BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • Noua tendinţă din diplomaţia SUA: ambasadorul care se îmbracă de la Prada

    AMBASADORUL SUA ÎN FRANŢA, Charles H. Rivkin, i-a întâmpinat la reşedinţa sa de pe Faubourg St-Honoré din Paris, la începutul lui 2012, pe tinerii designeri americani care se reunesc de obicei în capitala modei pentru a stabili tendinţele după care se ghidează întreaga lume. Rivkin, fost conducător al imperiului media Muppets şi implicat activ în strângerea de fonduri în campania electorală din 2008 a preşedintelui Obama, a ţinut atunci un toast în cinstea noilor talente din industria modei, care aduce anual SUA 350 mld. dolari, potrivit DailyBeast.com. Seara cu pricina a fost una desăvârşită, asezonată pe alocuri cu discuţii politice. Printre cei responsabili de reuşită s-a aflat şi Anna Wintour, redactor-şef al celei mai cunoscute publicaţii din domeniul modei, revista Vogue.

    CÂTEVA LUNI MAI TÂRZIU, la începutul lunii decembrie, presa internaţională scrie că printre favoriţii lui Obama la conducerea celor mai râvnite ambasade SUA, cele din Franţa şi Anglia, s-ar afla chiar “independenta” Anna Wintour, cea care a reuşit, prin activitatea ei din 1988 – momentul în care a fost numită redactor-şef al Vogue – şi până acum, să facă din modă “o legătură între glamour, comerţul global şi, curios, chiar puterea puterea politică”, potrivit publicaţiei citate. Nominalizarea Annei Wintour pentru un rol diplomatic – deocamdată o informaţie lansată de două surse “familiarizate cu subiectul”, publicată de Bloomberg şi confirmată de postul american de ştiri ABC News, în contextul reorganizării echipei politice din noul mandat al lui Obama – nu este deloc întâmplătoare. Legăturile lui Wintour cu politica nu se rezumă doar la apariţia unor personaje precum Condoleezza Rice, Kathleen Sebelius, Susan Rice sau Michelle Obama în paginile revistei pe care o conduce sau la tradiţia Vogue de a susţine politicienii aflaţi la început de carieră. Vizibilitatea în sfera politcă americană a crescut odată cu implicarea lui Wintour în campaniile preşedintelui Obama, ea devenind unul dintre cei mai importanţi colectori de fonduri, datorită relaţiilor sale internaţionale.

    În 2008, Wintour a reuşit să strângă aproape 200.000 de dolari pentru candidaţii democraţi, iar în 2011 peste 500.000 de dolari, donând ea însăşi o sumă totală de circa 100.000 $ în ambele campanii, potrivit BusinessInsider. Motiv pentru care, de la prima campanie pentru preşedinţie a lui Obama, presa internaţională începuse să întrebe ce vrea, de fapt, Anna Wintour. Aspiraţia spre o carieră de diplomat ar fi perfect legitimă, mai ales că Wintour, în vârstă de 63 de ani, s-a născut în Anglia; ea are dublă cetăţenie şi nu îi este străin nici Parisul, cele două fiind locurile în care ar putea exercita un mandat de ambasador. În plus, în 2008 a acceptat Ordinul Imperiului Britanic oferit de Regina Elizabeta pentru recunoaşterea serviciilor aduse industriei modei engleze în SUA, iar în 2011 primea Legiunea de Onoare din partea preşedintelui Nicolas Sarkozy.

