BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • BREAKING. O veste proastă: Ce se întâmplă cu ratele românilor

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri, 31 decembrie,  la 3,01%, în creştere cu 0,66% faţă de valoarea înregistrată joi.

    Faţă de perioada similară a anului trecut, indicele a crescut cu 48,2%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de al BNR.

    Analiştii financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni va ajunge la 3,22% în următoarele 12 luni, potrivit sondajului din noiembrie realizat de CFA Society.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a menţinut la 3,13%, asemănător cotaţiei din 30 decembrie, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 3,23%, de la 3,21 joi.

    BNR a decis în ultima şedinţă de politică monetară din acest an, să majoreze dobânda de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

    Totodată, BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 2,50% pe an, de la 2% pe an şi menţinerea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 1% pe an.

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci suma de 285 milioane lei, printr-o licitatie de titluri de stat, la o dobândă anuală de 4,54%

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2024 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 285 milioane lei, peste nivelul programat de 200 milioane lei, la o dobândă anuală de 4,54%.

    La licitaţie au participat sase dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 462 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 395 milioane lei, iar ofertele necompetitive s-au ridicat la 67 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 4,5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,54%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 285 milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 175 milioane lei, iar in contul clientilor de  60 milioane lei. Ofertele necompetitive au fost 50 milioane lei.

  • BREAKING. J.P. Morgan, cea mai mare bancă americană trimite o undă de şoc pentru România

    Echipa de economişti de la J.P. Morgan consideră că Banca Naţională a României (BNR) va fi nevoită să majoreze dobânda de referinţă la 5,5% în 2023 pentru a reduce inflaţia, care a crescut la cote nemaivăzute din anii ’70, cel puţin în SUA.

    În România, inflaţia a ajuns în noiembrie 2021 la 7,8% faţă de noiembrie 2020, după ce în octombrie a fost de 7,94% faţă de octombrie 2020. Această scădere se datorează plafonării preţurilor la gaze şi energie.

    Într-un raport adresat investitorilor, văzut de ZF, economiştii de la J.P. Morgan spun că inflaţia va creşte la un vârf de 9% în trimestru al doilea din 2022, după ce va expira plafonarea preţurilor la energie şi gaze.

    Raportul semnat de Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, fost economist la ING Bank România, şi care acum lucrează la Londra pentru J.P. Morgan, semnalează faptul că BNR este prea optimistă în privinţa evoluţiei inflaţiei.

    Până acum BNR a acţionat prea târziu şi prea puţin în majorarea dobânzii de politică monetară ceea ce va implica majorări mai mari ulterioare, cum ar fi în şedinţa din 10 ianuarie 2022, când Banca ar putea creşte dobânda de referinţă cu 0,5%.

    În şedinţa din noiembrie, spre surprinderea analiştilor, BNR a majorat dobânda cu numai 0,25%, de la 1,5% la 1,75%, când piaţa se aştepta la o creştere la 2%. BNR a sacrificat inflaţia pentru a susţine economia şi creditarea care în T4 au început să dea înapoi.

    Conform celui mai recent raport în privinţa inflaţiei, BNR crede că ar putea readuce inflaţia la 3%, ţinta Băncii Centrale în T3 din 2023.

    Potrivit J.P. Morgan, BNR prognozează, din nou, o inflaţie prea mică pe termen mediu, iar dintr-o perspectivă regională, România continuă să aibă cea mai scăzută inflaţie de bază (core – n.red), uşor sub cea din Polonia şi mult sub cea din Cehia, Ungaria şi Germania.

    Economiştii notează că BNR a reacţionat cel mai puţin la creşterea inflaţiei. De asemenea, având în vedere politica guvernului, este probabil ca creşterea salariilor să rămână robustă, chiar dacă piaţa forţei de muncă nu se va înăspri atât de mult pe cât se aşteaptă.​

  • (P) Împrumutul privat sau cum să răspunzi unui anunţ de genul „ofer bani împrumut cu dobândă”


    Sursa foto: creditdoctor.ro


    Unul dintre primele instincte ale persoanelor ce au nevoie de bani este să apeleze la instituţiile financiare pentru a-şi finanţa proiectele. În timp ce instituţiile financiare pot fi foarte atractive în majoritatea finanţărilor pe termen lung, atunci când vine vorba de strategii de investiţii pe termen scurt, de multe ori instituţiile financiare ne închid porţile. Când este mai bine să luaţi în considerare alte opţiuni? Dacă aţi mai văzut anunţuri de genul „ofer bani împrumut cu dobândă”, atunci vă spunem că este vorba de creditorii privaţi care pot fi o soluţie foarte interesantă în anumite situaţii.


