Tag: coruptie

  • 10 lucruri fascinante pe care nu le ştiai despre Coreea de Nord

    Coreea de Nord este un ţinut aparte plin de mistere şi care recent şi-a declarat sprijinul pentru Dondald Trump şi că plănuieşte să ajungă pe Lună. Business Insider a prezent o listă cu lucruri bizare şi deopotrivă fascinante despre Coreea de Nord

    1. Nord coreeni născuţi după Războiul din Coreea sunt cu 2 centimetrii mai scunzi decât sud-coreeni, potrivit unui reportaj USA Today din 2013.

    2. Anul trecut şi-a creat propriul fus orar, Pyongyang Time (Timpul Phenianului), numit după capitala Coreei de Nord, care se află cu 30 de minute în urma Coreei de Sud şi a Japoniei.

    3. Kim Jong Un a dat ordin ca toţi cetăţenii să-i copieze tunsoarea. Potrivit unei surse de la Phenian, şeful statului a dat un ordin prin care bărbaţii nu au voie să aibă lungimea părului mai mare de 2 centimetrii, iar femeile să nu depăşească lungimea tunosorii bob. De asemenea, bărbaţilor le-a fost sugerat să-şi modeleze frizurile precum Kim Jong Un

    4. Un nord-coreean trebuie să plătească 8000 de dolari pentru a putea fugi din ţară. Un preţ ridicat având în vedere că PIB-ul per capita era de 1800 de dolari în 2014

    5. Kim Jong Il cheltuia anual 700.000 de lire sterline pe coniac Hennessy

    6. Doar 20% din terenul ţării este arabil, adică 14.484 de kilometrii pătraţi

    7. Rata de alfabetizare în ţară este de 100%. Este ţara cu cea mai mare rată de alfabetizare din lume. Letonia este pe locul doi cu 99,9%, România are 98,8%.

    8. 724 de kilometri de drum sunt asfaltaţi din totalul de 25,554, ceea ce înseamnă că mai puţin de 3% din drumurile din Coreea de Nord sunt asfaltate.

    9. PIB-ul per capita al Quatar-ului este de 73 de ori mai mare decât cel din Coreea de Nord

    10. Coreea de Nord a fost numită ca fiind cea mai coruptă ţară din lume, la egalitate cu Somalia. Potrivit Corruption Perception Index, care a analizat şi a punctat de la cu scoruri cuprinse între 0 şi 100, a decis că cele două ţări sunt cele mai corupte din lume. Coreea de Nord a obţinut un scor de 8. Cea mai puţin coruptă ţară din lume este Danemarca. România se clasează pe locul 58 din 167 de ţări.

  • “Statul german este corupt, iar Putin este mult mai democratic decât Merkel”. Unul dintre motivele pentru care această familie din Germania cere azil în Rusia.

    O familie germană a călătorit în Rusia pentru a cere azil insistând că nu se mai simt în siguranţă în ţara lor din cauza fluxul de imigranţi, informează Daily Mail

    Carola Grisbach, 51 de ani, şi soţul ei Andre, 45 de ani, şi cele două fiice ale celor doi au mers în decembrie anul trecut până în Moscova cu o dubă Volkswagen pentru a scăpa de “dictatura germană”.

    De atunci şi până în prezent au rămas într-un hotel mic într-o pădure de lângă capitala Rusiei. Guvernul rus consideră ca Germania nu este o ţară în pericol şi nu le-au acordat azil germanilor.

    “Nu credem că mai suntem în siguranţă în Germania sau un loc potrivit pentru a ne creşte copii. Când am plecat în decembrie 2015 nu am avut timp să ne organizăm, am plecat cu o viză de turist pentru a putea intra în ţară.”, a spus Andre.

    Ei s-au folosit de diferite tertipuri pentru a putea sta în ţara pe care nu vor să o părăsească. “Vrem să stăm şi să muncim. Nu vrem să profităm de stat. Pot să lucrez ca fermier, în construcţii sau ca translator. Voi fi fericit să muncesc de îndată ce guvernul rus mă va lăsa”, a mai spus el.

    Nu prea mai au bani şi, potrivit lui Andre, se bazează pe bunătatea oamenilor pentru a putea supravieţui.

    Printre motivele invocate pentru care a decis să părăsească Germania se numără: numărul tot mai mare de refugiaţi, lipsa democraţiei, dar şi “sexualizarea prematură” a copiilor.

    “Societatea rusească este mult mai bună, iar Putin este un exemplu de lider de urmat. Statul german este corupt, iar Putin este mult mai democratic decât Merkel”, a mai declarat Andre, citat de Daily Mail

  • Politicienii maghiari îşi folosesc familiile pentru a-şi ascunde averile

    n ultimele zile două sondaje de opinie au făcut furori în presa maghiară. Cel care examinează percepţia faţă de corupţie a găsit că două treimi din maghiari cred că partidul de guvernământ Fidesz este „foarte corupt”. Celălalt a explorat popularitatea partidelor din Ungaria şi a găsit că Fidesz este alegerea celor mai mulţi alegători, iar sprijinul pentru această formaţiune este în creştere.

