştiga războiul sunt prezente în fiecare zi, acest lucru nu prea a fost pe agenda discuţiilor, cel puţin publice,  toţi bancherii, toţi administratorii de portofolii, toţi manageri de fonduri private, toţi analiştii şi-au îndreptat atenţia către oportunităţile din zonă, către revenirea economiei.

    Nici perspectiva creşterii euroscepticismului în rândul alegătorilor, nici creşterea populismului în regiune nu a avut darul de a mişca încrederea investitorilor, cel puţin la începutul anului.  Deja sunt incluse în preţ aşteptatele mişcări politice care vor rezulta în urma alegerilor europarlamentare din vară, unde euroscepticii şi populiştii sunt aşteptaţi să câştige teren.

    Analiştii pun deja în rapoartele lor aceste mişcări politice, care, însă, vor fi temperate, cel puţin în cazul României în alegerile parlamentare şi prezidenţiale, acolo unde forţele politice democratice care susţin NATO şi UE sunt aşteptate să câştige si să menţină stabilitatea politică.

    De asemenea, este un dat faptul că guvernele vor arunca cu bani în acest an electoral 2024, că nu se va mai ţine cont de deficitele bugetare şi că, inevitabil, după alegeri, în 2025 şi 2026 vor urma corecţii fiscale.

    Chiar dacă figurează în fruntea listei ţărilor din regiune cu un deficit bugetar de 6% din PIB, cel mai mare, părerea analiştilor şi investitorilor despre România este extrem de pozitivă şi prin prisma rezultatelor economice care nu sunt proaste şi prin prisma comparaţiei cu alte ţări din regiune, România fiind considerată o ţară, care din punct de vedere politic, este stabilă şi nu crează probleme, mai ales în contextul războiului din Ucraina. România este comparată din punct de vedere politic cu Ungaria şi Polonia.

    Raportul analiştilor Unicredit despre regiune, aici intrând şi România, este pozitiv: inflaţia scade, urmează scăderea dobânzilor, creditarea îşi revine, creşte absorbţia fondurilor europene, cresc investiţiile străine, vor creşte investiţile companiilor locale, cresc salariile, care intră într-un teritoriu real pozitiv odată cu scăderea inflaţiei, optimismul consumatorilor îşi revine, creşte consumul, creşte economia.

    Cel puţin în cazul României, raportul Unicredit indică o creştere economică care se apropie de 3% pentru acest an.

    De partea cealaltă, chiar dacă deficitele bugetare vor creşte, pentru că este an electoral, acest lucru nu va crea probleme, mai ales că există surse de finanţare din plin pentru acoperirea acestor deficite.

    Rămâne o problemă, însă, revenirea cererii externe din zona euro din cauza Germaniei, acolo unde cea mai mare economie europeană continuă să sufere din cauza Chinei şi a implicaţiilor războiului din Ucraina, având în vedere că nemţii şi-au pierdut piaţa rusească şi resursele ieftine de materii prime.

    Conform raportului Unicredit, dintre toate ţările din Europa Centrală şi de Est, industria din România are cea mai mare corelaţie cu industria germană. De altfel anul trecut, industria din România a tras creşterea economică în jos, scăderea de 5% a industriei fiind acoperită parţial de lucrările publice de infrastructură.

    Războiul din Ucraina este inclus în preţ. Nimeni nu ştie când se va opri şi cum va arăta pacea, dar toată lumea încearcă să discute despre perioada de reconstrucţie. Vorba lui Dan Bucşa, economistul şef al Unicredit pentru Europa Centrală şi de Est, noi vorbim despre Ucraina ce va fi în 2027, mai ales în contextul aderării acestei ţări la Uniunea Europeană, dar nu vorbim cum să ajutăm Ucraina acum.

    Oricum sfârşitul războiului din Ucraina trebuie să pornească de la garanţiile de securitate pe care trebuie să le obţină Ucraina, iar acestea pot fi acordate numai de americani, pentru că orice alte garanţii nu sunt credibile, a spus într-un panel Julia Worz, directorul departamentului pentru zona centrală, de est şi sud-est din Europa din cadrul Băncii Naţionale a Austriei.