    Împrumutul privat


    Împrumutul privat este o sursă alternativă de finanţare. Există multe tipuri de creditori privaţi şi adesea se vor specializa într-un anumit domeniu. Unii sunt specializaţi în finanţarea utilajelor industriale, alţii în finanţarea afacerilor, alţii în finanţarea imobiliară, ca să nu mai vorbim de toate celelalte posibilităţi. Cel mai mare număr de creditori privaţi se află în domeniul imobiliar, întrucât imobiliarul este un domeniu relativ puternic, stabil şi previzibil.


    Unii creditori privaţi îşi vor împrumuta doar excesul de lichiditate, în timp ce alţii vor împrumuta suplimentar lichiditatea altor investitori. Când cercetaţi creditorii privaţi, această este una dintre întrebările pe care le puteţi adresa. Şi anume dacă sunt banii altora. În funcţie de structura lor, creditorul pentru proiectul dvs. se poate dovedi a fi o persoană diferită de cea care este în contact.


    Două tipuri de creditori


    Există două tipuri de creditori privaţi. Există creditori al căror interes este să colecteze dobânda unui credit cu aprobare pe loc, în timp ce există alţi creditori al căror interes este să colecteze activul garantat, mai degrabă decât dobânda la împrumut. Deşi este dificil să cunoşti intenţiile reale ale creditorului de la început, poţi să cercetezi creditorul şi să nu vă entuziasmaţi la primul anunţ „ofer bani împrumut cu dobândă”. De asemenea, puteţi verifica reţelele sociale în grupuri specializate în zona legată de finanţarea pe care o căutaţi pentru recomandări de la creditori privaţi buni.


    Taxe aplicate


    Majoritatea creditorilor privaţi percep taxe sau comisioane. Deşi aceasta este o practică obişnuită, unii creditori vor percepe o taxă doar pentru a vă analiza situaţia şi apoi a determina dacă doresc să vă împrumute. Acest lucru le permite să vă refuze un împrumut păstrând în acelaşi timp o taxă nerambursabilă pentru această analiză. Multe fraude au fost create prin acest tip de procedură. Fiţi cu ochii în patru!


    Rata dobânzii


    Nu vă aşteptaţi să aveţi o rată a dobânzii similară cu cea pe care aţi obţine la o instituţie financiară convenţională. Aceştia sunt de acord să finanţeze proiecte pe care băncile nu vor să le finanţeze sau pe care nu au niciun interes să le finanţeze din cauza termenului prea scurt al finanţării. Aşadar, aşteptaţi-vă să plătiţi o dobândă mai mare. În funcţie de proiect şi de tipul de finanţare solicitată, dobânzile pot depăşi uneori 20%.


    Penalitate de plată anticipată


    De cele mai multe ori, împrumutul care ţi se va acorda va fi pe o perioadă de timp determinată în momentul încheierii împrumutului iniţial. Dacă nu îl plătiţi înapoi până la data specificată, ar trebui să aveţi penalităţi de plată anticipată care uneori pot depăşi echivalentul a 3 luni de dobândă.


    La prima vedere, citind toate aceste caracteristici, împrumutul privat ţi se poate părea neatractiv. Există modalităţi de a folosi creditori privaţi, chiar şi cu toate aceste comisioane menţionate.

     

  • Black Friday la ING Bank: Clienţii pot face cumpărături cu cardul de credit fără dobândă, la anumite magazine partenere

    ING Bank lansează în perioada 11-17 noiembrie o ofertă Black Friday prin care clienţii care folosesc ING Credit Card în magazinele fizice şi online eMAG, Flanco, iStyle şi Mobexpert beneficiază de 18 rate fără dobândă.

    De asemenea, clienţii care vor să obţină un credit de nevoi personale pot beneficia de o reducere de dobândă de 1% pentru sume noi.

