BusinessMagazin

Tag: departament

  • Synevo România inaugurează primul departament de histopatologie digitală din Europa de Sud-Est, o investiţie de aproximativ 1 milion de euro

    Acesta va utiliza un sistem de scanare pentru a înregistra imagini de calitate superioară ale probelor biologice specifice, ceea ce va reduce semnificativ timpul de procesare şi va oferi acces la toţi specialiştii patologi din reţeaua de laboratoare a Diviziei de Diagnostic Medicover. Noul departament de histopatologie digitală utilizează echipamente şi sisteme software de ultimă generaţie şi a presupus o investiţie de aproximativ 1 milion de euro.

    „Principalul nostru obiectiv este să fim un sprijin real şi sigur pentru medici în procesul de diagnosticare. În ultimii 20 de ani, am investit constant în dezvoltarea echipei şi dotarea laboratoarelor la cel mai înalt nivel, pentru a ne menţine lider de piaţă din punctul de vedere al calităţii şi al gamei complete de servicii de laborator”, a declarat Laurenţiu Luca, director general Synevo România. „Digitalizarea completă a diagnosticului histopatologic presupune adoptarea celor mai noi tehnologii în domeniu, utilizate în prezent doar în câteva laboratoare din vestul Europei, şi ne bucurăm că le putem pune acum la dispoziţia pacienţilor şi a comunităţii medicale din România.”

    „Beneficiile digitalizării acestui serviciu sunt semnificative: de la reducerea timpului de procesare a probelor, la facilitarea colaborării dintre medicii din cele opt laboratoare de histopatologie din reţeaua internaţională, care pot face schimb de informaţii şi opinii, indiferent în care unitate se află”, a declarat dr. Mihai Stoicea, şef departament Histopatologie, Synevo România. „Histopatologia este un domeniu în care diagnosticul depinde într-o măsură foarte mare de specialistul care analizează probele. În acest context, digitalizarea procesului oferă pacienţilor acces la o întreagă reţea de medici specializaţi în diferite patologii, care colaborează în timp real, ceea ce înseamnă creşterea preciziei diagnosticului.”

    Implementarea noilor tehnologii de histopatologie digitală presupune, printre altele, transferul de la microscopia convenţională la imaginile digitale, prin transpunerea probelor biologice în lame digitale virtuale. Cele opt laboratoare de patologie din reţeaua internaţională a Diviziei de Diagnostic Medicover reunesc aproximativ 100 de medici specializaţi în domeniu.

     

  • Ce decizie a luat o tânără după ce şeful ei a aruncat cu un capsator în ea

    “Când aveam 23 de ani ocupam funcţia de sales manager la un hotel butique din Washington DC. Lucram pentru un tip foarte neplăcut, să-i zicem Toby”, începe Denise povestea.

    “Avea un obicei prost să ne spună tot timpul că nu ne merităm slujblele şi că el este responsabil pentru succesul nostru. Voiam să-mi dau demisia, dar amânam momentul tot timpul. Într-o zi Toby a crezut că l-am trădat. El era căsătorit, dar avea o aventură cu vicepreşedinta departamentului de vânzări. Mai mult, patronul o plăcea şi el pe ea aşa că s-a înfuriat când a aflat că Toby are o relaţie cu ea. Bineînţeles, Toby a crezut că eu l-am pârât. Nu eram eu vinovată. Toby nu m-a întrebat, în schimb a aruncat cu capsatorul înspre mine şi era aproape să mă lovească în cap.

    Am fugit din încăpere direct spre parc. Acolo am văzut o femeie fără adăpost care mi-a zâmbit. Un zâmbet ştirb. La momentul acela m-am gândit că femeia asta are o viaţă mai bună ca mine, ea nu este nevoită să lucreze cu Toby. Ea are libertatea pe care eu nu o am. Nu m-am gândit că eu măcar am un apartament şi că nu trăiesc pe străzi. Atunci mi-am dat seama că mi-am permis să devin victima unui om nebun. Mi-am dat demisia. Nu aveam economii, o slujbă sau vreun plan. Dar eram liberă”, mărturiseşte Denise Restauri.

