Omul de afaceri Vladimir Cohn, proprietarul a două fabrici de hârtie în judeţul Braşov, spune că actualul curs de schimb de 4,4 lei/euro este nejustificat şi că ar fi nevoie de o depreciere semnificativă a leului pentru ca economia românească să devină competitivă. În ultimii patru ani, cursul s-a depreciat cu circa 10%. “Dacă te uiţi la capacitatea noastră economică, cred că leul e nejustificat de puternic. Pentru economie, cursul ar trebui să fie de 5,5-6 lei/euro, ceea ce ar fi excelent, pentru că ar da un avânt exporturilor, în condiţiile în care importurile de materii prime nu sunt atât de importante şi avem resurse interne extraordinare. Cred că astfel România ar deveni foarte competitivă”, a declarat Vladimir Cohn, ieri, la ZF Live. El a mai spus că BNR face o “echilibristică de chin” între bilanţurile băncilor, curs şi nevoia de finanţare a economiei. În schimb, guvernatorul BNR Mugur Isărescu susţine că actualul curs este cel corect şi că acesta este determinat şi de piaţă. “Încercăm să atenuăm deviaţia de la fair value a cursului de schimb, să îl păstrăm într-o zonă de echilibru şi credem că am reuşit în bună măsură”, a declarat guvernatorul.
Tag: curs valutar
-
Leul revine pe creştere pe piaţa valutară: cursul s-a întors pe palierul de 4,37 lei/euro de la 4,38-4,4 lei/euro
Leul s-a apreciat ieri în faţa monedei europene pe piaţa interbancară după ce pierduse teren la începutul săptămânii, iar cursul a revenit sub pragul de 4,38 lei/euro spre finalul şedinţei de marţi. Euro urcase spre 4,4 lei pe piaţa valutară la începutul săptămânii pe fondul unor rulaje scăzute. Moneda europeană se află în prezent cu circa 3,5% sub nivelul din urmă cu două luni după ce leul a câştigat teren în mod constant în decembrie şi ianuarie pe fondul sentimentului pozitiv al investitorilor străini. Cererea de lei din partea investitorilor străini a explodat în ultimele două luni, aceştia utilizând sumele obţinute prin schimburi valutare pentru a cumpăra titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor. Trezoreria nu are programate în această săptămână licitaţii cu titluri de stat, astfel că nici cererea de lei pe piaţa interbancară nu este semnificativă. BNR a afişat ieri un curs oficial de 4,3853 lei/euro, uşor sub nivelul de luni. La finalul şedinţei interbancare, euro era cotat însă aproape de 4,374 lei/euro.
-
Leul se opreşte din scădere: cursul s-a stabilizat la 4,37 lei/euro
Cursul de schimb a coborât spre 4,36 unităţi/euro spre finalul sesiunii interbancare de ieri, principalii vânzători de euro fiind jucătorii străini care au investit în obligaţiuni de stat pe zece ani, potrivit dealerilor. La deschidere, euro era cotat la 4,372-4,374 lei, iar primele transferuri au dus cursul până la un maxim de 4,38 lei/euro, pe volume de transfer reduse. Cotaţiile au coborât spre finalul zilei, după licitaţia în care Finanţele au vândut obilgaţiuni pe zece ani. BNR a publicat joi un curs de referinţă de 4,3724 lei/euro, apropiat de cel de miercuri. Cursul oficial a stagnat ieri după patru zile de creştere consecutivă. Pentru moneda americană, referinţa a urcat foarte uşor, la 3,2812 lei/dolar. În acelaşi timp, referinţa pentru francul elveţian a scăzut la 3,5268 lei/franc. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.
-
Leul se opreşte din scădere: cursul s-a stabilizat la 4,37 lei/euro
Cursul de schimb a coborât spre 4,36 unităţi/euro spre finalul sesiunii interbancare de ieri, principalii vânzători de euro fiind jucătorii străini care au investit în obligaţiuni de stat pe zece ani, potrivit dealerilor. La deschidere, euro era cotat la 4,372-4,374 lei, iar primele transferuri au dus cursul până la un maxim de 4,38 lei/euro, pe volume de transfer reduse. Cotaţiile au coborât spre finalul zilei, după licitaţia în care Finanţele au vândut obilgaţiuni pe zece ani. BNR a publicat joi un curs de referinţă de 4,3724 lei/euro, apropiat de cel de miercuri. Cursul oficial a stagnat ieri după patru zile de creştere consecutivă. Pentru moneda americană, referinţa a urcat foarte uşor, la 3,2812 lei/dolar. În acelaşi timp, referinţa pentru francul elveţian a scăzut la 3,5268 lei/franc. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.