    Până se va termina războiul din Ucraina, constatarea este că investitorii din Europa Centrala si de Est au bani, mai ales investitorii de portofoliu, se uită în dreapta şi în stânga unde să îi plaseze, această zonă nu mai este considerată o zonă săracă, ci dimpotrivă – daca cei din vest şi-au epuizat resursele financiare, consumatorii din est încă au rezerve, iar România nu stă deloc rău.

    În timp ce la Bucureşti guvernul Ciolacu, miniştrii erau fugăriţi de fermieri şi transportatori, la Viena, Ştefan Nanu, directorul Trezoreriei statului şi principalul om de discuţie al Ministerului de Finanţe cu pieţele externe, era “fugărit” de către investitori şi băncile străine să le ia banii, adică Ministerul Finanţelor să se împrumute pentru finanţarea deficitului bugetar din acest an şi pentru reeşalonarea datoriilor care ajung la scadenţă, cât mai repede şi cât mai mult.

    Necesarul de finanţare pentru acest an, anunţat de Ministerul Finanţelor, este de 180 de miliarde de lei (în lei şi valută), faţă de 210 miliarde de lei cât a fost anul trecut. În euro, Ministerul Finanţelor are în plan să iasă cu obligaţiuni în euro, dolari sau chiar yeni, în valoare de 8-10 miliarde de euro.

    Din cauza/datorită creşterii exponenţiale a deficitului bugetar din 2020 încoace şi implicit, a cresterii necesarului de finantare, România a ajuns cel mai important jucător pe piaţa obligaţiunilor în euro din regiune, depăşind chiar Polonia la nivelul stocului de datorie publică în euro.

    Aşa că România este şi trebuie să fie în toate portofoliile de investiţii de titluri de stat ale fondurilor străine şi ca atare aceste au nevoie continuă de “marfă”.

    Bineînţeles că România este căutată pentru că plăteşte cele mai mari dobanzi la euro din regiune din cauza creşterii deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent.

    Însă, cererea mare pentru titlurile de stat româneşti, atât cele în euro, cât şi cele în lei, din ultima perioadă, a dus la scăderea randamentelor (dobânda efectiva de tranzacţionare) prea mult într-un termen foarte scurt, ceea ce reduce marja ulterioară de scădere, după cum constata un investitor de portofoliu cu expunere pe eurobondurile României.

    Chiar şi în aceste condiţii de scădere de dobândă şi de randament, bancherii şi investitorii străini cer Ministerului de Finante de la noi să vândă cât mai repede obligaţiuni pentru a prinde dobânzi mai bune înainte ca ele să scadă când se va da semnalul scăderii globale a dobânzilor de către marile banci centrale ale lumii, FED din America şi Banca Centrală Europeană.

    Este bine că începem anul cu o perceptie pozitiva a analistilor şi investitorilor despre România, dar vorba lui Ştefan Nanu trebuie să facem şi noi ceva, să ţinem deficitul bugetar, cât de cât sub control şi să avem creştere economică, o condiţie pe care agentiile de rating şi analiştii o pun în fruntea listei.

     

  • Sindicatul muncitorilor din construcţii din Germania cere majorări salariale care ar putea întârzia venirea reducerilor de dobânzi în zona euro

    Sindicatul muncitorilor din construcţii din Germania a cerut majorări salariale de peste 20% pentru mulţi dintre cei 930.000 de membri ai săi. Analiştii spun că o astfel de creştere poate trezi inflaţia şi întârzia astfel BCE din a începe să reducă dobânzile de politică monetară pentru zona euro, scrie Financial Times. Circa două treimi dintre muncitorii din construcţii primesc un salariu mai mic de 3.250 de euro pe lună, nivel apropiat de salariul minim. De obicei, în negocierile dintre sindicate şi patronate, sindicatele obţin jumătate din creşterile salariale cerute. Dacă aşa va fi cazul şi acum, majorări de 6-12% tot sunt considerate foarte mari.

  • Este doar începutul: Protestul fermierilor şi transportatorilor anunţă cât de tensionat va fi anul 2024, cu o creştere economică sub semnul întrebării, cu crize politice, cu ascensiunea retoricii AUR şi cu furia micilor antreprenori români

    După cum a început anul electoral 2024, cu proteste, cu tractoare, cu combine, cu maşini şi oameni în stradă blocând traficul de intrare şi ieşire din Capitală, cred că nici PSD sau PNL, cele două partide care susţin guvernul Ciolacu, nu ar vrea să fie la guvernare.

