BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Atenţie, şoferi: Mai este doar o săptămână până când intră în vigoare noile modificări ale codului Rutier. Ce este interzis şi ce sancţiuni şi amenzi primiţi dacă faceţi asta

    Mai este doar o săptămână până când intră în vigoare noile modificări ale codului Rutier stabilite prin Ordonanţa nr. 1 din 27 ianuarie 2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în  Monitorul Oficial nr. 89 din 28 ianuarie 2022.

    Ordonanţa a intrat marţi (01 februarie 2022) în vigoare, dar dispoziţiile privind contravenţiile intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

    Astfel, cea mai mare parte a prevederilor din OG nr. 1/2022 vor intra în vigoare din data de 27 februarie 2022, după cum urmează:

    • Astfel, prezenta ordonanţă defineşte comportamentul agresiv în conducere pe drumurile publice şi impune amenzi cuprinse între 580 de lei de 725 de lei, plus suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
    • Documentul înăspreşte pedepsele pentru încălcarea regulilor pe autostradă. Astfel, circulaţia nejustificată pe banda de urgenţă se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 1.305 de lei şi 2.900 lei.
    • Documentul înăspreşte pedepsele pentru încălcarea regulilor pe autostradă. Astfel, se reţine permisul de conducere pentru 90 zile sau chiar 120 de zile dacă şoferul întoarce sau merge înapoi pe autostradă.
    • Se măreşte perioada de suspensare la 90 la 120 de zile pentru  neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune.
    • De asemenea, se majorează de la 30 de zile la 60 de zile pedeapsa pentru cei care fac depăşiri ilegale şi nu acordă prioritate, şi de la 90 de zile la 120 de zile pedeapsa pentru şoferii cate nu respectă regulile impuse la trecerea peste calea ferată.
    • Ordonanţa de urgenţă impune şi un nou prag de viteză. Este vorba despre depăşirea vitezei maxime admise cu peste 70 kilometri la oră care se pedepseşte cu reţinerea permisului de conducere pentru 120 de zile. Totodată apare o nouă contravenţie pentru şoferii care circulă cu maşini cu luneta şi farurile murdare.
    • De asemenea se va sancţiona cu puncte de penalizare nerespectarea obligaţiei de a acţiona frâna de ajutor, de a opri funcţionarea motorului şi de a cupla într-o treaptă de viteză inferioară sau în cea de parcare dacă autovehiculul are transmisie automată, atunci când conducătorul vehiculului imobilizat pe drum public se îndepărtează de acesta;

    Toate prevederile din OG nr. 1/2022 care vor intra în vigoare din data de 27 februarie 2022 pot fi consultate AICI

     

  • Ungurii sunt avertizaţi că ieşitul la restaurant îi va costa mai mult

    Creşterea deficitului de forţă de muncă, majorarea salariilor şi scumpirea materiilor prime şi energiei creează dificultăţi mari pentru industria ospitalităţii, relatează Portfolio.hu.

    Potrivit portalului economic, restaurantele maghiare va trebui să urce semnificativ preţurile. Unii participanţi la piaţă se aşteaptă ca preţurile să crească cu 15-20%, anumite voci indicând scumpiri şi de 30-50%.

    La sfârşitul anului trecut, companiile şi-au anulat aproape toate evenimentele de final de an, generând o pierdere semnificativă de venituri în industrie.

    În perioada de dinaintea pandemiei, aceste evenimente au constituit de fapt rezerva pentru ianuarie şi februarie, luni care de obicei aduceau venituri mici din activităţile de bază. În consecinţă, multe restaurante a trebuit să înceapă anul 2022 fără această rezervă.

    Deficitul de forţă de muncă rămâne o preocupare serioasă pentru industrie, fiind acut în special la bucătari şi ospătari. Aproape toată lumea este de acord că creşterea costurilor cu energia şi materiile prime, precum şi majorarea salariilor vor fi cea mai mare problemă în acest an.

    Preţurile energiei electrice pentru sector este de aşteptat să crească de cel puţin trei ori şi chiar de şase ori.

