BusinessMagazin

Tag: declaratii

  • Coreea de Sud şi SUA încep cele mai ample exerciţii militare din ultimii ani, pe fondul reacţiilor din Coreea de Nord

    Coreea de Sud şi Statele Unite au început luni cele mai ample exerciţii militare comune din ultimii ani, au spus oficialii, în timp ce aliaţii încearcă să-şi intensifice pregătirea faţă de potenţialele teste cu rachetă ale Coreei de Nord, a raportat Reuters.

    Exerciţiile anuale de vară, redenumite în acest an „Ulchi Freedom Shield” şi programate să se încheie la 1 septembrie, au venit după ce preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol, care a preluat mandatul în mai, a promis că va „normaliza” exerciţiile combinate şi va stimula descurajarea împotriva Nordului. 

    Coreea de Sud a lansat separat, luni, exerciţiile de apărare civilă Ulchi, de patru zile, menite să stimuleze pregătirea guvernului, pentru prima dată de la apariţia pandemiei de coronavirus.

    Exerciţiile militare şi civile au ca scop îmbunătăţirea pregătirii ţării în raport cu modelele în schimbare ale războiului, în special cu cu ameninţările cibernetice împotriva unor facilităţi cheie, cum ar fi fabricile de cipuri şi lanţurile de aprovizionare, a declarat Yoon.

    „Menţinerea păcii în peninsula coreeană se bazează pe postura noastră de securitate etanşă”, a spus Yoon la o şedinţă a cabinetului, solicitând exerciţii amănunţite bazate pe scenarii din lumea reală.

    Amploarea exerciţiilor a fost cea mai mare din ultimii 5 ani, fiind reduse din cauza COVID-19 şi a încercărilor predecesorului lui Yoon de a relua discuţiile cu Phenianul.

    Coreea de Nord a lansat două rachete de croazieră de pe coasta de vest săptămâna trecută, după ce Coreea de Sud şi Statele Unite au început antrenamentele preliminare pentru exerciţii.

    Coreea de Nord a efectuat teste de rachete într-un ritm fără precedent în acest an şi este gata să efectueze oricând al şaptelea test nuclear, au declarat oficialii de la Seul.

    Pentru a contracara mai bine ameninţările crescânde cu rachete ale Coreei de Nord, ministerul Sudului a declarat că va îmbunătăţi capacităţile de detectare a rachetelor şi va face eforturi pentru desfăşurarea timpurie a unui nou sistem interceptor.

    Statele Unite, Coreea de Sud şi Japonia au participat la un exerciţiu recent de apărare antirachetă balistică în largul coastei Hawaii, primul astfel de exerciţiu din 2017, când relaţiile dintre Seul şi Tokyo au atins cel mai scăzut punct din ultimii ani.

  • Ruşii au bombardat oraşul ucrainean Nikopol, în apropierea centralei nucleare din Zaporojia

    Guvernatorul regional Valentyn Reznichenko a declarat că în cursul nopţii de duminică spre luni forţele ruseşti au lovit cele trei districte Nikopol, Kryvoriz şi Synelnykiv, aflate în apropierea centralei nucleare din Zaporojia.

    Într-o actualizare postată pe canalul său oficial de Telegram luni dimineaţa, preluată de The Guardian, Reznichenko a spus că oraşul Nikopol a fost bombardat de trei ori în timpul nopţii.

    42 de obuze ruseşti au căzut în cartierele rezidenţiale.

    Două case au fost distruse, iar alte aproape 50 au fost afectate. De asemenea, obuzele au avariat o grădiniţă, magazine, farmacii, pieţe, un tribunal şi o staţie de autobuz.

    Bombardamentele au provocat cinci incendii, iar până la 2.000 de persoane au rămas fără electricitate.

    În districtul Synelnykiv, o fermă ar fi fost distrusă, precum şi o şcoală şi un centru cultural.

  • BREAKING. Rusia a oprit robinetul de petrol către Europa Centrală

    Securitatea energetică a Europei a suferit o nouă lovitură după ce fluxurile de ţiţei rusesc prin Ucraina către Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă au fost oprite din cauza sancţiunilor care au împiedicat plata unei taxe de tranzit.