    “Ce am învăţat este că atunci când îi permiţi unei persoane să-ţi ia stima de sine îi dai şi puterea ta de a fi liber. Când lucrurile sunt rele – plan personal sau profesional, trebuie să mergi mai departe azi, să nu amâni lucrurile. Comportamentul abuziv nu este numai acela când cineva te agresează fizic (când cineva aruncă cu un capsator spre tine). Înainte a face asta Toby mă abuza verbal şi emoţional. Au existat semne de avertizare, dar nu le-am acordat atenţie pentru că asta însemna că ar fi trebuit să-l înfrunt”, încheie confesiunea Denise Restauri.
     

  • Cine este românca de etnie romă care candidează pentru un loc în Senatul Franţei

    Anina Ciuciu, în vârstă de 27 de ani, este absolventă a Universităţii Sorbona şi poate profesa dreptul. În prezent, românca se află într-un internship la organizaţia neguvernamentală Amnesty International din Londra.

    Românca s-a născut pe străzile din Craiova, într-o familie de romi care, confruntându-se cu discriminarea şi cu şomajul, a decis să părăsească ţara când Anina avea şapte ani. A ajuns mai întâi într-o tabără de refugiaţi din Italia, apoi în Franţa. O profesoară din Paris a împiedicat evacuarea familiei Ciuciu şi a contribuit la educarea copiilor.

    Anina locuieşte în Arondismentul 20 din Paris, dar îşi petrece foarte mult timp în departamentul Seine-Saint-Denis, aflat la nord de capitală. Acolo se află două organizaţii pentru ajutorarea persoanelor de etnie romă, “La Voix des Roms” (Vocea romilor) şi “Le Mouvement du 16 mai” (Mişcarea 16 mai).

    “Genocidul asupra romilor a fost punctul de maximum al rasismului, care sper că nu se va repeta. Dar este important să vorbim despre trecut şi să fim vigilenţi pentru că, aproape în toată Europa, vedem instrumente de discriminare şi excludere asemănătoare cu cele din acea epocă”, a declarat Anina Ciuciu.

    Românca a primit o ofertă de a candida pe listele pentru Senatul francez din partea Verzilor, o formaţiune ecologistă social-democrată, dar nu a fost convinsă la început.

    “Nu am crezut în politică, mai ales ca un mijloc de a face schimbări. Şi am avut o experienţă iniţială deloc plăcută. Dar în discuţiile cu activiştii, am văzut entuziasmul lor la ideea acestei candidaturi. Pentru ei, reprezenta potenţialul ca eu să devin vocea lor. În plus, în cartierele clasei muncitoare şi în mahalale, am văzut speranţa pe care o primesc oamenii care suferă şi oamenii care îşi pierd interesul pentru politică”, a spus Anina Ciuciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este românca de etnie romă care candidează pentru un loc în Senatul Franţei

    Anina Ciuciu, în vârstă de 27 de ani, este absolventă a Universităţii Sorbona şi poate profesa dreptul. În prezent, românca se află într-un internship la organizaţia neguvernamentală Amnesty International din Londra.

    Românca s-a născut pe străzile din Craiova, într-o familie de romi care, confruntându-se cu discriminarea şi cu şomajul, a decis să părăsească ţara când Anina avea şapte ani. A ajuns mai întâi într-o tabără de refugiaţi din Italia, apoi în Franţa. O profesoară din Paris a împiedicat evacuarea familiei Ciuciu şi a contribuit la educarea copiilor.

    Anina locuieşte în Arondismentul 20 din Paris, dar îşi petrece foarte mult timp în departamentul Seine-Saint-Denis, aflat la nord de capitală. Acolo se află două organizaţii pentru ajutorarea persoanelor de etnie romă, “La Voix des Roms” (Vocea romilor) şi “Le Mouvement du 16 mai” (Mişcarea 16 mai).