-
Ce facem mai departe cu acest „entuziasm financiar“? Cum a trecut România de la 5 lei/euro la 4 lei pentru un euro acum
În dimineaţa zilei de luni, 6 august, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a răbufnit public la adresa clasei politice, care de trei luni se încăiera continuu pe tema demiterii sau nu a preşedintelui Băsescu.
Războiul dintre USL şi Băsescu atinsese punctul maxim după ce referendumul de demitere rămăsese în aer: peste 7 milioane de români votaseră pentru căderea lui Băsescu, dar referendumul nu putea fi validat pentru că la urne nu veniseră suficienţi români.
Toate schimburile de replici şi înjurături între politicieni aveau un cost, iar la acest lucru s-a adăugat şi neclaritatea constituţională privind numărul necesar de români prezenţi la vot pentru a demite preşedintele.
Vineri, pe 3 august, cursul atinsese 4,648 lei/euro la BNR, dar pe piaţa valutară interbancară cotaţiile ajunseseră şi la 4,7 lei. La casele de schimb, deja la vânzare se vedeau cursuri de 4,8 lei pentru un euro.Din luna mai, de când a căzut neaşteptat “Guvernul Ungureanu”, totul s-a întors pe dos. Din România au început să iasă bani, de pe curs, de pe titluri de stat şi din depozite. Iar în discuţie nu erau câteva zeci de milioane de euro, ci chiar câteva miliarde de euro.
-
Săptămâna cea mai bună a leului
Pe acest fond, anunţul JP Morgan privind includerea obligaţiunilor României, de la 1 martie, în indicele JP Morgan GBI-EM care măsoară performanţa obligaţiunilor guvernamentale din pieţele emergente a venit ca un catalizator rapid al aprecierii. În plus, ultimele date statistice publicate sunt pozitive, relevând o creştere a investiţiilor străine directe cu 3,8% în ultimele 11 luni, la 1,44 mld. euro, ceea ce înseamnă o capacitate de finanţare de 33,9% din deficitul contului curent.
Săptămâna s-a încheiat cu leul în scădere uşoară, la 4,3373 lei/euro, iar unii analişti au suspectat chiar o intervenţie a BNR în piaţă pe parcursul ultimelor zile, spre a împiedica o apreciere mai accentuată a leului şi spre a limita volatilitatea cursului. “Demn de notat a fost şi intervalul relativ îngust de 4,3225-4,3350/EUR în care a oscilat moneda locală joi, deşi volumele tranzacţionate au fost din nou foarte ridicate. Aceste lucruri pot indica prezenta băncii centrale, care încearcă probabil să reducă volatilitatea din piaţă, în vreme ce foloseşte oportunitatea de a-şi reclădi rezervele valutare la aceste niveluri ale cursului de schimb”, susţine Mihai Ţânţaru, economist în cadrul ING Bank România.
-
Cursul mai face un pas spre pragul de 4,3 lei/euro
Cursul a fluctuat uşor în intervalul 4,32-4,33 lei/euro în şedinţa interbancară de ieri după ce leul făcuse miercuri un salt de peste un punct procentual ca urmare a deciziei-surpriză a gigantului american JP Morgan de a include într-un indice propriu obligaţiunile în lei emise de statul român.BNR a anunţat joi un curs oficial 4,3351 lei/euro, uşor sub nivelul din şedinţa precedentă, leul menţinându-se astfel la maximul ultimului an. Leul, care se află într-o continuă tendinţă de apreciere de circa o lună şi jumătate, a câştigat 4,5 procente în faţa euro în acest interval. Analiştii şi-au modificat radical prognozele de curs în numai câteva săptămâni, iar cele mai optimiste estimări indică un curs de 4,25 lei/euro în perioada imediat următoare. Aprecierea leului se datorează intrărilor semnificative de valută pe piaţă ca urmare a revenirii apetitului de risc al investitorilor străini.
-
Ziarul Financiar vă prezintă în exclusivitate cele două foi A4 care valorează câteva miliarde de euro şi care au dus la scăderea cursului la 4,33 lei/euro
Anunţul-surprinză al gigantului financiar american JP Morgan de a include titlurile în lei emise de statul român într-un indice al pieţelor emergente, după o decizie similară de la sfârşitul anului trecut a britanicilor de la Barclays, va creşte vizibilitatea României pe pieţele externe şi interesul investitorilor, dar creează şi anumite vulnerabilităţi.