    Protestele fermierilor şi transportatorilor sunt doar începutul.

    Toată lumea vrea bani, facilităţi, subvenţii, plafornarea tarifelor, preţuri fixe, credite ieftine, dobânzi subvenţionate, impozite ma mici, bani de la stat etc.

    Vor urma proteste pentru salarii mai mari în sectorul bugetar. După greva profesorilor de anul trecut, toate categoriile bugetare vor bani mai mulţi.

    Dar de unde bani?

    La polul opus, economia este în pierdere de viteză, vâzările companiilor scad, dobânzile sunt încă mari, fiscalitatea creşte, reducerea inflaţiei nu ajută firmele şi nici bugetul, investiţiile scad, angajările se reduc.

    În sectorul privat creşterile salariale se vor reduce, piaţa muncii începe să scadă.

    Restructurarea bugetară este doar pe hârtie şi în declaraţii, în realitate vom închide anul cu un număr mai mare de angajaţi în sectorul bugetar.

    BNR a început anul menţinând dobânda de referinţă pe loc, la 7%, dar probabil că la următoarea şedinţă, în câteva săptămâni, va începe să scadă dobânda de referinţă aşa, ca un semnal. De altfel ROBOR, care îngheţase la 6,24%, a început să scadă la 6,1%, anticipând decizia următoare a BNR.

    Guvernul Ciolacu rămâne fără muniţie, exact ca ucrainenii. Singura soluţie este să se împrumute şi mai mult şi să dea bani la toată lumea, în încercarea de a mai slăbi din tensiunea care există acum în piaţă. Dar aceste împrumuturi au costuri mari, iar dobânzile se vor menţine la un nivel ridicat chiar dacă inflaţia scade, pentru că România este considerată o ţară cu risc bugetar, risc de cont curent şi urmează riscul politic.

    AUR, un partid considerat extremist, câştigă teren în toate categoriile profesionale, din ce mai mulţi antreprenori mici şi mijlocii, afectaţi de condiţiile din piaţă, se alătură retoricii acestui partid. Singura întrebare este cât teren politic va câştiga AUR.

    Protestele fermierilor şi transportatorilor, care au început la mijlocul săptămânii trecute, au fost anunţate din timp având în vedere situaţia din agricultură, unde invadarea pieţei româneşti cu cereale din Ucraina, fără taxe vamale, fără control, a dus la scăderea preţurilor cerealelor româneşti. Nu se poate spune că fermierii au avut în 2023 un an prost, dar preţurile au fost în scădere, iar costurile cu inputurile, cu dobânzile, cu furnizorii, au fost în creştere. Iar de aici până la a ieşi în stradă era doar o chestiune de timp.

    „Am prioritizat Ucraina până când am ajuns să ucidem economia României”. Atenţie la revolta companiilor româneşti/fermierilor români, care vine din spate!

    Când vor scădea dobânzile, pentru că nu mai rezistăm? Când ne va plăti Guvernul facturile, când ne va da banii? Cum crede Guvernul că vom putea plăti creşterea salariului minim pe economie dacă el nu ne plăteşte?

    Guvernul susţine capitalul românesc până îl falimentează de tot: cea mai mare problemă a companiilor româneşti nu este acum inflaţia, dobânzile sau creşterea impozitelor, ci întârzierea cu lunile de către guvern a plăţii facturilor, ceea ce loveşte în plin tocmai capitalul românesc

    Fermierii nu mai sunt săraci ci dimpotrivă, învârt din ce în ce mai mulţi bani. S-au modernizat, una dintre dovezi fiind tipurile de combine şi tractoare cu care au ieşit la proteste – toate din import, toate de top. Dar şi riscurile şi pierderile pot fi mai mari atunci când preţurile sunt în scădere, când danele din Portul Constanţa sunt luate de ucraineni, când traderii internaţionali care cumpără toate cerealele au marfă din belşug şi ţin preţurile jos.