    “Genocidul asupra romilor a fost punctul de maximum al rasismului, care sper că nu se va repeta. Dar este important să vorbim despre trecut şi să fim vigilenţi pentru că, aproape în toată Europa, vedem instrumente de discriminare şi excludere asemănătoare cu cele din acea epocă”, a declarat Anina Ciuciu.

    Românca a primit o ofertă de a candida pe listele pentru Senatul francez din partea Verzilor, o formaţiune ecologistă social-democrată, dar nu a fost convinsă la început.

    “Nu am crezut în politică, mai ales ca un mijloc de a face schimbări. Şi am avut o experienţă iniţială deloc plăcută. Dar în discuţiile cu activiştii, am văzut entuziasmul lor la ideea acestei candidaturi. Pentru ei, reprezenta potenţialul ca eu să devin vocea lor. În plus, în cartierele clasei muncitoare şi în mahalale, am văzut speranţa pe care o primesc oamenii care suferă şi oamenii care îşi pierd interesul pentru politică”, a spus Anina Ciuciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul responsabil de departamentul juridic al uneia dintre cele mai mari companii farma

    „În cursul carierei mele profesionale am urmărit întotdeauna protejarea intereselor acţionarilor şi conformitatea activităţilor economice desfăşurate de câteva corporaţii multinaţionale din domenii extrem de reglementate: tutun, energie şi pharma”, îşi descrie Alexandrescu principalele repere din carieră. Ea s-a format ca avocat în cadrul Muşat şi Asociaţii, iar în 2005 a devenit avocat intern la cadrul Philip Morris. „Ca parte a planului meu de dezvoltare, am lucrat la sediul central al Philip Morris International, fiind implicată în proiecte globale ce vizau ţări din Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa.” În 2007, a acceptat o nouă provocare într-o industrie diferită – managementul departamentului juridic al MOL România Petroleum Products; în cadrul aceleiaşi companii a fost şi manager de resurse umane timp de opt luni, în 2010. Aceasta a fost de altfel una dintre cele mai mari provocări din cariera sa: „Am ieşit din zona de confort profesional (zona legală) şi am preluat coordonarea departementului de HR al MOL România Petroleum Products”. Următoarea schimbare a venit în 2011, anul în care a început să coordoneze activitatea departamentului legal al GSK România. „Din această poziţie am acoperit în ultimii ani toate activităţile GSK în România: GlaxoSmithKline (compania care vinde medicamente cu prescripţie medicală), GlaxoSmithKline Consumer Healthcare (compania care vinde medicamente fără prescripţie medicală şi produse de igienă orală), Europharm (fabrica de la Braşov) şi Europharm Holding (compania de distribuţie).” În acest context, în 2015 a gestionat şi semnarea acordului dintre GSK şi Interbrands prin care GSK a vândut compania de distribuţie, Europharm Holding SA.

     

    CRISTINA ALEXANDRESCU

    39 DE  ANI

    LEGAL DIRECTOR CENTRAL EUROPE & ROMANIA, GLAXOSMITHKLINE (GSK) SRL

    VÂNZĂRI (2016)*: 528 MIL. LEI   /   NUMĂR DE ANGAJAŢI: 168

    *POTRIVIT INFORMAŢIILOR COMPANIEI DE CERCETARE DE PIAŢĂ CEGEDIM

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Una dintre cele mai mari bănci din România vrea să facă banking prin Facebook

    Horia Velicu coordonează departamentul de inovaţie al BRD-Groupe Société Générale, cea de-a treia bancă de pe piaţa locală din punctul de vedere al activelor (cu un venit net bancar de 2,77 miliarde de lei şi un profit net de 728,3 milioane de lei, în 2016, acesta fiind cel mai bun rezultat anual al companiei de după 2009). înfiinţarea acestui departament, anul trecut, face parte dintr-o iniţiativă amplă, la nivelul tuturor entităţilor Société Générale din lume, şi are ca scop experimentarea serviciilor de banking în era inovaţiei. ”Eu am făcut o pauză. Am lipsit doi ani din firmă şi când m-am întors inovaţia era principala valoare organizaţională“, explică Velicu modul în care a fost prioritizat conceptul de inovaţie în ultimul timp.