    Dar nu doar ea se află printre posibilele vedete ale echipei Obama. Eric Schmidt, preşedintele Google, este un alt nume popular despre care s-a spus că ar fi printre favoriţii preşedintelui, de data aceasta pentru funcţia de secretar al trezoreriei, potrivit Washington Examiner. Schmidt a fost de asemenea un susţinător în campaniile electorale ale preşedintelui american, comitetul politic al Google livrând democraţilor 1,6 mil. dolari în campania din 2008 şi peste 700.000 de dolari la scrutinul recent, scrie The Telegraph. Între cei doi a existat o legătură strânsă încă de la candidatura din 2007 a lui Obama pentru Casa Albă, preşedintele spunând atunci, în cadrul unei vizite oficiale: “Împărţim o viziune comună în schimbarea lumii de la bază spre vârf, nu de la vârf spre bază.” CEO-ul Google are mai mult de 30 de ani de experienţă în industria tehnologică şi lucrează în cadrul companiei din 2001, fiind, potrivit unui strateg al Partidului Democrat citat de Washington Examiner, cel mai indicat pentru acest rol: “Nimeni nu este mai bine poziţionat pentru un job în cabinet, dacă îşi doreşte unul.” Totuşi, la câteva zile după lansarea zvonului, Schmidt a refuzat public alăturarea în noua administraţie Obama: “Am spus-o şi la alegerile precedente şi repet că Google este casa mea. Nu sunt interesat de munca pentru guvernul federal”, declara el într-un interviu pentru Wall Street Journal. Reacţia lui Schmidt a apărut la scurt timp după zvonuri, în timp ce răspunsul lui Wintour se lasă aşteptat. Purtătorul de cuvânt al Vogue, Megan Salt, nu a confirmat sau infirmat informaţiile, spunând că Wintour “este foarte mulţumită de ceea ce face în prezent”, păstrând secretă chiar şi o eventuală nominalizare.

    CONCURENŢII PRINCIPALI PENTRU POZIŢIA DE LA LONDRA AR FI RESPONSABILUL FINANCIAR PENTRU CAMPANIA LUI OBAMA, Matthew Barzun, şi fondatorul Avenue Capital Management, Marc Lasry – care a strâns şi el peste 500.000 de dolari în campanie. În prezent, ambasador în Marea Britanie este Louis Susman, un fost investitor din Chicago, membru al Citigroup şi colector de fonduri pentru campania lui Obama din 2008. Recompensarea donatorilor cu funcţii politice are ca rezultat trimiterea în misiuni a unor ambasadori fără experienţă în diplomaţie, circa o treime din ei fiind în această situaţie. În primul său mandat, Obama a nominalizat 59 de ambasadori, incluzând 40 de membri ai staff-ului din campaniile sale, fără experienţă diplomatică: “Când a candidat la preşedinţie în 2008, Obama a declarat în diferite ocazii că intenţionează să angajeze mai mulţi diplomaţi de carieră, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, spunea Susan Johnson, preşedintele Asociaţiei Americane a Serviciilor Străine.
    Iar unii dintre aceşti diplomaţi sunt la fel de populari în alte domenii precum este Anna Wintour în modă. La 47 de ani, Charles H. Rivkin a fost printre cei mai tineri diplomaţi americani la Paris; fusese anterior directorul executiv al companiei care producea seria de filme “Muppets” şi alte programe de divertisment pentru copii. Rivkin vorbea fluent franceza graţie unui internship în cadrul Renault. Iar reprezentantul SUA în Irlanda pe durata mandatului precedent al lui Obama a fost un alt nume popular, îndeosebi în rândul împătimiţilor sporturilor: Dan Rowney, proprietarul echipei de fotbal Pittsburgh Steelers.
    Dar nu doar Obama a inclus vedete pe lista diplomaţilor americani: în perioada 2005-2009, când George W. Bush se afla la conducerea SUA, mandatul de diplomat în Franţa a fost ocupat de directorul executiv al unei echipe de baseball, Craig R. Stapleton. El declara pentru thedailybeast.com, referindu-se la posibila nominalizare a Annei Wintour: “Mi-a plăcut să fiu diplomat, acest lucru nu presupune doar ceaiuri cu regina; cel mai important aspect pe care trebuie să îl ştie guvernul gazdă este că eşti suficient de aproape de preşedinte încât să-i transmiţi mesajele eficient.”
    Dacă până acum s-au descurcat cu aceste funcţii un executiv din media sau un director al unei echipe de baseball, un titan din presa specializată în modă ar putea completa pata de culoare pe care SUA o aduc politicii externe. Caracterul formal al funcţiei va impune însă “petei de culoare” să renunţe, probabil, la ochelarii de soare care au consacrat-o în apariţiile la evenimentele din modă.