    Operând pe o piaţă extrem de concurenţială, transportatorii nu au putut şi nu pot transfera în preţurile finale toate creşterile de costuri – benzină, RCA, salarii etc. –, aşa că pentru ei singura soluţie a fost să iasă pe şosele şi să blocheze traficul, în speranţa că guvernul le va da ceva prin care să-şi dimineze costurile şi să-şi acopere o parte dintre cheltuieli.

    Într-un sondaj Aleph News, desfăşurat pe site-urile Mediafax, Ziarul Financiar, Aleph, cei 3.500 de respondenţi au spus că prioritatea numărul unu a României trebuie să fie creşterea economică de peste 5%, tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europenilor către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti.

    Cât timp am avut creştere economică iar condiţiile din piaţă erau relativ bune, când bugetul nu avea probleme iar guvernul putea să se împrumute cât voia şi toată lumea făcea bani (începând de la dezvoltatorii imobiliari, investitorii în apartamente, până la cei care făceau bani din Bitcoin/ criptomonede), nu existau proteste, iar alianţa politică PSD/PNL era fericită, calculând câţi ani vor sta împreună la guvernare.

    În piaţă situaţia este total diferită, economia pare că se îndepărtează de o creştere economică de 5%, iar guvernul Ciolacu mimează restructurarea bugetară.

    Şi este doar începutul anului.

  • Inflaţie, Canalul Suez, salarii, Trump din nou la Casa Albă: temerile Christinei Lagarde, şefa Băncii Centrale Europene

    Cea mai mare temere a Chris­tinei Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene, este legată de inflaţie. Aceasta a declarat recent într-un interviu acordat France 2 TV că banca nu va reduce dobânzile până când nu va fi convinsă să inflaţia se îndreaptă în jos, către ţinta de 2%, potrivit Bloomberg.

    „Nu vă pot da o dată“ referitoare la reduceri. „Dar pot spune că dacă vom câştiga această bătălie, dacă vom ajunge la 2% aşa cum estimăm în 2025, dacă acest lucru va fi con­firmat de datele pe care le vom avea“ în lunile următoare, „sunt foarte încrezătoare că dobânzile vor începe să scadă imediat ce avem această certitudine“, a declarat şefa BCE.

    Oficialii BCE au poziţii diver­gen­te faţă de pieţe cu privire la mo­mentul în care vor începe reducerile de dobânzi după o încetinire pronun­ţată a inflaţiei. Deşi investitorii cred că prima mişcare ar putea veni nu mai târziu de aprilie, majoritatea strategilor susţin că mijlocul anului este un termen mai realist.

    Pieţele şi-au ajustat pariurile le­gate de reducerea costurilor de finan­ţare în urma comentariilor Christinei Lagarde. Aceştia previzionează acum şase reduceri de un sfert de punct în acest an, faţă de cinci cu o săptămână mai devreme.

    Lagarde a mai declarat că Europa nu se află într-o recesiune gravă, iar cea mai grea parte a luptei împotriva inflaţiei s-a încheiat. „Cred că am trecut de cea mai mare şi mai dificilă parte, însă ne confruntăm acum cu un nou şoc major“, a declarat şefa BCE făcând referire la situaţia legată de transportul prin Canalul Suez.

    O altă îngrijorare a Christinei Lagarde, cât şi a strategilor BCE, este legată de salarii. Deşi inflaţia se men­ţine sub 3% chiar şi după o uşoară creş­tere în decembrie, oficialii BCE sunt nerăbdători să vadă datele legate de creşterea acestora, date care vor ve­ni însă de-abia după primul trimestru.

    „Salariile, din punctul de vedere al negocierilor, sunt într-un proces de creştere într-un mod care se situează peste cifrele legate de inflaţie pe care le avem“, a declarat Lagarde.

    Posibilitatea ca Trump să fie reales preşedinte al Statelor Unite îi provoacă de asemenea îngrijorare şefei Băncii Centrale Europene.

    Realegerea lui Donald Trump în poziţia de preşedinte al Americii ar reprezenta o „ameninţare“ pentru Europa, a declarat Lagarde, notează Reuters.

    „Dacă tragem învăţăminte din istorie, adică modul în care Trump şi-a petrecut primii patru ani de mandat, acest lucru este clar o ameninţare“.

    „Nu trebuie decât să ne uităm la tarifele comerciale, la angajamentul său legat de NATO, la atitudinea sa privitoare la lupta împotriva schimbărilor climatice“, a adăugat Lagarde.