    Potrivit lui Horia Velicu, departamentul pe care îl coordonează are un buget anual, dar spune că acesta nu este relevant. ”Fiind o iniţiativă susţinută de CEO, dacă există vreo nevoie, se alocă resurse în direcţia respectivă. Eu am un buget de experimentat – de participat la evenimente, cumpărat tehnologii, hardware, dar când e vorba despre lucrurile cu adevărat importante, cum ar fi, spre exemplu, un contract cu o companie din fintech, să fac o demonstraţie de concept, care costă destul de mult, acest tip de proiecte sunt aprobate. Un astfel de experiment al departamentului pe care îl coordonez costă în general în jur de 100.000 de euro.“

    Horia Velicu şi-a început cariera în 1996, pe când era în anul II de facultate, când studia Finanţele, la agenţia Reuters; ”făceam ce am ajuns să fac apoi tot restul carierei – o combinaţie între finanţe şi informatică“. Concret, implementa aplicaţii furnizate de Reuters la vremea respectivă băncilor (Reuters este unul dintre furnizorii principali de aplicaţii pentru trezoreria băncilor, în zona de predicţii financiare, în partea de retail, burse, valute, depozite unde se tranzacţionează sume mari). A implementat soluţiile în majoritatea băncilor mari din România şi, după ce a luat contact cu mai multe bănci, şi-a propus să înţeleagă mai bine ce se întâmplă în cadrul acestora: ”Aveam trei proiecte în acelaşi timp şi fugeam de la una la alta, la propriu, în oraş. Mi-am propus să mă aşez undeva şi să înţeleg cu adevărat despre ce este vorba. Când faci un proiect, încerci să înţelegi cât se poate modul de funcţionare a acestuia, dar la fiecare client este diferit.“

    A ales BRD, unul dintre primii lui clienţi, unde a construit de la zero o echipă IT legată de pieţele financiare, apoi a ajuns să conducă toată partea de operaţiuni a băncii. După 11 ani la BRD şi 18 ani în domeniu, a decis să ia o pauză. ”Am lucrat la realizarea unui joc pentru iPhone, fiindcă asta mă pasiona la momentul respectiv.“ După doi ani de încercări, în care mărturiseşte că, deşi produsul se afla într-un stadiu avansat, nu a mai reuşit să-l lanseze, a revenit la banking. ”Exact genul acesta de lecţie trebuie să îl înveţe start-up-urile; mă bucur că am avut genul acesta de experienţă.“ A revenit la BRD la propunerea de preluare a funcţiei de head of Innovation Lab al BRD.

    DE LA UN CONCEPT „TRENDY“ LA O NECESITATE REALĂ

    Horia Velicu spune că dincolo de folosirea atât de intensă a termenului de inovaţie de majoritatea companiilor, aceasta a devenit o necesitate, indiferent de domeniul de activitate: ”Cine nu ţine pasul şi nu investighează noile tehnologii şi toată partea de inteligenţă artificială o să piardă foarte mult, indiferent de domeniul din care face parte – banking, energie etc. Exista o perioadă în care era opţional, cool şi trendy, dar acum cred că devine o necesitate“. Departamentul pe care îl conduce, format din trei persoane, este mandatat de top managementul băncii cu peste opt mii de angajaţi să descopere modalităţi tehnologice de livrare de noi produse şi servicii clienţilor, precum şi pentru îmbunătăţirea vieţii angajaţilor, cum ar fi automatizarea unor sarcini de rutină.