     

  • 9 din 10 companii producătoare de bunuri de larg consum estimează că se vor confrunta cu majorări de costuri în 2022, pe fondul creşterii inflaţiei. 8 din 10 spun că vor transfera parţial costurile suplimentare în preţuri

    Companiile care activează în industria bunurilor de larg consum şi-au fixat ca principal obiectiv în acest an majorarea business-ului, în contextul deciziilor adoptate în 2021, care acum dau rezultate, notează cel mai recent studiu Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook.

    Totuşi, există şi o serie de provocări în atingerea unor astfel de rezultate, generate de persistenţa dificultăţilor din lanţurile de aprovizionare, de tensiunile din piaţa muncii şi de creşterea rapidă a costurilor de producţie.

    Astfel, conform studiului, nouă din zece participanţi la studiu consideră că sincopele din lanţurile de aprovizionare reprezintă cea mai mare ameninţare pentru creştere, iar şase din zece spun că deficitul de forţă de muncă afectează deja perspectivele pentru acest an.

    Studiul mai arată că 90% dintre companiile producătoare de bunuri de consum estimează că se vor confrunta cu majorări de costuri în 2022, pe fondul creşterii inflaţiei, iar opt din zece spun că vor transfera parţial costurile suplimentare în preţuri.

    Însă doar jumătate (54%) cred că preţurile pot fi majorate fără a afecta cererea din partea consumatorilor, sugerând că unii dintre ei nu vor putea sau nu vor fi dispuşi să plătească mai mult pentru aceleaşi produse.

    „În prezent, inflaţia este un fenomen cu care se confruntă toate economiile lumii, inclusiv cea europeană, iar în industria bunurilor de consum, direct responsabilă pentru preţurile finale plătite de consumatori, fenomenul este cel mai vizibil. În România, companiile din domeniu beneficiază însă de o cerere ridicată din partea populaţiei”, spune Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, şi Liderul industriei de retail şi bunuri de larg consum.

    Potrivit celor mai recente date ale BNR, ramurile producătoare de bunuri de consum, în special de uz curent, grevate mai puţin intens de criza componentelor, au înregistrat, în trimestrul trei al anului trecut, cele mai favorabile ritmuri de creştere, iar pentru acest an, autorităţile estimează o evoluţie pozitivă a consumului privat (plus 4,5%), aspect încurajator pentru industrie.

    Analiza Deloitte arată că pentru menţinerea sau sporirea încrederii consumatorilor şi a celorlalţi colaboratori, companiile din domeniu intenţionează să acţioneze pe trei direcţii – îmbunătăţirea transparenţei, intensificarea digitalizării şi modernizarea relaţiilor de muncă.

    În general, companiile simt că pierd încrederea consumatorilor atunci când nu sunt deschise şi transparente (90%), când nu întrunesc aşteptările cu privire la protecţia mediului, implicare socială şi guvernanţă –ESG – (84%), când lipsa de personal afectează calitatea produselor (79%) sau când preţurile cresc nejustificat de mult (76%).

    De altfel, nouă din zece respondenţi spun că industria trebuie să facă eforturi mai mari pentru a păstra încrederea consumatorilor.

    În final, studiul prezintă şi cinci idei care au potenţialul de a schimba industria în următorii zece ani. Acestea sunt intensificarea vânzărilor de bunuri digitale, automatizarea cumpărăturilor recurente, digitalizarea ambientală, fabrica de proximitate, reapărută ca urmare a interesului pentru lanţurile de aprovizionare mai scurte, şi viziunea post-consum, conform căreia consumatorii vor lua mai multe decizii de cumpărare bazate pe durabilitate, din considerente de mediu şi/sau de protejare a resurselor ori din cauza preţurilor în creştere.

     

     


     

  • Codul Rutier s-a modificat! Schimbări majore pentru şoferi începând din această lună: Comportamentul din trafic care te va lasă fără permis pentru 120 de zile

    Noul act normativ de modificare a Codului Rutier, publicat săptămâna trecută în Monitorul Oficial, intră în vigoare în această lună şi prevede ca cei care depăşesc limita de viteză cu peste 70 km/h vor rămâne fără permis pentru o perioadă mai mare şi vor risca o amendă usturătoare.

    Ordonanţa Guvernului nr. 1/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice publicată în  Monitorul Oficial nr. 89 din 28 ianuarie 2022 aduce o serie de noi modificări Codului rutier.