    În timp ce operatorul de conducte petroliere din Rusia, Transneft PJSC, a declarat că nu a existat niciun efect asupra porţiunii nordice a conductei Druzhba, care trece prin Belarus spre Polonia şi Germania, porţiunea sudică a legăturii a fost oprită pe 4 august. Petrolul a sărit la Londra, petrolul Brent fiind cu 1,1% mai mare, la 97,70 dolari pe baril, la ora 15:58.

    Rusia a acuzat deja sancţiunile internaţionale pentru limitarea fluxurilor de gaze naturale către Europa prin conducta Nord Stream. O întrerupere similară a fluxurilor de petrol ar aprofunda criza energetică din regiune, sporind presiunea asupra inflaţiei şi amplificând riscul de recesiune.

    Aprovizionarea cu combustibil a Ungariei ar fi deosebit de vulnerabilă, iar rafinăria Mol Nyrt. cu sediul la Budapesta a declarat că a iniţiat discuţii în vederea repornirii fluxurilor de ţiţei prin plata taxei de tranzit către Ucraina însăşi. “Deşi Mol are suficiente rezerve pentru câteva săptămâni, lucrează la o soluţie”, a precizat rafinăria într-un comunicat.

    Unitatea slovacă a Mol, Slovnaft, şi operatorul ceh de conducte de ţiţei Mero CR au declarat, în declaraţii separate, că se aşteaptă ca fluxurile să fie restabilite în câteva zile. 

  • Compania rusă Transneft spune că Ucraina a oprit fluxurile de petrol către Europa

    Ucraina a suspendat fluxurile de petrol rusesc către sudul Europei începând cu 4 august, în condiţiile în care din cauza sancţiunilor occidentale nu a primit taxe de tranzit de la Moscova, a declarat marţi compania Transneft, care administrează conductele, scrie Reuters.

    Transneft a declarat că a efectuat plăţi pentru tranzitul de petrol din august către operatorul de conducte ucrainean Ukrtransnafta pe 22 iulie, dar banii au fost trimişi înapoi pe 28 iulie.

    Gazprombank, care s-a ocupat de plată, a declarat că banii au fost returnaţi din cauza restricţiilor Uniunii Europene, a precizat Transneft într-o declaraţie.

    În mod normal, Rusia livrează aproximativ 250.000 de barili pe zi (bpd) prin partea sudică a conductei Druzhba către Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă.

    MOL şi Unipetrol din Ungaria şi Unipetrol, controlată de PKN Orlen, sunt principalii cumpărători de petrol prin această rută, în timp ce Lukoil, Rosneft şi Tatneft din Rusia sunt principalii furnizori de petrol.

    MOL, PKN Orlen şi Ukrtransnafta nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii ale Reuters.

    Rusia a redus deja fluxurile de gaze către mai mulţi membri ai UE, invocând probleme legate de întreţinerea turbinelor la conducta Nord Stream 1, precum şi sancţiuni împotriva unor cumpărători pe care Moscova îi descrie ca fiind “neprietenoşi”.

  • Firma americană de criptomonede Nomad, afectată de un furt de 190 de milioane de dolari

    Firma americană de criptomonede Nomad a înregistrat un furt de 190 de milioane de dolari, au anunţat marţi cercetătorii blockchain, acesta fiind cel mai recent jaf de acest fel care a afectat sectorul activelor digitale în acest an, conform Reuters.

    Nomad a precizat într-un tweet că este “conştientă de incident” şi că în prezent investighează, fără a oferi detalii suplimentare sau valoarea furtului.

    Firma de analiză PeckShield a declarat pentru Reuters că au fost furate criptomonede ale utilizatorilor în valoare de 190 de milioane de dolari, inclusiv ether şi stablecoin. Alţi cercetători din domeniul blockchain au estimat valoarea la peste 150 de milioane de dolari.

    Nomad, cu sediul în San Francisco, nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

    Compania a anunţat forţele de ordine şi lucrează cu firme de criminalistică blockchain pentru a încerca să identifice conturile implicate şi să recupereze fondurile, a precizat aceasta într-o declaraţie pentru publicaţia de ştiri crypto CoinDesk.