  • Statul continuă să se împrumute masiv la început de an: joi, Ministerul Finanţelor a luat de la bănci 2,62 mld. lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,17% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 2,62 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,17% pe an.

    În prima licitaţie, Finanţele a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în octombrie 2026 şi a împrumutat de la bănci suma de 1,76 miliarde lei, de aproape trei ori mai mult faţă de valoarea programată, de 600 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,17%.

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

    Volumul total al cererii a fost de 2,74 miliarde lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 2,68 miliarde lei.

    Din suma totală adjudecată, de 1,76 miliarde lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 1,74 miliarde lei, iar ofertele necompetitive au ajus la 21 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 7,2%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,16%.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de titluri de stat scadentă în octombrie 2033  şi a împrumutat de la bănci suma de 853,8  milioane lei, la o dobândă anuală de 6,17%.

    Volumul total al cererii a fost de 1,37 miliarde lei, din care ofertele competitive au însumat 1,14 miliarde lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 698,8 milioane lei.

    De la începutul săptămânii şi până în prezent, Ministerul Finanţelor a împrumutat peste 4 miliarde de lei de la bănci, la dobânzi cuprinse între 6,03%-6,17% pe an.

     

  • Cele mai mari bănci din SUA vor înregistra o creştere puternică a creditelor neperformante în 2024. Se estimează că în ultimul trimestru din 2023 profiturile entităţilor bancare s-au redus semnificativ din cauza datoriilor neplătite şi a impactului ratelor ridicate ale dobânzilor

    O acumulare de credite neperformante ameninţă să afecteze optimismul crescând al investitorilor în ceea ce priveşte perspectivele celor mai mari bănci din SUA, atunci când acestea vor raporta săptămâna aceasta rezultatele pentru trimestrul al patrulea, scrie Financial Times.

    Creditele neperformante – datorii legate de debitori care nu au efectuat o plată în ultimele cel puţin 90 de zile – ar fi trebuit să crească la un total de 24,4 miliarde de dolari în ultimele trei luni din 2023 la cei mai mari patru creditori americani – JPMorgan Chase, Bank of America, Wells Fargo şi Citigroup, potrivit unui consens al analiştilor de la Bloomberg. Aceasta reprezintă o creştere de aproape 6 miliarde de dolari de la sfârşitul anului 2022.

    Analiştii estimează că profiturile băncilor s-au redus în ultimele trei luni din 2023, trase în jos de aceste împrumuturi neplătite, precum şi de impactul persistent al majorării ratelor dobânzilor, care a crescut costul depozitelor. 

    Reducerea costurilor continuă, de asemenea, Citigroup, care se află în mijlocul celei mai mari reorganizări din ultimii ani, fiind nevoită să suporte cel mai probabil o taxă pentru a acoperi disponibilizările şi alte cheltuieli aferente. Wells Fargo a declarat luna trecută că a pus deoparte 1 miliard de dolari pentru costurile de concediere în trimestrul al patrulea.

    Este de aşteptat ca, în total, veniturile celor şase mari bănci, printre care se numără Goldman Sachs şi Morgan Stanley, să fi scăzut în medie cu 13% în ultimele trei luni ale anului 2023, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Perspectivele pe un an primesc multă atenţie în teleconferinţele privind câştigurile din trimestrul al patrulea”, a declarat Jason Goldberg, analist la Barclays. „Mă aştept ca băncile să indice faptul că recenta scădere a veniturilor nete din dobânzi va atinge minimul în acest an”.

    În pofida scăderii preconizate a veniturilor, investitorii au cumpărat acţiuni bancare, care au crescut cu 20% de la sfârşitul lunii octombrie, potrivit indicelui KBW Nasdaq Bank. Ceea ce alimentează această revenire este semnalul dat de Rezerva Federală la sfârşitul anului trecut, conform căruia serie de creşteri a ratelor dobânzilor este probabil încheiată. Ratele mai mari au afectat băncile în 2023, crescând costurile depozitelor şi scăzând valoarea portofoliilor lor de obligaţiuni.