    Astfel, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul ori de tractor agricol sau forestier depăşirea cu mai mult de 70 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

    Ordonanţa a intrat marţi (1 februarie 2022) în vigoare, dar dispoziţiile privind contravenţiile intră în vigoare la 30 de zile de la publicare, adică în data de 27 februarie 2022.

    În prezent, Codul rutier prevede că depăşirea cu peste 50 de km/h a vitezei maxime admise pe un drum se  sancţionează cu 90 de zile de suspendare a dreptului de a conduce şi o amendă tot din clasa a IV-a de sancţiuni.

     

     

  • Veşti bune pentru angajaţi. Categoria de persoane care va câştiga mai mult în acest an

    Începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim brut pe ţară a ajuns la 2.550 de lei, astfel cei care vor angaja zilieri vor scoate mai mulţi bani din buzunar, conform legii privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    În momentul de faţă, salariul minim brut pe ţară este de 2.300 de lei, astfel remuneraţia orară are o valoare de 13,583  lei. Salariul minim brut pe ţară va ajunge la 2.550 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.071/2021. Astfel, remuneraţia orară pentru zilieri va creşte de la 13,583 lei pe oră la 15,239  lei pe oră.

    Costul orar al zilierilor este unul brut, ulterior se reţine impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

     

  • Costul celor mai grave 10 dezastre climatice din acest an este de 170 de miliarde de dolari

    Potrivit unui nou studiu, citat de Bloomberg, zece dintre cele mai distructive fenomene meteorologice din acest an au costat în total 170 de miliarde de dolari în daune.C

    Uraganul Ida, o furtună tropicală care a lovit o mare parte din estul SUA cu ploi torenţiale în august, a ucis cel puţin 95 de persoane şi a costat economia 65 de miliarde de dolari. Cu o lună mai devreme, inundaţiile din Europa au provocat 240 de morţi şi pierderi economice de 43 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu publicat de organizaţia caritabilă britanică Christian Aid. În iulie, inundaţiile din provincia chineză Henan au provocat peste 300 de morţi şi au costat peste 17 miliarde de dolari.

    “Costurile schimbărilor climatice au fost grave în acest an”, a declarat Kat Kramer, responsabilă cu politica climatică a Christian Aid şi autoarea raportului.

    Acesta este al şaselea an când dezastrele naturale la nivel mondial vor costa peste 100 de miliarde de dolari, se arată în raport. Toţi cei şase ani s-au întâmplat începând cu 2011.

    Autorii raportului au estimat pagubele pe baza pierderilor asigurate, ceea ce înseamnă că adevăratele costuri ale acestor dezastre sunt probabil mai mari. Calculele sunt de obicei mai costisitoare în ţările mai bogate, din cauza valorii mai mari a proprietăţilor şi a asigurărilor, în timp ce unele dintre cele mai mortale fenomene meteorologice din acest an au afectat zone mai sărace care au contribuit puţin la încălzirea globală.

    Sudanul de Sud a fost lovit de inundaţii care au forţat aproape un milion de oameni să îşi părăsească locuinţele, în timp ce Africa de Est a fost devastată de secetă. Acest lucru evidenţiază nedreptatea crizei climatice, a declarat Christian Aid, care a avertizat că astfel de evenimente vor continua în absenţa unor măsuri concrete de reducere a emisiilor.

    Potrivit raportului, Acordul de la Paris privind încălzirea globală, care vizează menţinerea creşterii temperaturilor globale sub 1,5 grade Celsius, nu îşi va atinge obiectivele dacă nu se iau măsuri mai urgente.

  • Pandemia afectează marile economii occidentale: Inflaţia franceză atinge cea mai mare rată a ultimilor 13 ani

    Inflaţia franceză a accelerat în noiembrie până la cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani, deoarece creşterea la energie şi la mărfuri manufacturate a compensat scăderea costurilor alimentelor proaspete, relatează Bloomberg.

    După ce Germania a înregistrat o creştere de 6% a preţurilor în aceeaşi perioadă, datele privind inflaţia pentru cea de-a doua economie a zonei euro se adaugă la îngrijorările legate de insistenţele Băncii Centrale Europene privitoare la caracterul temporar al creşterii costurilor pentru consumatori şi întreprinderi.