    Horia Velicu oferă şi un exemplu concret legat de modul în care tehnologia poate simplifica vieţile angajaţilor: în cazul unui helpdesk cu 400 de solicitări zilnice, trei oameni sortează zilnic cerinţele, pentru a le transmite către echipele dedicate; potrivit lui Velicu, acesta este unul dintre domeniile în care se poate aplica un algoritm de machine learning: un robot ar putea să citească mailurile şi să identifice tipul de problemă, pe care să o trimită apoi echipei. ”Bineînţeles că va mai greşi, dar nesemnificativ, adică dacă va greşi în 5% din cazuri, acelea vor fi redirecţionate, dar cele 95% vor economisi mult timp din viaţa unor oameni.“

    Câţi dintre angajaţii unei bănci vor fi astfel înlocuiţi? Horia Velicu face referire la articolele din presa internaţională care vorbesc despre tipurile de locuri de muncă ce pot fi înlocuite de roboţi. Potrivit lui Velicu, astfel de roboţi sunt dezvoltaţi pe baza tehnologiei ”deep learning“ (cunoscută şi ca deep structured learning sau hierarchical learning, presupune abilitatea învăţării de anumite sarcini de către reţele neurale artificiale). Şeful departamentului de inovaţie al BRD spune că Google a făcut o descoperire prin care astfel de reţele neurale să creeze ele însele reţele optime; astfel, chiar şi jobul lui ar putea fi înlocuit în viitor, glumeşte el.

    Din cadrul unei bănci însă, roboţii ar putea prelua din sarcinile persoanelor care lucrează în departamentele de call center, de pildă, care filtrează şi chiar şi rezolvă solicitările; în acest nou cadru, angajaţii ar putea să trateze doar excepţiile, cazurile neobişnuite. ”Până la urmă, după mine, filosofia aceasta presupune că oamenii ar trebui să se ocupe de domenii care aduc valoare adăugată, nu lucruri de rutină; roboţii să fie roboţi şi noi să fim oameni.“ El este de părere că nu ar trebui să existe temeri legate de această dezvoltare: ”Nu cred că ar trebui să ne înfricoşăm, până la urmă avem şansa să facem ceva creativ. Fiecare dintre noi, indiferent de nivelul de educaţie, cred că are ceva de exprimat. Pe vremuri, existau oameni care calculau, erau puşi într-o sală şi adunau cifre pentru că nu existau calculatoare, astfel că erau angajaţi calculatori; acum, păstrând paralela, nouă ni se pare distractiv cum ar putea cineva să fie angajat să facă calcule, dar uite că asta se întâmpla atunci“.

    BANKING PRIN FACEBOOK, ÎN CURÂND ŞI ÎN ROMÂNIA

    Din rândul serviciilor pe care departamentul său le experimentează pentru a le oferi clienţilor, Velicu oferă ca exemplu o metodă nouă de a deveni client al băncii de la distanţă, fără a veni vreodată la sucursală. ”Acest serviciu s-ar adresa atât clienţilor foarte tineri, orientaţi spre tehnologie, care s-ar putea să devină clienţi ai unei bănci de pe canapea din sufragerie, cât şi celor care nu reuşesc să ajungă la bancă – cei din diaspora, care au nevoie de servicii destul de simple, de pildă transferuri, şi nu au conturi bancare.“ Acest tip de probleme se pot rezolva, potrivit lui Horia Velicu, de la distanţă, folosind tehnologii biometrice, ca recunoaşterea facială sau alte elemente de securitate. El spune că există două firme la nivel mondial care oferă astfel de tehnologii avangardiste, iar BRD lucrează cu una dintre acestea. ”Este un efort de căutare în primul rând de parteneri şi de filtrare a acestora, iar acest lucru ocupă foarte mult timp.“ Potrivit lui, astfel de competenţe, de fintech, nu există pe piaţa locală, domeniul fiind prea nou.

     

  • Marea Britanie doreşte să evite reintroducerea controalelor la frontierele Irlandei de Nord

    Informaţia se regăseşte într-un document dat publicităţii miercuri, în care sunt oferite o serie de detalii privind poziţia Londrei în legătură cu o serie de chestiuni cheie privind procedura de Brexit.

    De asemenea, Guvernul de la Londra a mai indicat că doreşte să menţină acordul de liberă circulaţie a persoanelor cu Irlanda, care a fost încheiat înaintea aderării celor două state la UE.

