Tag: Curte

  • De ce mor românii cu zile. Cum ne-au luat-o înainte Surinam şi Cambodgia în topul investiţiilor în sănătate

    Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale şi incompetenţa alocării banilor şi resurselor materiale către unităţile medicale care aveau nevoie de investiţii în vederea renovării secţiilor, achiziţionării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienţilor sau deschiderea de noi secţii moderne de tratament.

    Acest lucru este susţinut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că numai folosind aceşti bani se puteau achiziţiona un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preţ mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preţ de achiziţie mediu realizat la nivelul unităţilor sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unităţi sanitare, asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE şi la acest capitol.

    În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii s-a trezit în situaţia imposibilităţii de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.

    Potrivit raportului Curţii de Conturi, autorităţile din domeniul sanitar nu au ştiut să cheltuie banii pe care îi aveau disponibili pentru investiţii în unităţile medicale din ţară. Reţeaua de spitale din România este amplă şi fragmentată. La finele anului 2015, potrivit datelor publicate exista un număr de 375 spitale publice.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Au rămas şomeri, aşa că au deschis o brutărie în curtea casei. Acum vând pâine de 5 milioane de euro pe an

    Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.

    Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece. Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.

    La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.

    Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.

    De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

    În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

    Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.

    Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.

  • Mihaela Mitroi, PwC: Impozitarea societăţilor cu un procent din cifra de afaceri ar duce la inhibarea investiţiilor

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.

    “În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit,  Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”

    Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“

    Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor.  “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.

    Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.  “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“

    O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut.  “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“

    Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”

  • Cum arată casă Nadiei Comăneci din SUA – GALERIE FOTO

    Vila fostei mari campioane se află într-un cartier select al unui orăşel de lângă Cleveland, consemnează un ziar monden.

    Nadia Comâneci şi-a întemeiat o familie in America, alături de fostul gimnast Bart Conner, căruia i-a daruit un fiu, Dylan. Familia Nadiei locuieşte în oraselul Norman, nu departe de Cleveland, capitala statului Ohio, într-o vilă cu o faţadă elegantă, de cărămidă, a cărei valoare pe site-urile de imobiliare este evaluată la aproximativ 400.000 de dolari. Casa, care se află într-un cartier select, a fost construită în 1992, are o suprafaţă totala de 310 metri pătraţi, 4 dormitoare, 4 băi, iar in curtea din spatele casei 

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Cum arată casă Nadiei Comăneci din SUA – GALERIE FOTO

    Vila fostei mari campioane se află într-un cartier select al unui orăşel de lângă Cleveland, consemnează un ziar monden.

    Nadia Comâneci şi-a întemeiat o familie in America, alături de fostul gimnast Bart Conner, căruia i-a daruit un fiu, Dylan. Familia Nadiei locuieşte în oraselul Norman, nu departe de Cleveland, capitala statului Ohio, într-o vilă cu o faţadă elegantă, de cărămidă, a cărei valoare pe site-urile de imobiliare este evaluată la aproximativ 400.000 de dolari. Casa, care se află într-un cartier select, a fost construită în 1992, are o suprafaţă totala de 310 metri pătraţi, 4 dormitoare, 4 băi, iar in curtea din spatele casei 

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • România,obligată de CEDO la plata a 18.500 euro unei ziariste care l-a criticat pe Mazăre

    Potrivit APADOR-CH, jurnalista Feri Predescu a fost reclamată de Radu Mazăre, fost primar al Constanţei, pentru mai multe afirmaţii făcute la o emisiune televizată din august 2006. Astfel, în urma unor incidente care au avut loc în Mamaia, în care un hotel deţinut de o firmă a fostului primar fusese incendiat, Feri Predescu a spus că municipiul Constanţa e împărţit între „oamenii lui Mazăre şi oamenii care sunt împotriva lui Mazăre”.

    Ulterior, Radu Mazăre a cerut instanţei obligarea jurnalistei la prezentarea unor scuze publice şi la plata de daune în valoare de 200.000 RON. Acţiunea i-a fost respinsă ca neîntemeiată de Judecătoria Constanţa, în octombrie 2007, dar fostul edil a făcut apel, iar Tribunalul Constanţa a condamnat-o pe Feri Predescu să-i prezinte scuze lui Mazăre, prin intermediul unei scrisori publice, să publice decizia respectivă pe cheltuiala sa într-un ziar de largă circulaţie din Constanţa şi într-unul central, dar şi să-i plătească daune morale în valoare de 50.000 RON şi cheltuieli de judecată în valoare de 7.197 RON.