    Nomad, care săptămâna trecută a strâns 22 de milioane de dolari de la investitori, inclusiv de la o importantă casă de schimb din SUA, Coinbase Global, produce software care conectează diferite blockchains – registrele digitale care stau la baza majorităţii criptomonedelor.

    Jaful a vizat un “bridge” Nomad – un instrument care permite utilizatorilor să facă transferuri între blockchains.

    Punţile blockchain au devenit din ce în ce mai des ţinta furturilor, care afectează de mult timp sectorul criptografic. Peste 1 miliard de dolari a fost furat astfel până în prezent în 2022, potrivit firmei de analiză blockchain Elliptic, cu sediul la Londra.

    Nomad s-a descris ca fiind o afacere “security-first”, care ar păstra fondurile utilizatorilor în siguranţă.

    PeckShield a declarat că o mică parte din monede au fost mutate într-un aşa-numit “mixer”, care maschează urma tranzacţiilor criptografice, în timp ce aproximativ 95 de milioane de dolari au ajuns în alte trei portofele.

  • Tesla vinde cea mai mare parte a depozitelor de Bitcoin

    Tesla, care a făcut valuri anul trecut când a dezvăluit o investiţie majoră în Bitcoin, a vândut cea mai mare parte a depozitelor sale de criptomonedă, potrivit BBC.

    Constructorul de automobile electrice a declarat că s-a debarasat de 75% din Bitcoin, care valora aproximativ 2 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2021. Compania a luat această decizie în condiţiile în care valoarea criptomonedei s-a prăbuşit, scăzând cu peste 50% în 2021.

    Tesla a anunţat că a cumpărat monedă tradiţională cu cele 936 de milioane de dolari din vânzările sale de Bitcoin.

    Şeful Tesla, Elon Musk, a fost unul dintre cei mai cunoscuţi promotori ai criptomonedelor, declaraţiile sale pe reţelele de socializare determinând adesea o activitate comercială semnificativă.

    Investiţia de 1,5 miliarde de dolari a Tesla în Bitcoin, dezvăluită în februarie 2021, a determinat o creştere a cererii pentru această monedă. Preţul criptomonedei a urcat anul trecut la aproape 70.000 de dolari în noiembrie, înainte de a se prăbuşi.

    Un Bitcoin se tranzacţionează acum la mai puţin de 25.000 de dolari.

    Anul trecut, Tesla a încetat să mai accepte Bitcoin ca plată pentru maşinile sale, invocând preocupări legate de impactul asupra climei.

    La vremea respectivă, Musk a declarat pe reţelele de socializare că societatea nu va vinde Bitcoin-ul pe care îl deţine.

  • O undă de şoc vine din Norvegia şi ar putea să pună şi mai multă sare pe rana crizei energetice: O grevă de proporţii ameninţă să blocheze livrările de gaze către Marea Britanie. Europa va fi lovită în plin

    Norvegia a avertizată că exporturile de gaze către Marea Britanie, care la rândul ei alimentează Europa, ar putea fi blocate dacă greva muncitorilor din sectorul petrolier escaladează. Aproape 60% din livrările de gaz ale ţării scandinave sunt ameninţate de protestele pentru salarii mai mari, scrie Financial Times.

    Gigantul de stat Equinor, a oprit lucrările de exploatare pentru trei zăcăminte de petrol şi gaze, pe fondul grevelor prin care se doreşte obţinerea unui salariu care să compenseze inflaţia. Această decizie a influenţat direct explozia preţului pentru gazele europene către cel mai înalt nivel din ultimele patru luni.

    Gasco, o altă companie de stat care operează conductele de livrare, a declarat că „în cel mai rău scenariu, livrările către Regatul Unit ar putea fi oprite total”, greviştii plănuind să continue până sâmbătă.

    Norvegia este cea mai importantă sursă de gaze a Marii Britanii, care acoperă 42% din necesarul ţării şi 25% din totalul de gaz importat de Europa.

    Problema norvegiană vine într-un moment foarte sensibil pentru Europa, care deja se grăbeşte să îşi umple rezervoarele pentru a face faţă iernii. Norvegia reprezintă pentru Europa al doilea cel mai important furnizor de gaze după Rusia şi totodată prima soluţie la care continentul a apelat pentru a acoperit golul lăsat după ce Moscova a redus livrările.