    „Black Friday este un prilej pentru mulţi dintre noi de a bifa lista de dorinţe pentru casă sau pentru cadourile de Crăciun, de pildă, iar reducerile oferite de noi aduc încă un instrument pentru cumpărături mai echilibrate şi avantajoase pentru bugetul din această perioadă.”, spune Roxana Cristea, Lending Tribe Lead ING Bank.

    La creditele de nevoi personale pentru sume noi solicitate şi acordate în perioada campaniei, dobânda are o reducere de 1%, începând de la 6,19% pe an. Suma ce poate fi acordată este între 2.000 de lei şi 125.000 de lei cu posibilitate de rambursare între 1 şi 5 ani.

  • Ministerul de Finanţe a redeschis obligaţiuni scadente în 2028 şi a împrumutat 573 mil. lei de la bănci, cu 173 mil. lei peste nivelul programat, la o dobândă de 4,82% pe an

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în ianuarie 2028 şi a împrumutat luni de la bănci suma de 573 milioane lei, cu 173 mil. lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de 4,82%.

    La licitaţie au participat şase dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 865 mil. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 855 mil. lei, iar cele necompetitive au însumat 10 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 573 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 553 mil. lei şi în contul clienţilor 10 mil. lei. Ofertele necompetitive au fost de 10 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 4,15%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,84%.

    În această săptămână, Ministerul de Finanţe a mai programat o licitaţie pe piaţa internă, cu scadenţa în iunie 2024, de 460 milioane lei.

  • BNR va majora marţi din nou dobânda (ar fi o surpriză să nu o facă), dar întrebarea este ce va face anul viitor, când se va confrunta cu scăderea economiei şi reducerea puterii de cumpărare a românilor din cauza inflaţiei, iar politicienii trebuie să găsească pe cine să dea vina

    Marţi, 9 noiembrie, Banca Naţională va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde va majora, cel mai probabil, dobânda de referinţă, de la 1,5%, la 2%, pentru a da un semnal pieţei că vrea să controleze creşterea inflaţiei care a sărit peste aşteptări, dar şi să se ralieze băncilor centrale din regiune care au operat mişcări similare.

    Ar fi o surpriză să majoreze dobânda doar cu 0,25% – de la 1,5% la 1,75% -, sau cu mai mult de 0,5% – de la 1,5% la 2,25%, sau chiar mai mult.

    Creşterea dobâzii de către BNR este o certitudine, mai ales că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că se uită şi la ce fac celelalte bănci centrale din regiune.

    Acum câteva zile, Polonia a surprins piaţa printr-o nouă creştere a dobânzii de referinţă, mai mare decât aşteptările, de la 0,5% la 1,25%, adică o creştere de 0,75% (în octombrie dobânda de referinţă crescuse de la 0,1%, unde a stat o lungă perioadă de timp, la 0,5%), ceea ce a provocat şi o scădere a zlotului polonez (acolo, cursul valutar al zlotului fluctuează liber, spre deosebire de România, unde politica BNR este de administrare controlată a cursului valutar al leului).

    În Cehia, banca centrală a majorat dobânda de referinţă (operaţiune repo la două săptămâni) la 2,75%, cu 1,25% mai mult.

    În Ungaria, banca centrală a majorat dobânda la finalul lunii octombrie cu 0,15%, la 1,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.

    Toate ţările se confruntă cu o creştere accelerată a inflaţiei, iar băncile centrale încearcă să ţină lucrurile sub control, mai ales că această creştere a inflaţiei nu va fi atât de scurtă, ci va ţine o perioadă de timp mai lungă.

    În România, care conduce plutonul inflaţiei în regiune şi chiar în Europa, am avut în septembrie o inflaţie de 6,29% (septembrie 2021 versus septembrie 2020), iar previziunile pentru octombrie, noiembrie şi decembrie merg spre o inflaţie de 7%.

    Creşterea dobânzilor la lei care a început în vară nu ţine pasul cu inflaţia, dar totuşi este o creştere.

    ROBOR la trei luni – indicatorul de referinţă pentru credite, în special la companii – a fost cotat vineri la 2,43%, faţă de 1,67% în vară. ROBOR este peste dobânda penalizatoare a BNR de 2%, acolo unde băncile se pot împrumuta fără niciun fel de probleme de la banca centrală, furnizând colateral titluri de stat.