  • Băsescu mulţumeşte liderilor europeni şi aliaţilor transatlantici pentru sprijinul acordat României

    Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, Traian Băsescu a transmis joi o scrisoare de mulţumire liderilor europeni şi aliaţilor transatlantici care s-au pronunţat în favoarea României în timpul crizei politice din această vară. Preşedinţia nu precizează persoanele cărora le-a fost transmisă scrisoarea.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ponta: Relaţiile între Germania şi România nu pot fi stricate de oameni politici ca mine

    În cadrul ceremoniei Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, premierul Ponta a ţinut în mod special să îşi exprime regretul pentru declaraţiile la adresa cancelarului Merkel. “Deşi există, sigur, şi în România şi în lume, oameni politici perfecţi, care nu fac greşeli, eu nu sunt unul dintre ei. Atâta timp, însă, cât pot să realizez că am greşit, înseamnă că mai e o speranţă. În bătăliile politice din România, de multe ori ne batem şi cu cine nu trebuie. Cred că este locul potrivit în care să spun că la un moment dat – acum mi se pare foarte mult timp în urmă, deşi sunt doar două luni, cred – am spus că nu doamna cancelar Merkel votează în România. În mod sigur, nu a fost deloc cea mai inspirată frază a mea din politică şi am regretat-o imediat”, a afirmat Ponta.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cine trage sforile pentru Schengen

    În paralel, Consiliul UE, graţie susţinerii acordate în ultimul moment de România, care până acum se opusese, a reuşit să elimine Parlamentul European din procesul de decizie privind mecanismul de evaluare pentru spaţiul Schengen, ceea ce va atrage acţionarea în judecată a Consiliului de către PE la Curtea Europeană de Justiţie, pentru încălcarea Tratatului de la Lisabona, care prevede procedura de codecizie Consiliu-PE.

    Consiliul a fost constant mai restrictiv decât PE în privinţa libertăţii de migrare spre spaţiul Schengen.

  • Gura păcătosului “nem tudom” grăieşte

    Bucuroşi că au găsit un teren unde să-şi exercite retorica nefolosită în propria campanie electorală, cei din USL şi PDL s-au întrecut într-adevăr în declaraţii fără niciun efect asupra lui Kover, dar menite să impresioneze publicul şi UDMR: Vasile Blaga şi Roberta Anastase au cerut amânarea vizitei, iar Victor Ponta şi Ioan Rus au ameninţat cu declararea lui Kover persona non grata. La sfârşitul campaniei electorale, premierul Ponta le-a mulţumit miniştrilor şi prefectului de Harghita pentru “modul ferm, dar, în acelaşi timp, extrem de raţional în care am gestionat provocarea construită de către preşedintele Parlamentului maghiar exact în perioadă de campanie electorală. A fost evident o provocare şi cred că reacţia autorităţilor române a fost fermă, dar, în acelaşi timp, a fost extrem de responsabilă şi raţională, pentru că ideea era tocmai să nu răspundem la provocare şi să escaladăm un posibil conflict”.

    Fanii USL au acuzat, cu indignare patriotică, neintervenţia preşedintelui Băsescu, care a tăcut pe tot parcursul incidentului, ferindu-se să se implice. La mitingul de vineri de încheiere a campaniei electorale, probabil din acelaşi patriotism indignat, fanii USL au ciuntit tocmai imnul naţional, sărind precum Marcel Pavel peste partea cu “Triumfător în lupte, un nume de Traian”.

  • E corect ca România să-l expulzeze pe ambasadorul Siriei?