    Grevele care au luat startul luni ar urma să se extindă în zilele următoare, perturbând 13% din exporturile de gaze naturale ale Norvegiei.

    Sindicatul Lederne din Norvegia ameninţă cu escaladarea protestelor până sâmbătă, ceea ce ar cauza închiderea sau reducerea producţiei pentru 14 puncte de exploatare, determinând o scădere de 56% a exporturilor de gaze dacă nu se găseşte o soluţie.

    Problema cauzată de grevele din Norvegia vine într-un moment în care marii traderi sunt din ce în ce mai pesimişti privind revenirea la niveluril normale ale fluxurilor de gaz rusesc prin Nord Stream 1. Conducta se pregăteşte să iasă din lucrările de mentenţa pe care Moscova le-a invocat atunci când a decis reducerea cu 60% a fluxurilor de gaz care trec prin aceasta.

    Comunitatea internaţionala a acuzat Rusia că foloseşte gazul ca arma de şantaj şi a avertizat totodată continentul să se pregătească de închiderea treptată a robinetului de gaz rusesc.

    „Pentru Europa, o astfel de problemă nu putea să vină într-un moment mai prost. Continentul are nevoie disperată să-şi umple depozitele de gaz înainte de venirea iernii”, a declarat Tom Marzec-Manser, analist energetic.

  • Toată lumea stă cu ochii pe Germania: Guvernul de la Berlin este aşteptat să vorbească despre planul de urgenţă dacă Rusia închide robinetul de gaze

     Guvernul Germaniei se teme că Rusia ar putea profita de întreţinerea anuală a principalei sale conducte de export pentru a întrerupe complet aprovizionarea cu gaze a ţării, crescând riscul unei crize energetice de iarnă în cea mai mare economie europeană, scrie FT. 

    La începutul acestei luni, Rusia a redus cu 60% fluxul de gaz prin Nord Stream 1. Conducta, una dintre principalele căi de transport a gazului rusesc către Europa, va fi oprită timp de aproximativ două săptămâni de la jumătatea lunii iulie pentru lucrările anuale de vară la aceasta.

    Oficialii spun că sunt îngrijoraţi că Gazprom, gigantul rusesc de stat, ar putea opri complet livrările de gaz în timp ce NS1 este închis pentru reparaţii, subminând eforturile Germaniei de a umple depozitele de gaz înainte de sezonul de încălzire de iarnă.

    “Situaţia aprovizionării este destul de strânsă şi fără ca NS1 să fie închisă”, a declarat unul dintre ei.

    Carsten Rolle de la BDI, confederaţia germană a mediului de afaceri, a declarat că în perioadele anterioare de întreţinere programată a NS1, Gazprom a compensat deficitul prin trimiterea către Germania a mai mult gaz prin Ucraina sau prin conducta Yamal-Europe, care trece prin Polonia.

    “Dar există îngrijorarea că nu vor face acest lucru în acest an”, a spus el. “Deja au redus fluxurile prin NS1 cu 60% şi nu au compensat prin creşterea fluxurilor prin alte conducte.”

    “Concluzia cu care rămâi este că acesta este un act ostil”, a declarat Timm Kehler, şeful organismului de comerţ Zukunft Gas.

    Markus Krebber, directorul executiv al companiei energetice germane RWE, a declarat că este “foarte clar” că decizia de a reduce fluxurile de gaze a fost “politică”, “deoarece nu numai [gazul] care vine prin Nord Stream 1 [este] sub volumele contractate, ci şi prin alte conducte”.

    Rolle a declarat că Gazprom ar putea, de asemenea, să folosească întreţinerea planificată pe NS1 “ca pretext pentru a opri livrările de gaz pentru mult mai mult timp, invocând diverse motive tehnice”.

    “Care este garanţia că, la sfârşitul perioadei de întreţinere, se va obţine într-adevăr o revenire a gazului?”, a declarat James Waddell, analist la Energy Aspects.

    Temerile legate de NS1 vin în contextul în care Berlinul şi alte capitale europene conştientizează din ce în ce mai mult faptul că Rusia îşi înarmează exporturile de energie ca represalii la sancţiunile UE din cauza războiului din Ucraina.