    Nivelul actual al creditelor neperformante este încă sub vârful de 30 de miliarde de dolari din timpul pandemiei. Marile bănci au indicat că, în opinia lor, creşterea datoriilor neplătite ar putea încetini în curând. O serie de bănci au redus suma de bani pe care o pun deoparte pentru viitoarele credite neperformante, aşa-numitele provizioane, în al treilea trimestru.

  • Ce va fi în 2024: Isărescu va rămâne la BNR dar nu se ştie cine vine la Palatul Cotroceni, dobânzile vor scădea dar nu atât de mult pe cât speră lumea, companiile vor începe să facă restructurări, iar salariile nu vor mai creşte, preţurile apartamentelor şi chiriilor vor creşte, chiar dacă piaţa rezidenţială va scădea în continuare

    Anul 2024 va fi extrem de complicat din punct de vedere geopolitic şi economic. Cel puţin aşa pare la începutul acestui an.

    Dacă din punct de vedere economic Statele Unite au reuşit să scadă inflaţia evitând recesiunea, din punct de vedere politic lucrurile sunt extrem de complicate. Nimeni nu ştie cine va fi noul preşedinte de la Casa Albă, iar o nouă luptă între Joe Biden şi Donald Trump nu va avea darul să aducă linişte peste ocean.

    Nici în Europa nu este linişte politică, toată lumea va sta cu ochii pe rezultatele alegerilor europarlamentare pentru a vedea cât teren câştigă extrema dreaptă. Din punct de vedere macroeconomic, creşterea dobânzilor la euro îşi face simţită prezenţa în economia europeană, care mai degrabă cochetează acum cu recesiunea decât cu o creştere economică, cel puţin în primul trimestru din acest an. Germania, principala economie a Europei, este lovită de scăderea economică din China, dar şi de războiul din Ucraina. Dacă industria şi economia germane nu cresc, nici Europa nu va creşte.

    China încearcă să revină la o creştere economică “cât China”, dar fără americani şi fără europeni le va fi din ce în ce mai greu. Tensiunile geopolitice dintre SUA şi China s-ar putea să se mai domolească, pentru că toţi au de pierdut. Dar ce te faci, că Beijingul susţine Rusia?

    În Orientul Mijlociu, războiul din Gaza nu are darul de a linişti lucrurile, ci dimpotrivă, toate statele din jur sunt cu arma sau cu racheta la îndemână.

    Războiul din Ucraina va continua, dar din păcate fără sprijinul financiar şi militar al americanilor, de fapt al republicanilor duri, ucrainenii vor pierde teren. Europa, de fapt Bruxelles-ul, în frunte cu Germania şi Franţa, nu au nicio strategie privind Ucraina, nu au arme şi nici bani suficienţi.

    Toată lumea a obosit, toată lumea este acum cu ochii pe alegerile din propria ţară şi pe evoluţia propriilor economii.

    La noi, cu cele patru rânduri de alegeri, viaţa ne va fi foarte complicată atât din punct de vedere politic, cât şi macroeconomic.

    Nimeni nu ştie cine va fi noul preşedinte al României. Dacă dăm puţin timpul înapoi, din 2004 încoace au fost outsideri. Traian Băsescu a venit pe turnantă şi a luat locul la Palatul Cotroceni lui Adrian Năstase, Klaus Iohannis a venit de la Sibiu luând locul lui Ponta la Cotroceni, aşa că nu ştim cine va veni de data asta.

    AUR câştigă teren pe fondul nemulţumirilor legate de politica celor două partide clasice – PSD şi PNL. Retorica AUR este îmbrăţişată din ce în ce mai mult nu numai de cei cu venituri mai reduse, ci şi de o mulţime de antreprenori români, care au o viaţă grea în business. Ca să nu mai vorbim de Diaspora, de cei patru milioane de români care muncesc în afară. Întrebarea este cât teren va câştiga AUR, aceeaşi întrebare fiind valabilă şi pentru senatoarea Şoşoacă.

    În aceste condiţii, pe ce mizez în 2024?