    În timp ce rata Franţei a fost mică, la 3,4%, a fost peste aşteptările economiştilor şi a fost cea mai mare creştere anuală din 2008.

    Guvernul francez a luat deja măsuri pentru a sprijini gospodăriile prin plafonarea preţurilor la energie şi prin acordarea de cecuri pentru 38 de milioane de oameni. Dar, având în vedere recuperarea din pandemia de Covid încă în faze incipiente, oficialii francezi îndeamnă BCE să nu reacţioneze la inflaţie prin înăsprirea politicii.

    „Această inflaţie pentru noi astăzi este temporară, este legată de cererea puternică, ea însăşi legată de o redresare care este mult mai puternică decât am anticipat”, a declarat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, la Radio Notre Dame.

    Un comunicat de date separat a arătat modul în care cheltuielile consumatorilor s-au contractat în mod neaşteptat în octombrie, motiv în plus de îngrijorare cu privire la felul în care gosporăriile vor răspunde la o inflaţie mai puternică. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,4% lună de lună, cu o scădere de 1,8% a cheltuielilor pentru produsele manufacturate.

     

  • Sondaj PwC: Încrederea în performanţa sectorului imobiliar revine în 2022 şi companiile vor să reia proiectele amânate, dar investitorii sunt îngrijoraţi de inflaţie şi lipsa muncitorilor

    Încrederea investitorilor imobiliari în performanţa sectorului în 2022 este mai puternică decât în urmă cu un an, dar incertitudinea rămâne, în condiţiile în care companiile vor să reia proiectele amânate, dar au încă reţineri cauzate de inflaţie, întreruperile în aprovizionare şi lipsa forţei de muncă care afectează negativ costurile şi termenele de livrare, reiese din raportul Emerging Trends in Real Estate 2022, realizat de PwC şi Urban Land Institute.

    Astfel, 88% dintre respondenţi arată că disponibilitatea resurselor şi costurile de construcţie sunt principalele lor îngrijorări atât pentru 2022, cât şi pentru următorii 3-5 ani, urmate de disponibilitatea activelor/terenurilor adecvate pentru achiziţie şi dezvoltare (menţionate de 66%) şi cerinţele de sustenabilitate/decarbonizare (61%).

    ”Faţă de anul trecut, când doar 23% dintre respondenţi erau optimişti în privinţa perspectivei afacerilor lor, a profitabilităţii şi numărului de angajaţi, acum aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi cred că toţi cei trei indicatori se vor îmbunătăţi. Revenirea încrederii se datorează în principal măsurilor de sprijin din partea guvernelor. Totuşi companiile nu sunt îngrijorate de faptul ca aceste programe de susţinere se vor încheia, ci de durata valului inflaţionist şi de impactul pe care acesta îl are asupra costurilor şi termenelor de livrare”, a declarat Francesca Postolache, Partener PwC România.

    Cu toate acestea, 6 din 10 participanţi la sondaj se aşteaptă să fie cumpărători neţi de active imobiliare în 2022, în creştere de la 55% anul trecut, reflectând pe de o parte factorul de încredere şi pe de altă parte orientarea către alte clase de active decât cele tradiţionale.

    Cele mai active pieţe în ultimele 12 luni au fost Germania, cu o valoarea de 71 miliarde euro a tranzacţiilor, urmată de Marea Britanie, cu 70 miliarde euro şi Franţa cu 32 miliarde de euro.

    La polul opus, cele mai mici valori au fost înregistrate în Belgia, de două miliarde euro, Portugalia, tot de două miliarde euro şi România, cu tranzacţii de un miliard euro. Raportul a luat în considerare ţările care au înregistrat tranzacţii de peste 1 miliard de euro.

    Sondajul confirmă că dominaţia birourilor şi a retailului în ceea ce priveşte alocările de fonduri s-a încheiat.

    Deşi, în perioada martie 2020 – septembrie 2021, birourile au rămas cel mai mare sector la nivel european, volumul tranzacţiilor a scăzut la 38% de la 49% în 2019 şi primul trimestru din 2020, iar valorile au scăzut cu 27% la 255 miliarde euro, potrivit datelor Real Capital Analytics (RCA).