    Chestiunea frontierei între Republica Irlanda şi regiunea nord-irlandeză este un subiect spinos pentru Dublin, care se teme că ar putea avea de suferit din punct de vedere economic. dar şi de posibilitatea perturbării procesului de pace din Irlanda de Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A pierdut un loc de muncă din cauza retragerii unui jucător din România, iar acum conduce un business de peste 45 mil. euro

    În 2014 însă, jucătorul din industria de bricolaj s-a retras din România, iar această mişcare a adus cea mai mare provocare din cariera tânărului manager. „Prin această experienţă, am înţeles încă o dată că o echipă stabilă, unită, consolidată pe valori reale şi cu un grad ridicat de profesionalism este capabilă să depăşească orice obstacol şi, mai mult decât atât, să dea dovadă de loialitate şi implicare totală până la ultimul obiectiv de îndeplinit.” De la OBI a trecut la Goodmills România (fosta Titan SA), tot în rolul de CFO, pe care l-a avut timp de aproape doi ani, până la pasul făcut în postul actual.

    Din funcţia de country manager finance and administration în cadrul Immofinanz România, are ca principale responsabilităţi planificarea, implementarea, gestionarea şi controlul tuturor proceselor legate de activitatea financiară şi administrativă a companiilor din cadrul grupului din România. Echipa pe care o coordonează, alcătuită din departamentele financiar-administrative (Financiar, Juridic, IT şi Procurement), era formată din 27 de persoane la finalul lunii martie 2017. La finalul anului financiar scurtat 2016 (reprezentând o perioadă de opt luni), veniturile din închirieri în România s-au ridicat la 31,4 milioane de euro, ceea ce reprezintă 20,1% din veniturile din închirieri totale la nivel de grup.

    Denisa Bratega a studiat la Facultatea de Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti (1996-2000), precum şi într-un program masteral în audit financiar/contabilitate la universitatea Spiru Haret din Bucureşti (2007-2009).

     

    DENISA BRATEGA

    39 DE ANI

    COUNTRY MANAGER FINANCE AND ADMINISTRATION, IMMOFINANZ ROMÂNIA

    CIFRA DE AFACERI (MAI-DECEMBRIE 2016): 45,5 MILIOANE DE EURO

    NUMĂR DE ANGAJAŢI: 50

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Ce obiect IKEA este folosit în serialul “Game of Thrones”

    Totuşi, se pare că pelerinele membrilor Gărzii de Noapte (Night Watch) sunt defapt covoare IKEA, după cum a mărturisit Michele Capton în timpul unei prezentări la muzeul Getty din Los Angeles. Covoarele au fost tăiate, colorate apoi distruse parţial pentru a arăta ca nişte haine medievale reale.

    “Budgetul este aproape la fel în fiecare an, indiferent unde filmăm. Este bun, dar nu este de ajuns. Câteodată trebuie să fii inteligent şi să refoloseşti anumite obiecte”, spune Clapton.

  • Alex Milcev, EY: Schimbarea sistemului de impozitare este o măsură anti-business

    “Acest joc de-a fiscalitatea, care din păcate se reia periodic în ultima vreme, a ajuns acum la capitolul numit impozit pe cifra de afaceri”, spune analistul EY. “O idee apărută peste noapte şi aruncată direct în economie fără nicio pregătire prealabilă, care produce rumoare şi ridică multe semne de întrebare.”