Primul efect al acestei decizii a fost aprecierea leului la Bucureşti cu 1,2% într-o singură zi, cursul coborând pe palierul de 4,33 lei/euro de la 4,38 lei, ajungând la minimul ultimului an. Leul a câştigat peste patru procente în faţa euro în ultima lună şi jumătate pe fondul sentimentului pozitiv al străinilor, care au cumpărat un volum important de titluri de stat la licitaţiile din decembrie şi ianuarie.În acest moment, titlurile de stat în lei, în funcţie de scadenţă, se tranzacţionează la un randament (dobândă efectivă) cuprins între 5,85 şi 5,94% pe an. Începând din decembrie dobânda a scăzut, iar cererea de titluri în lei a crescut exponenţial. Fiind într-un indice, cei care urmăresc acest indicator şi care îl vând investitorilor trebuie să cumpere titluri de stat până la procentul total alocat. În prima fază, titlurile româneşti au alocat un procent de 0,18%, ceea ce înseamnă achiziţia unor titluri în lei de echivalentul a 1-1,5 mld. euro. Ponderea va creşte în prima etapă la 0,3 în totalul indicelui JP Morgan, pentru ca în luna mai să ajungă la 0,54%. Spre exemplu, Polonia deţine în acest moment 9% din acest indice.
“Includerea în indicele JP Morgan ne va sprijini în atingerea ţintei noastre strategice, ca ponderea nerezidenţilor la deţinerile de titluri să urce şi să se stabilizeze într-un interval de 15-20%. Odată ce această pondere se va stabiliza, vom putea vorbi practic ca despre o formă de investiţii străine directe permanente şi nu ca despre «hot money» (capitaluri speculative – n. red.) ale căror mişcări bruşte puteau brusca până nu de mult piaţa”, afirmă Enache Jiru, secretar de stat în Finanţe. El este responsabil cu Trezoreria statului de numai cinci luni în condiţiile în care doar pe parcursul ultimului an au existat trei manageri ai datoriei publice: Bogdan Drăgoi, Cristian Sporiş şi din august Enache Jiru.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Extrase din comunicatul JP Morgan care a bulversat pieţele financiare şi a apreciat leul. Până la urmă tot giganţii de pe Wall Street, atât de huliţi în octombrie 2008, când erau să ducă în colaps tot sistemul financiar mondial, determină orice mişcare financiară de pe glob.
-
Avansul leului s-a oprit: cursul de schimb urcă spre 4,39 lei/euro
Leul s-a depreciat uşor în sesiunea interbancară de marţi, într-o piaţă liniştită, astfel că referinţa publicată de BNR a crescut cu 0,8 bani, la 4,3894 lei/euro. Rata de schimb se plasase la 4,3814 lei/euro în sesiunea precedentă. Pentru moneda americană, banca centrală a anunţat de asemenea un curs în creştere cu 1,2 bani, la 3,2882 lei/euro. Referinţa pentru francul elveţian a continuat să scadă în schimb, ajungând la 3,5463 unităţi. Cursul de marţi reprezintă cel mai redus nivel începând cu 4 ianuarie 2012, când francul a fost cotat la 3,5456. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc. Dobânzile practicate de bănci pentru sumele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) pe termen de o zi au coborât foarte uşor, la 5,61-6,11% pe an. Randamentele la o săptămână au urcat însă la 5,55-6,05% pe an.
-
Anul financiar începe cu dreptul: leul îşi revine, bursa creşte, iar statul se împrumută mai ieftin
Leul şi titluri de stat româneşti au reintrat pe radarele investitorilor străini, licitaţiile organizate de Ministerul Finanţelor fiind din ce în ce mai aglomerate în ultimele săptămâni în urma refacerii apetitului nerezidenţilor pentru piaţa locală.
Anul a început bine şi la bursă, unde semnalele de debut au întrecut orice aşteptări tot pe seama capitalului străin. Încă o confirmare a faptului că mişcările banilor nu sunt conduse atât de fundamente, cât de percepţii.Decisivă a fost încheierea crizei politice, însă şi contextul extern joacă un rol important în această schimbare de atitudine a străinilor, lichiditatea fiind de-a dreptul abundentă pe pieţele externe. Întoarcerea capitalului spre România i-a făcut pe analişti să-şi schimbe radical previziunile legate de cursul leu/euro, care este văzut acum coborând spre 4,35 lei/euro. În acelaşi timp, randamentele obligaţiunilor
de stat pe trei ani sunt aşteptate să coboare sub pragul de 6% pe an. Economia nu dă mari semne de revenire, iar creşterea estimată pentru anul acesta se situează la mai puţin de 2%, însă cu toate acestea bani noi intră pe bursă, ridicând rapid preţurile în numai două săptămâni.
Rămâne de văzut dacă întoarcerea fluxurilor de capital se va consolida, premisele fiind favorabile mai ales dacă marile agenţii de rating aşteptate lunile următoare la Bucureşti vor da semnale pozitive. Mai rămâne ca această schimbare de sentiment al nerezidenţilor să se propage şi în economia locală.