    Robert Habeck, ministrul german al economiei, a declarat duminică că Germania va redeschide centralele electrice pe cărbune dezactivate, în timp ce guvernul se străduieşte să consolideze aprovizionarea cu energie a naţiunii.

    Habeck a declarat că nu poate exclude o nouă reducere a livrărilor de gaze. “Având în vedere situaţia actuală, trebuie să presupunem că Putin este pregătit să reducă şi mai mult fluxul de gaz”, a declarat el miercuri.

    Până în prezent, reducerea fluxurilor a avut un impact puţin tangibil asupra livrărilor Germaniei, deoarece consumul de gaz în timpul verii reprezintă doar un sfert sau o cincime din volumul din zilele reci de iarnă. Dar are un efect serios asupra eforturilor de umplere a instalaţiilor de stocare a gazelor înainte de sezonul de încălzire de iarnă.

    În prezent, depozitele de gaz sunt pline în proporţie de 58%, iar guvernul doreşte ca acest procent să ajungă la 90% până la 1 noiembrie. Însă, din cauza problemelor cu NS1, importatorii de gaze sunt nevoiţi să cumpere volumele lipsă de pe piaţa spot la preţuri mult mai mari.


     

  • Toată lumea stă cu ochii pe Germania: Guvernul de la Berlin este aşteptat să vorbească despre planul de urgenţă dacă Rusia închide robinetul de gaze

     Guvernul Germaniei se teme că Rusia ar putea profita de întreţinerea anuală a principalei sale conducte de export pentru a întrerupe complet aprovizionarea cu gaze a ţării, crescând riscul unei crize energetice de iarnă în cea mai mare economie europeană, scrie FT. 

    La începutul acestei luni, Rusia a redus cu 60% fluxul de gaz prin Nord Stream 1. Conducta, una dintre principalele căi de transport a gazului rusesc către Europa, va fi oprită timp de aproximativ două săptămâni de la jumătatea lunii iulie pentru lucrările anuale de vară la aceasta.

    Oficialii spun că sunt îngrijoraţi că Gazprom, gigantul rusesc de stat, ar putea opri complet livrările de gaz în timp ce NS1 este închis pentru reparaţii, subminând eforturile Germaniei de a umple depozitele de gaz înainte de sezonul de încălzire de iarnă.

    “Situaţia aprovizionării este destul de strânsă şi fără ca NS1 să fie închisă”, a declarat unul dintre ei.

    Carsten Rolle de la BDI, confederaţia germană a mediului de afaceri, a declarat că în perioadele anterioare de întreţinere programată a NS1, Gazprom a compensat deficitul prin trimiterea către Germania a mai mult gaz prin Ucraina sau prin conducta Yamal-Europe, care trece prin Polonia.

    “Dar există îngrijorarea că nu vor face acest lucru în acest an”, a spus el. “Deja au redus fluxurile prin NS1 cu 60% şi nu au compensat prin creşterea fluxurilor prin alte conducte.”

    “Concluzia cu care rămâi este că acesta este un act ostil”, a declarat Timm Kehler, şeful organismului de comerţ Zukunft Gas.

    Markus Krebber, directorul executiv al companiei energetice germane RWE, a declarat că este “foarte clar” că decizia de a reduce fluxurile de gaze a fost “politică”, “deoarece nu numai [gazul] care vine prin Nord Stream 1 [este] sub volumele contractate, ci şi prin alte conducte”.

    Rolle a declarat că Gazprom ar putea, de asemenea, să folosească întreţinerea planificată pe NS1 “ca pretext pentru a opri livrările de gaz pentru mult mai mult timp, invocând diverse motive tehnice”.

    “Care este garanţia că, la sfârşitul perioadei de întreţinere, se va obţine într-adevăr o revenire a gazului?”, a declarat James Waddell, analist la Energy Aspects.

    Temerile legate de NS1 vin în contextul în care Berlinul şi alte capitale europene conştientizează din ce în ce mai mult faptul că Rusia îşi înarmează exporturile de energie ca represalii la sancţiunile UE din cauza războiului din Ucraina.

    Robert Habeck, ministrul german al economiei, a declarat duminică că Germania va redeschide centralele electrice pe cărbune dezactivate, în timp ce guvernul se străduieşte să consolideze aprovizionarea cu energie a naţiunii.