    În schimb, ponderea ofertelor de apartamente a crescut de la 16% la 24%, iar industria a urcat de la 13% la 21%.

    La nivel global, ofertele de apartamente le-au depăşit pentru prima dată pe cele pentru birouri, arată datele RCA.

    Logistica este în continuare sectorul câştigător al pandemiei, în special datorită creşterii comerţului online, iar rezidenţialul continuă să atragă investitori datorită profilului defensiv.

    Pe de altă parte, sectoarele alternative/nişate precum infrastructura pentru energia nouă, centrele de date şi cele de life sciences (cercetare/dezvoltare în domeniul farmaceutic, alimentar, biotehnologic, etc) sunt văzute ca sectoare promiţătoare atât din punct de vedere al profilului de venit, cât şi al potenţialului de dezvoltare.

    Clasamentul anual al celor mai atractive oraşe europene pentru investiţiile imobiliare arată că, cel puţin pe termen scurt, investitorii vor continua să-şi plaseze banii în oraşele importante ale Europei, care oferă lichiditate şi stabilitate.

    Anul acesta, Londra a urcat pe prima poziţie pe lista pentru potenţiale investiţii în 2022, devansând Berlin (locul 2) şi Paris (locul 3).

  • Un nou vaccin inovator împotriva Covid-19 este testat în Germania. De ce este diferit faţă de cele folosite în prezent

    Primele teste realizate cu un vaccin anti-COVID-19 care mizează pe un tip diferit de imunitate în raport cu cea vizată de vaccinurile clasice au furnizat rezultate încurajatoare în ceea ce priveşte stimularea reacţiei imunitare, potrivit unui studiu.

    Un studiu de fază 1 desfăşurat în Germania cu vaccinul-candidat CoVac-1, conceput pentru a combate coronavirusul SARS-CoV-2, a arătat că noul ser induce o imunitate asociată limfocitelor T, conform autorilor acestui studiu, publicat în revista Nature.

    Limfocitele T sunt un tip de globule albe care declanşează a doua etapă a reacţiei imunitare, imunitatea celulară, care o completează pe cea furnizată de anticorpi, atacând în mod direct celulele infectate, nu doar virusul care circulă în organism.

    Pentru prima etapă de evaluare clinică a acestui vaccin, 36 de participanţi cu vârste cuprinse între 18 şi 80 de ani au fost inoculaţi cu o singură doză a noului ser.

    CoVac-1 are obiectivul de a induce, printr-o singură injecţie, o imunitate durabilă împotriva SARS-CoV-2, produsă de limfocitele T, care să se apropie de aceea dobândită după o infecţie naturală.

    Imunitatea indusă de celulele T reprezintă “o reacţie importantă pentru controlarea virusului şi ar putea fi utilă în cazul persoanelor imunodeficiente”, au subliniat autorii articolului apărut în revista Nature, scrie stirileprotv.ro

  • Lockdown-ul ar putea costa Austria aproape 4 miliarde de euro şi ar obliga circa 400.000 de angajaţi să intre în şomaj şi să fie subvenţionaţi de guvern

    Ultmele eforturi ale Austriei de a reduce pandemia de coronavirus ar putea costa până la 1,2 miliarde de euro (1,35 miliarde de dolari) pe săptămână şi pot obliga circa 400.000 de angajaţi să intre în şomaj şi să fie subvenţionaţi de guvern, potrivit Bloomberg.

    Oficialii guvernamentali au declarat că evaluează consecinţele după ce Austria, economia de 380 de milioarde de euro, a devenit prima ţară din Europa de Vest care a reimpus măsurile de izolare. Restaurantele, muzeele şi magazinele care vând bunuri neesenţiale au fost forţate să se închidă luni pentru o perioadă iniţială de trei săptămâni.

    Impactul economic total ar putea creşte cu până la 50% din cauza vânzărilor pierdute în perioada de obicei aglomerată dinaintea sărbătorilor de Crăciun. Participarea prevăzută la programul federal de locuri de muncă, în baza căruia Austria plăteşte o parte din salariile lucrătorilor forţaţi de pandemie să-şi reducă orele, reprezintă o creştere de patru până la cinci ori faţă de situaţia dinaintea lockdown-ului, a declarat ministrul Muncii, Martin Kocher.