    1. Economia va creşte mai puţin decât aşteptările guvernului Ciolacu (peste 3%) – Primul trimestru din 2024 va fi extrem de complicat, mai ales că de la 1 ianuarie îşi va face simţită prezenţa al doilea val de majorări de taxe. Investiţiile private sunt reduse sau amânate pentru după alegeri, mai ales cele mari. Tensiunea dintre guvern şi sectorul privat va continua, mai ales că guvernul nu va face nimic să reducă cheltuielile bugetare sau puterea fanariotă a administraţiei locale, iar în aceste condiţii companiile private vor trebui să plătească factura creşterii cheltuielilor bugetare şi a deficitului bugetar mare.

    În acest moment, singurul motor de creştere este legat de investiţiile statului în infrastructură, dar întrebarea este cum le va plăti, pentru că deja sunt mari întârzieri la plata lucrărilor deja efectuate în 2023.

    Nu ştiu cât se va vedea din banii din PNRR în economie sau dacă administraţia publică are chef să accelereze absorbţia fondurilor europene mai mult decât a făcut-o până acum.

    Industria poate va recupera ceva din terenul pierdut în 2023, când a avut un minus de 5%, dar totul depinde de ce se întâmplă în Germania şi China.

    2. Dobânzile la lei vor scădea, dar mai puţin decât aşteptările – Marile bănci centrale – Fed şi BCE – vor începe să reducă dobânzile la dolari şi euro, ceea ce va da prilejul tuturor băncilor centrale să înceapă acest proces.

    La Bucureşti BNR va reduce dobânda de referinţă, aflată acum la 7%, poate mai devreme decât aşteptările, asta depinzând şi de evoluţia economiei, care scade mai mult decât prognozele. Problema este că scăderea dobânzilor nu va fi atât de mare pe cât se aşteaptă lumea. Guvernul trebuie să facă rost de bani pentru a-şi finanţa cheltuielile, deficitul şi reeşalonarea datoriilor, iar investitorii nu vor da buzna să dea bani dacă dobânzile nu vor fi mari, astfel încât să justifice riscul pentru România.

    Anul trecut investitorii străini de portofoliu au cumpărat cu două mâini titluri de stat pentru că dobânzile au fost mari, mai mari decât în altă parte, iar stabilitatea cursului valutar leu/euro a fost confirmată.

    ROBOR-ul va scădea sub 6%, dar nu cred că cineva se aşteaptă să ajungă la 3-4%. IRCC-ul va face doi paşi înapoi, dar nu spectaculoşi.

    3. Cursul valutar leu/euro va rămâne stabil – În continuare intră euro în ţară, iar atâta timp cât investitorii străini care au mizat 10-20 de miliarde de euro pe titlurile de stat româneşti nu încep să vândă şi să iasă din ţară, cursul valutar nu va creşte. Iar acest lucru va fi ţinut cu dobânzi mai mari la lei. Mugur Isărescu nu cred că vrea fluctuaţii de curs, mai ales în 2024, în an electoral.

    4. Mugur Isărescu va primi un nou mandat de guvernator al BNR – Ceea ce se ştie până acum este că Isărescu va primi un nou mandat de guvernator al BNR, la fel ca şi Leonardo Badea, viceguvernator. Celelalte două posturi executive – prim-viceguvernator şi încă un post de viceguvernator – îşi vor căuta noi nume. De asemenea, din cinci membri neexecutivi, doi au şanse mari să rămână pe post, iar celelalte trei poziţii vor fi disputate.

    Atâta timp cât Isărescu este în fruntea BNR, mai ales în anul electoral 2024, pieţele externe vor fi mai liniştite.

    5. Băncile vor începe să se confrunte cu credite neperformante – După ani de zile în care totul a mers bine, marcând profituri record, băncile de pe piaţa românească vor începe din nou să fie impactate de creşterea creditelor neperformante. Scăderea creşterii economice începe să se vadă în situaţia companiilor antreprenoriale româneşti, programele guvernamentale de garantare a creditelor expiră, iar în aceste condiţii, o bună parte dintre creditele acordate în pandemie vor sări în aer.

    Creditarea a încetinit vizibil în 2023, pe fondul creşterii dobânzilor şi a lipsei de interes pentru noi împrumuturi din partea companiilor şi a persoanelor fizice. Nu ştiu dacă 2024 va aduce o revigorare a creditării, chiar dacă dobânzile vor mai scădea.

    Este interesant de urmărit cum va trata BNR creditele neperformante care au garanţia statului.