    Habeck a declarat că nu poate exclude o nouă reducere a livrărilor de gaze. “Având în vedere situaţia actuală, trebuie să presupunem că Putin este pregătit să reducă şi mai mult fluxul de gaz”, a declarat el miercuri.

    Până în prezent, reducerea fluxurilor a avut un impact puţin tangibil asupra livrărilor Germaniei, deoarece consumul de gaz în timpul verii reprezintă doar un sfert sau o cincime din volumul din zilele reci de iarnă. Dar are un efect serios asupra eforturilor de umplere a instalaţiilor de stocare a gazelor înainte de sezonul de încălzire de iarnă.

    În prezent, depozitele de gaz sunt pline în proporţie de 58%, iar guvernul doreşte ca acest procent să ajungă la 90% până la 1 noiembrie. Însă, din cauza problemelor cu NS1, importatorii de gaze sunt nevoiţi să cumpere volumele lipsă de pe piaţa spot la preţuri mult mai mari.


     

  • Ţara care anunţă s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac al Rusiei şi va opune o rezistenţă dură în cazul în care acesta va avea loc

    Finlanda s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac al Rusiei şi va opune o rezistenţă dură în cazul în care acesta va avea loc, a declarat şeful forţelor sale armate, conform Reuters.

    Ţara nordică şi-a construit un arsenal substanţial. Dar, în afară de echipamentul militar, a declarat generalul Timo Kivinen, un factor crucial este faptul că finlandezii ar fi motivaţi să lupte.

    “Cea mai importantă linie de apărare se află între urechi, aşa cum dovedeşte în prezent războiul din Ucraina”, a declarat Kivinen într-un interviu.

    Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniţă de 1.300 de kilometri.

    Cândva o ţară nealiniată, ea solicită acum să se alăture alianţei militare NATO, din cauza îngrijorărilor că Rusia ar putea invada aşa cum a făcut-o cu Ucraina la 24 februarie.

    De la cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menţinut un nivel ridicat de pregătire militară.

    “Ne-am dezvoltat în mod sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se desfăşoară acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi, de asemenea, a forţelor aeriene”, a declarat Kivinen. “Ucraina a fost o îmbucătură greu de mestecat pentru Rusia şi la fel ar fi şi Finlanda.”

    Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost ucişi în timpul celor două războaie pe care Finlanda le-a purtat împotriva Uniunii Sovietice şi a pierdut o zecime din teritoriul său.

    Naţiunea de 5,5 milioane de locuitori are un efectiv de trupe de război de aproximativ 280.000 de oameni, cu 870.000 de oameni antrenaţi ca rezervişti. Nu a abolit recrutarea militară pentru bărbaţi, aşa cum au făcut multe alte naţiuni occidentale după încheierea Războiului Rece.

    De asemenea, a construit una dintre cele mai puternice artilerii din Europa şi şi-a făcut provizii de rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 370 km. Finlanda alocă 2% din PIB pentru apărare, un nivel mai ridicat decât multe ţări NATO.

    Ţara ca comandat patru noi nave de război, precum şi 64 de avioane de luptă F-35 de la gigantul american din domeniul apărării Lockheed Martin, plănuieşte să comande până la 2.000 de drone, echipamente antiaeriane de mare altitudine şi construieşte bariere la graniţa cu Rusia.

    Aproximativ 82% dintre respondenţii la un sondaj realizat la 18 mai de Ministerul Apărării au declarat că ar fi dispuşi să participe la apărarea naţională dacă Finlanda ar fi atacată.

    Cu toate acestea, Kivinen a salutat decizia Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Finlanda şi Suedia se află în discuţii cu Turcia pentru a discuta despre opoziţia acesteia din urmă faţă de candidaturile lor.

    Ankara a fost iritată de ceea ce consideră a fi sprijinul acordat de Helsinki şi Stockholm militanţilor kurzi şi de embargourile asupra armelor impuse Turciei.

    Aderarea la NATO ar permite Finlandei să îşi sporească capacitatea de avertizare timpurie prin participarea la controlul comun al spaţiului aerian al alianţei, a declarat Kivinen.

    Cu toate acestea, a spus el, “principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei va fi în continuare suportată de Finlanda”.