    Băncile care cotează ROBOR-ul au majorat această dobândă pe toate scadenţele pentru că nu prea se realizează tranzacţii pe această dobândă.

    Piaţa (adică tranzacţiile reale) este mai jos, sub 2%.

    De altfel, acest lucru se vede în indicele IRCC, indicatorul de dobândă de referinţă folosit pentru creditele de consum sau creditele ipotecare, care urmăreşte tranzacţiile efective realizate de către bănci şi nu cotaţiile oferite de bănci, ca în cazul ROBOR-ului.

    Oricum, IRCC-ul este o anomalie, nu ca indicator de referinţă, ci ca mod de afişare a lui, pentru că are un decalaj de 6 luni.

    Indicatorul de 1,08% de acum, pe baza căruia se dau credite actuale, are la bază tranzacţii realizate pe piaţa interbancară în primul trimestru din an, atunci când BNR a redus de două ori dobânda de referinţă, de la 2% la 1,5%, iar apoi de la 1,5% la 1,25%.

    Gândiţi-vă că cei care iau acum credite au o ofertă de IRCC de 1,08% plus marja băncii, iar peste 6-9 luni vor plăti un IRCC dublu.

    Din cauza acestei anomalii şi a decalajului de 6 luni, clienţii încă nu au percepţia legată de majorarea dobânzilor.

    Ceea ce a crescut însă este dobânda la titlurile de stat, acolo unde randamentul de pe piaţa secundară (dobânda efectivă) depăşeşte 5% pentru titluri de stat pe 10 ani. De altfel, şi Ministrerul Finanţelor trebuie să plătească acum dobânzi mai mari pentru a împrumuta bani.

    Creşterea dobânzii de către BNR de marţi la 2%, aşa cum se aşteaptă analiştii, nu ar fi o problemă, pentru că dobânda revine la nivelul de acum un an.

    Întrebarea tuturor este ce va face Banca Naţională în continuare, pentru că va mai fi nevoită să crească dobânda de referinţă la 2,5%, dacă nu chiar la 3%, pentru a ţine inflaţia sub control şi mai ales expectaţiile.

    Plafonarea preţurilor la energie şi la gaze va ajuta inflaţia în lunile următoarele să nu crească, dar această plafonare este o bombă cu ceas, pentru că ţine până în aprilie. După această dată piaţa ar trebui să redevină liberă, cu preţurile de rigoare. Lumea se aşteaptă ca preţurile la energie să scadă după ieşirea din iarnă, ceea ce va ajuta pe toată lumea.

    în cazul României, creşterea în continuare a dobânzilor de către BNR, deja inclusă în aşteptările analiştilor, va interveni pe fondul unei scăderi a creşterii economice care începe deja să se simtă.

    De la 7% în acest an, analiştii se aşteaptă la o scădere a creşterii economice spre 3-4% anul viitor, având în vedere că inflaţia începe să muşte destul de bine, iar puterea de cumpărare se reduce.

    Creşterea dobânzilor va interveni şi pe fondul scăderii încrederii companiior şi consumatorilor în viitor, iar acest lucru se vede deja violent, aş putea spune, în scăderea interogărilor efectuate de bănci la ANAF pentru acordrea unui credit. Prin aceste interogări băncile verifică bonitatea clienţilor care cer credite. Iar în octombrie interogările au scăzut cu 40%, ceea ce arată că a venit gerul pe piaţa creditării mult prea devreme.

    Pe lângă valul patru de Covid, mult mai puternic decât aşteptările, şi creşterea inflaţiei, România se confruntă şi cu această criză politică care nu a adus nimic bun, ci dimpotrivă, a scăzut şi mai mult încrederea publicului în clasa politică şi în liderii noştri.

    Creşterea dobânzilor de către BNR este o certitudine, dar să vedem până la ce nivel, pentru că următoarele creşteri peste 2% vor intra în conflict deschis cu politicul.

    Mai ales că guvernul (să sperăm că vom avea unul) şi partidele trebuie să dea vina pe cineva pentru creşterea inflaţiei, pentru creşterea preţurilor, pentru scăderea puterii de cumpărare şi pentru reducerea motoarelor economiei.