    6. Preţurile apartamentelor şi chiriile vor creşte, chiar dacă piaţa rezidenţială va scădea în continuare – 2023 a fost un an prost pentru tranzacţiile imobiliare, mai ales că preţurile apartamentelor nu au scăzut, aşa cum se aştepta multă lume. În schimb, au crescut chiriile. Această tendiţă se va menţine şi în 2024.

    Dezvoltatorii nu prea vând ce au deja în stoc, iar în aceste condiţii nu se apucă de proiecte noi. Ca să nu mai vorbim de blocajul autorizaţiilor din Bucureşti. Preţurile apartamentelor nu vor scădea pentru că nu au de ce, având în vedere că există bani în piaţă. Chiriile vor creşte, în încercarea de a stabili un randament mai ridicat care să se apropie de creşterea dobânzilor bancare.

    7. Salariile nu vor mai creşte, iar companiile vor începe să îşi restructureze organigramele – Firmele nu vor mai plusa la creşterea salariilor ca în anii anteriori mai ales că inflaţia este în scădere, iar proiectele de investiţii, care necesitau noi oameni, sunt puse pe hold. Pe fondul scăderii economiei şi a vânzărilor, creşterii fiscalităţii, companiile încep să se uite în ogranigrame, să vadă de unde pot să taie. Nu vom vedea restructurări masive, dar vom vedea tăieri de joburi.

    8. Piaţa de finanţare a start-up-urilor din tehnologie va suferi în continuare – 2023 a fost un an prost pentru finanţarea start-up-urilor din tehnologie, iar 2024 va fi şi mai prost. Când banii erau ieftini şi se găseau peste tot, nimeni nu se uita la ce propuneau start-up-urile din tehnologie. Multe dintre ele nu au reuşit să treacă mai departe şi s-ar putea să vedem falimente şi ieşiri din joc spectaculoase. Vremurile în care puteai să strângi 500.000-1.000.000 de euro doar listându-te pe o platformă de crowdfounding s-au dus. Acum întrebarea în piaţă este cine va falimenta într-un mod oficial, pentru că deja multe start-up-uri din tehnologie sunt în moarte clinică, dar lumea încă nu ştie, mai ales investitorii mici.

    9. Bursa va creşte, cel puţin în prima parte a anului – Listarea Hidroelectrica a scos la iveală o putere mult mai mare a investitorilor de retail decât erau estimările. Aşa se face că Bursa beneficiază de investiţii noi de retail care vor susţine creşterea acţiunilor, cel puţin cele mari, care acordă dividende.

    2023 a fost un an bun pentru companiile mari, iar toată lumea se aşteaptă ca dividendele să fie pe măsură, ceea ce va atrage un semival de investitori noi de retail, care vor încerca să profite de randamentele ridicate, mai ales că dobânzile la depozite vor începe să scadă. Dacă piaţa va fi bună, vom vedea noi companii listate la Bursă, mai ales că există cerere. Dar, în momentul în care investitorii de retail cumpără, investitorii de portofoliu vând şi astfel vom vedea marcări de profituri după creşterea spectaculoasă din 2023, care a făcut ca acţiunile de la Bucureşti să ajungă supraevaluate comparativ cu acţiunile similare din regiune. Rezultatul alegerilor politice va avea darul de a duce Bursa mai sus sau mai jos.

    10. Piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) – După creşterea spectaculoasă din 2023, când finalul de an a adus în prim-plan câteva tranzacţii mari – în frunte cu Profi, care a ajuns la 1,3 miliarde de euro -, lumea îşi pune mari speranţe pentru acest an că multe tranzacţii, care au rămas pe hold, vor fi reluate. Energia verde va fi cap de afiş, mai ales după achiziţia anunţată chiar în prima zi a anului de Petrom, dar se aşteaptă şi alte tranzacţii în industrie, agricultură, FMCG, IT şi Telecomunicaţii.

    Ar fi trebuit să pun şi punctul 11, dar dosarul Roşia Montană, unde în joc sunt despăgubiri cuprinse între 1 şi 4 miliarde de dolari, l-am pus anul trecut, iar verdictul final s-a dus în 2024.

    Dacă mai aveţi alte idei, sunteţi bine veniţi să le comentaţi.

    Să aveţi un an bun atât din punct de vedere economic, cât şi politic!