    El expune motivele pentru care o asemenea măsură nu are baza economică şi nu poate reprezenta o soluţie pentru România anului 2017. În primul rând, ideea este anti-business, neţinând cont de faptul că afacerile au marje de profit diferite iar unele, în anumite perioade de timp, pot genera chiar pierderi. “Logica economică ne spune că un contribuabil trebuie să contribuie la susţinerea cheltuielilor publice în măsură în care acesta câştigă, iar contribuţia este proporţională cu acest câştig. Este împotriva ordinii naturale a lucrurilor să plătesc un impozit mai mare decât câştigul pe care îl fac sau atunci când înregistrez pierdere. Ideea de la care se porneşte la introducerea impozitului pe cifra de afaceri este că firmele încearcă să minimizeze profitul impozabil prin metode mai mult sau mai puţin legale şi/sau morale. Pentru asta există însă legislaţie privind preţurile de transfer, care aplicată corect (aşa cum se întâmplă în statele cu fiscalitate modernă) împiedică astfel de fenomene. Este nedrept să considerăm că toată lumea vrea să se sustragă de la plata impozitelor şi să îi aşezăm pe acest “pat al lui Procust” numit impozit pe cifra de afaceri. Introducerea lui va determina afacerile cu valoare adăugată mică să îşi închidă porţile. Iar pe investitorii în domeniile în care profitul se obţine abia după câţiva ani de pierderi şi efort, îi va face să ocolească România.”

    În aceeaşi măsură, explică Alex Milcev, măsură este una inechitabilă, eliminând posibilitatea de deducere a pierderilor care sunt de cele mai multe ori inerente în primii ani de activitate. “Mai mult, nepermiţându-se recuperarea fiscală a investiţiei prin deducerile de amortizare, acest timp de impozit nu încurajează modernizarea: contribuabilii vor fi tentaţi să utilizeze echipamentele o perioadă cât mai lungă de timp în condiţiile în care deducerile nu mai contează.”

    El explică şi faptul că schimbarea sistemului de impozitare este incompatibilă cu toate facilităţile fiscale decurgând din impozitul pe profit. “Se cunoaşte foarte bine faptul că avantajele sistemului fiscal de încurajare al sponsorizărilor şi burselor private a condus în ultimul deceniu la o dezvoltare puternică a sectorului ONG din România. Eliminarea facilităţii ar fi o lovitură puternică pentru aceste entităţi, dintre care multe vor fi nevoite să îşi închidă porţile. Lucru valabil şi pentru entităţile înregistrate că fiind societăţi de economie socială care, odată puse la plata impozitului pe cifra de afaceri, ar fi scoase din circuitul economic. Nu mai vorbim de facilităţi oferite afacerilor în sfera inovaţiei, cerecetării-dezvoltării sau IT.”

    Un alt motiv este acela că impozitul pe cifra de afaceri va fi o frână pusă investiţiilor străine, eliminând beneficiile tratatelor de evitare a dublei impuneri, în două situaţii: mai întâi, filialele din România ale companiilor multinaţionale sunt scutite de plata impozitului pe dividendele plătite din România către firma-mama în măsură în care anumite condiţii sunt îndeplinite. Una dintre aceste condiţii este că filiala românească să fie plătitoare de impozit pe profit. Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri va conduce implicit la imposibilitatea aplicării scutirii de la impozitul pe dividende, explică analistul EY. În al doilea rând, sucursalele din România ale firmelor străine ce desfăşoară activitate aici vor suportă o dublă impozitare. În prezent, profiturile impozitate în România sunt scutite de impozit sau beneficiază de credit fiscal în celălalt stat, în condiţiile în care plătesc impozit pe profit în România. Ca şi în cazul filialelor, desfiinţarea impozitului pe profit în România va conduce implicit la imposibilitatea aplicării scutirii sau a creditului fiscal, explică el.

    În cele din urmă, schimbarea sistemului de impozitare este în contradicţie cu prevederile reglementărilor europene, spune analistul. “Directiva care reglementează TVA nu permite statelor membre să aplice un alt impozit pe cifra de afaceri, acest lucru fiind considerat dublă impozitare. Cu siguranţă că Bruxelles-ul va porni o procedură de infringement împotriva României imediat după implementarea unui astfel de impozit. Concluzionând, putem spune că o astfel de măsură apare că fiind total nepotrivită contextului economic în care se află ţară noastră în acest moment. Fiscalitatea respectă regulă aplicată de sute de ani de croitorii buni: măsoară de şapte ori şi taie o dată, nu măsoară o dată şi taie de şapte ori”, încheie Alex Milcev.