  • Indicele ROBOR la trei luni închide săptămâna la o cotaţie de 2,43%, în creştere de la 2,40% joi. În prima săptămână din noiembrie indicele s-a majorat cu 2,96%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 2,43%, în creştere de la 2,40% joi.

    De la începutul săptămânii, când indicele a fost cotat la 2,36%, ROBOR la trei luni s-a majorat cu 2,96%.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,53%, faţă de 2,51% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,64%, faţă de 2,61 joi.

    BNR a majorat la începutul lunii octombrie dobânda-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%, dobânda pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, şi dobânda la facilitatea de creditare (Lombard) la 2% pe an.

    În schimb, indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, a rămas la 1,08%.

  • Fini sunt! Cât plătiţi în plus la bancă dacă ROBOR creşte la 3%

    Marţi, ROBOR la 3 luni, un indicator de referinţă pentru credite, a fost cotat la 2,23%. Iar tendinţa este de creştere în continuare având în vedere creşterea inflaţiei spre 6-7%, cu mult peste aşteptări.

    Pe 9 noiembrie, BNR va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde analiştii se aşteaptă să crească dobânda de referinţă de la 1,5% la 2%, în continuare cu mult sub inflaţie.

    Având în vedere că presiunile inflaţioniste, adică creşterile de preţuri, sunt abia la început economiştii cred că BNR va creşte dobânda în prima parte a anului viitor la 2,5% dacă nu chiar mai mult, în încercarea de a nu scăpa lucrurile de sub control.


    În aceste condiţii, ROBOR-ul este aşteptat să crească spre 3%, dacă nu chiar peste.

    Cei care au luat credite în ultimii ani nu s-au confruntat până acum cu o creştere a dobânzilor şi nu prea ştiu ce înseamnă asta.

    Citiţi articolul integral pe www.alephnews.ro

     

  • Banca Angliei surprinde pieţele şi menţine neschimbată rata dobânzii la un minim istoric de 0,1%. Lira începe să scadă prin raport cu euro şi dolarul american

    Banca Angliei a anunţat joi că va menţine neschimbate ratele dobânzilor, sfidând astfel aşteptările multor investitori, conform cărora instituţia ar fi devenit prima bancă centrală majoră care ridică ratele în contextul pandemiei de coronavirus, transmite CNBC.

    Comitetul de Politică Monetară al Băncii (MPC) a votat 7-2 pentru a păstra ratele la un minim istoric de 0,1% şi 6-3 în favoarea continuării programului existent al guvernului britanic, care va susţine achiziţiile de bonduri la un stoc ţintă de 875 de miliarde de lire. MPC a votat în unanimitate de voturi pentru a menţine achiziţiile de obligaţiuni corporative la un nivel de 20 de miliarde de lire, păstrând programul de cumpărare de active la 895 de miliarde de lire.

    Pieţele nu erau sigure dacă Banca va anunţa o normalizare a politicii monetare astăzi sau în timpul următoarei întâlniri de la mijlocul lunii decembrie, însă o parte dintre analişti sunt de părere că schimbarea se va produce înainte de sfârşitul anului.

    La ora 16:45, lira sterlină scădea cu 1,15% prin raport cu dolarul american, în timp ce declinul prin raport cu euro şi yenul japonez ajunge la 0,64% şi, respectiv, 1,4%.

    În prezent, Banca Angliei monitorizează o serie esenţială de puncte de date, pe măsură ce inflaţia se menţine la un nivel ridicat, în timp ce creşterea economică îşi pierde din avânt, iar condiţiile de muncă încep să se înăsprească.

    „Comitetul consideră că, având în vedere datele, în special cele privind piaţa muncii, ne poziţionăm în linie cu estimările centrale ale Raportului de Politică Monetară din noimebrie. În următoarele luni va fi necesară o creştere a ratei pentru a readuce inflaţia CPI (indicele preţurilor de consum – n.r.) către targetul de sustenabilitate de 2%”, reiese dintr-o declaraţie a MPC.

    Randamentele negative ale obligaţiunilor europene devin tot mai greu de găsit pe măsură ce investitorii ignoră declaraţiile BCE