    Francois Hollande, preşedintele Franţei, a început să vorbească despre o posibilă intervenţie militară sub egida ONU contra regimului condus de Bashar al-Assad şi până şi Rusia a ridicat tonul la adresa aliatului său Assad. Nici Rusia, nici China nu s-au arătat însă dispuse să aprobe o intervenţie militară ori înăsprirea sancţiunilor faţă de Siria, nici măcar după ce o serie de ţări, între care SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania i-au expulzat pe reprezentanţii diplomatici ai Siriei în semn de protest faţă de incidentul de la Hula şi faţă de continuarea violenţelor faţă de civili.

    Joi, întrebat de ziarişti ce părere are de ideea ministrului Andrei Marga de a-l expulza pe ambasadorul Siriei din România, urmând exemplul altor state, premierul Victor Ponta a spus că “e corectă propunerea domniei sale, ambasadorul trebuie să fie expulzat şi retras şi al nostru de acolo, dar în acelaşi timp trebuie s-avem grijă să păstrăm la Damasc personal tehnic în zona consulară, pentru că acolo avem câteva mii de români, foarte multe femei căsătorite în Siria, copii”.

    “La nivel politic, decizia e perfect corectă şi trebuie să o luăm, dar la nivelul protecţiei pe care noi trebuie să o oferim cetăţenilor români şi de origine română care trăiesc în Siria – şi nu-i vorba de 50, 100 de oameni, e vorba de mii de oameni şi, în special, repet, femei şi copii – neapărat, trebuie să păstrăm la Damasc, să avem grijă de acei români care sunt pe acolo”, a spus Ponta. “Noi trebuie să le asigurăm protecţie într-o ţară în care, după cum vedeţi, nu mai vorbim aici de simple ameninţări, vorbim, pur şi simplu, de oameni ucişi, de război civil şi lucrul ăsta e foarte grav. Aşa încât, politic, e perfect, e corectă decizia ministrului de externe. La nivelul protecţiei pentru cetăţenii români trebuie să avem grijă să lăsăm, totuşi, la Damasc personalul necesar.”

  • Războiul contra Iranului se duce cu vorba

    Unii analişti evrei, citaţi de The New York Times, cred că Shapiro a dorit prin aceasta doar să asigure Israelul că SUA au în continuare o poziţie fermă, în perspectiva discuţiilor din 23 mai pe care marile puteri le vor avea la Bagdad asupra dosarului iranian. Miercuri, reprezentanţii Teheranului şi ai grupului P+5 (Marea Britanie, China, Franţa, Rusia, SUA plus Germania) se vor întâlni la Bagdad spre a discuta despre programul nuclear iranian – a doua întâlnire din acest an, după cea din aprilie de la Istanbul.

    Un fost consilier al premierului Netanyahu a apreciat chiar că o declaraţie ce face credibilă opţiunea militară” creşte şansele unei rezolvări paşnice a conflictului.

    În paralel, la reuniunea G8 de la Camp David, ţările participante au asigurat sâmbătă că sunt gata să apeleze la stocurile de urgenţă de petrol în această vară, dacă sancţiunile economice contra Iranului vor ameninţa situaţia stocurilor mondiale. Embargoul UE asupra petrolului iranian intră în vigoare în iulie, iar sancţiunile înăsprite impuse de SUA intră în vigoare la sfârşitul lui iunie. Exporturile iraniene au scăzut deja cu mai mult de o cincime în acest an.

  • Băsescu: Cetăţenii trebuie să-şi recapete încrederea în energia nucleară

    “Atâta timp cât marele dezastru nuclear a fost legat de Cernobâl, toţi am spus că este o chestiune de tehnologie, dar iată că a apărut şi dezastrul echivalent de la Fukushima, ceea ce ne arată că nimeni nu este scutit de dezastre atâta timp cât nu se pot impune sau atâta timp cât nu se vor impune nişte standarde tehnice şi de securitate a instalaţiilor nucleare extrem de ridicate”, a spus Băsescu, cu ocazia plecării la Summitul pentru Securitate Nucleară, ce se va desfăşura pe 26 şi 27 martie la Seul.