    Decizia Tribunalului a fost menţinută şi de Curtea de Apel, iar jurnalista a plătit integral toate dispoziţiile instanţei, arată APADOR-CH, într-un comunicat de presă postat pe site-ul instituţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa supremă din SUA permite aplicarea ordonanţei antiimigraţie adoptată de Donald Trump

    Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis pe 6 martie o nouă ordonanţă executivă antiimigraţie, impunând restricţii temporare de călătorie cetăţenilor din şase ţări situate în Africa şi în Orientul Mijlociu, Irakul fiind eliminat de pe listă. Noua ordonanţă a fost emisă după ce o măsură similară, adoptată în ianuarie, a fost blocată de o instanţă federală, în contextul în care generase confuzie pe aeroporturile din Statele Unite. Noua ordonanţă prezidenţială vizează cetăţenii din Siria, Iran, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen, cărora le pot fi impuse interdicţii de călătorie cel mult 90 de zile. Irakul, care figura pe prima listă, a fost eliminat, la solicitarea Pentagonului, care a evocat colaborarea eficientă cu Bagdadul în combaterea terorismului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un lanţ de magazine românesc este aproape de faliment. Soarta sa este la mâna judecătorilor

    Decizia vine în contextul în care producătorul clujean de lenjerie intimă prin ad­ministratorul său judiciar CII Minodora Letiţia Georgiu a cerut prelungirea planului de reorganizare de la trei luni la trei ani. Iniţial, Astra Rail Management Gmbh, creditorul principal al Jolidon, a fost de acord cu prelungirea planului, însă ul­te­rior a subscris cererii depuse de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca.

    Astfel, joi, Curtea de Apel din Cluj va da o sentinţă în acest dosar. Dacă va decide că cerinţa creditorilor este justificată, atunci Jolidon va intra în faliment. În caz con­trar îşi va continua activitatea, iar planul de reorganizare va fi respectat în continuare.

    Compania Jolidon Import-Export, care operează acti­vitatea producătorului de lenjerie intimă, a terminat anul trecut cu afaceri de 60 mil. lei şi un profit net de 6,8 mil. lei, cu un total de 870 de salariaţi. Businessul a crescut cu peste o treime şi compania a revenit pe profit, după un minus de 23,7 mil. lei în 2015.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ion Ţiriac, cel mai bogat CHIRIAŞ la stat

    Ion Tiriac a ajuns la Curtea Constituţională, nemulţumit că de nouă ani plăteşte, lunar, aproape 27.000 de euro pentru locuinţa sa din cea mai exclusivistă zonă a Bucureştiului – cartierul Primăverii. Judecătorii Curţii au respins însă contestaţia omului de afaceri.

    Războiul lui Ion Ţiriac cu Regia care administrează proprietăţile statului român şi-a consumat un nou episod, la Curtea Constituţională. Omul de afaceri a cerut instanţei să plătească o chirie mai mică pentru proprietatea pe care o ocupă de 27 de ani.

    Ion Ţiriac este nemulţumit de cuantumul chiriei pe care trebuie să o plătească lunar statului: aproape 27.000 de euro, în fiecare lună, începând din anul 2008. Asta pentru că deşi omul de afaceri a reuşit să cumpere tot imobilul de la proprietarul căruia îi fusese retrocedat, o parte din imobil, dar şi terenul aparţin statului român.

    În 1990, Ion Ţiriac plătea 9 milioane de lei vechi pentru casa aflată în zona zero a Capitalei- lângă vilele de protocol folosite de preşedintele României şi alţi înalţi demnitari. În 2005, casa a fost retrocedată proprietarului de drept, iar omul de afaceri a cumpărat-o de la acesta cu peste 400.000 de euro, scrie realitatea.net

     

  • Palat din România, vândut la preţ de apartament

    Palatul are o suprafaţă totală de aproape 5.000 de metri pătraţi şi a fost vândut pentru aproximativ 80.000 de euro. Curtea, care se afla în proprietatea primăriei Constanţa, are o suprafaţă de 1,5 hectare şi a fost vândută pentru 23 de euro metrul pătrat.

    În prezent, Direcţia Naţională Anticorupţie cercetează aceste tranzacţii. DNA le vrea anulate, mai ales în contextul în care au fost efectuate fără acordul Ministerului Culturii.