    Summitul are ca scop consolidarea securităţii nucleare, în special cu referire la Iran şi Coreea de Nord, precum şi a siguranţei în gestionarea materialelor radioactive. Participă 57 de delegaţii naţionale şi ale unor instituţii globale sau regionale, între care Uniunea Europeană şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Din Uniunea Europeană au fost invitate la summit 15 state, printre care şi România, ţară care face parte din clubul celor 30 de state care deţin tehnologia întregului ciclu al combustibilului – de la extragere din mină, procesare pentru a deveni combustibil nuclear, arderea combustibilului nuclear în reactor şi depozitarea reziduurilor.

    De asemenea, reuniunea are loc în condiţii de lipsă a consensului la nivel global privind întărirea regimului de neproliferare, a spus preşedintele. Sunt încă foarte multe state care nu au ratificat Acordul de neproliferare a armamentelor nucleare şi nu s-au realizat condiţiile de intrare în vigoare a Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare, deşi actul a fost discutat şi semnat de foarte multe state deţinătoare de armament nuclear şi de capacităţi nucleare.

    Un alt obiectiv al summitului, potrivit lui Traian Băsescu, este convenirea unor modalităţi de abordare a ameninţărilor terorismului nuclear. “Va trebui să găsim nişte proceduri prin care să avem grijă ca reziduurile rezultate în urma proceselor nucleare din instalaţiile de producere a energiei să nu ajungă în mâna unor grupări teroriste, permiţându-le astfel realizarea de armament nuclear”, a explicat preşedintele, adăugând că pe teritoriul a 25 de state se află câteva mii de tone de reziduuri nucleare radioactive, gestionate în cea mai mare parte a statelor de firme private, “ceea ce măreşte riscul ca astfel de materiale radioactive rezultate din procesele din centralele nucleare să ajungă în mâna teroriştilor”.

  • Cristian Diaconescu despre Schengen: “Se face un joc care nu este onest fata de Romania si fata de UE” (VIDEO)

    “Daca nu vom intra in septembrie in spatiul Schengen, in mod direct si imediat nu se va intampla nimic semnificativ pentru viata de zi cu zi a cetateanului. Dar din punctul de vedere al coerentei si al corectitudinii fata de Romani si fata de romani… a nu intra in Schengen inseamna o decizie, o decizie care nu se bazeaza pe niciun fel de criteriu si care ridica semne de intrebare in legatura cu modul in care UE acorda Schengen”, a spus ministrul la PRO TV.

    “Datoria noastra este sa intram in spatiul Schengen. Uitandu-ma la nivelul investitional si al relatiilor economice cu Olanda vom vedea ca este unul din principalii trei parteneri ai Romaniei. Deci din acest punct de vedere nu as putea spune ca are ceva cu noi, dar pot sa spun ca pe diverse considerente, destul de vagi, sigur, le putem detalia, si neglijand conditiile de baza de la inceperea negocierilor pentru acordul Schengen, Olanda evalueaza treptat pe argumente mai mult sau mai putin plauzibile. Argumentele de politica interna, dupa parerea mea, nu functioneaza.”

    Vezi aici toata emisiunea:

  • Băsescu: Turiştii din ţările Golfului, Turcia şi China vor obţine în zece zile viza pentru România

    “Ministerul de Interne deja a decis o reducere a duratei de aprobare a solicitării de viză la maximum zece zile. Este valabilă pentru Qatar, pentru ţările arabe ale Golfului, pentru Turcia şi pentru China (…) Va fi comunicată foarte curând tuturor ambasadelor această decizie de reducere la maximum zece zile “, i-a spus şeful statului ambasadorului statului Qatar, venit la Palatul Cotroceni în vizita de rămas bun de la finalul mandatului său început în noiembrie 2005. La rândul său, ambasadorul a spus că este “o veste foarte bună”, pentru că “până acum au fost ceva probleme pentru turiştii care vroiau să vină aici”. El a arătat că există interes din partea unor oameni de afaceri din Qatar pentru a dezvolta unele proiecte turistice în România, acestea urmând a fi discutate şi cu noul ministru al Dezvoltării şi Turismului, Cristian Petrescu.

    Mai multe pe mediafax.ro