    Apoi a venit o analiză, publicată de site-ul de jurnalism de investigaţie Direkt36, care spune că actualul sistem din Ungaria le permite politicienilor de acolo să-şi ascundă averile sub numele membrilor de familie şi al rudelor, scrie Budapest Business Journal. Raportul arată că această practică a devenit ceva obişnuit pentru mulţi politicieni, aceştia evitând astfel să excludă anumite active de pe declaraţiile lor de avere pe care sunt obligaţi să le publice în fiecare an.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun au fost trimişi în judecată de DNA

    Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată pe parlamentarii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, alături de fostul şef al ANAF, Gelu Diaconu, aceştia fiind acuzaţi, împreună cu alte persoane, de mai multe infracţiuni de corupţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu cea mai utilă şi dorită listă din România

    În actualul exerciţiu financiar european autorităţile publice, contractante de fonduri structurale şi nu numai, vor folosi aceleaşi practici vechi de verificare a aplicanţilor care vor câştiga procedurile de achiziţii publice, ceea ce va duce, în opinia specialiştilor în achiziţii publice, probabil, la noi cazuri de corupţie şi fraudă.

    Nu sunt puse în discuţie cazurile penale, în care s-au pronunţat instanţele, cazuri la care au acces toţi factorii de decizie şi pe care chiar ghidurile de finanţare le exclud dacă s-au soldat cu o condamnare, ci vorbim despre probleme ca deturnarea de fonduri, nerespectarea termenelor din contractele încheiate cu autorităţile, tergiversarea lucrărilor sau căpuşarea banilor bugetaţi către firme recunoscute neoficial ca făcând parte dintr-un consorţiu abonat la fondurile publice.

    Ce se va întâmpla cu cea mai utilă şi dorită listă din România

  • ANALIZĂ: Lista neagră a achiziţiilor publice din România, utilă şi dorită, dar inexistentă

     În actualul exerciţiu financiar european autorităţile publice, contractante de fonduri structurale şi nu numai, vor folosi aceleaşi practici vechi de verificare a aplicanţilor care vor câştiga procedurile de achiziţii publice, ceea ce va duce, în opinia specialiştilor în achiziţii publice, probabil, la noi cazuri de corupţie şi fraudă.

    Din motive încă necunoscute, instituţiile publice din România nu vor folosi, în perioada imediat următoare, cel mai eficient instrument recunoscut în combaterea şi prevenirea fraudării banilor publici: lista neagră a achizitorilor, aşa numitul ”blacklist”, un document stipulat în actele normative adoptate de România şi care ar trebui să conţină numele firmelor care au făcut probleme de-a lungul timpului.

    Nu sunt puse în discuţie cazurile penale, în care s-au pronunţat instanţele, cazuri la care au acces toţi factorii de decizie şi pe care chiar ghidurile de finanţare le exclud dacă s-au soldat cu o condamnare, ci vorbim despre probleme ca deturnarea de fonduri, nerespectarea termenelor din contractele încheiate cu autorităţile, tergiversarea lucrărilor sau căpuşarea banilor bugetaţi către firme recunoscute neoficial ca făcând parte dintr-un consorţiu abonat la fondurile publice.

    Se întâmplă acest fenomen în contextul în care noul cadru legislativ european a inclus directive care garantează că toţi actorii economici din UE au acces efectiv şi nediscriminatoriu la piaţă şi are ca “obiectiv principal simplificarea şi flexibilizarea normelor şi procedurilor existente, pentru a creşte eficienţa procesului de achiziţii publice”, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este singura femeie de care ascultă Vladimir Putin

    Prima întâlnire a Elvirei Nabiullina cu capitalismul a avut loc în timpul studiilor universitare, când s-a înscris la un curs numit „teoria critică a economiei occidentale”. Un început neobişnuit pentru un bancher central. Dezvoltarea economiei rusiei a avut de suferit din cauza corupţiei, a sancţiunilor impuse de occident, dar şi din cauza preţului scăzut al petrolului, principalul export al ţării. Raportul Transparency International din 2015 privind nivelul corupţiei plasează Rusia pe locul 119 din 174 de ţări, alături de Sierra Leone, Azerbaidjan şi Guyana, mult mai jos de locul 82 ocupat în 2000, anul de început al regimului Putin la Moscova.

    Cu toate acestea banca centrală a Rusiei este un model de competenţă şi politică tehnocrată. Iar din momentul când Nabiullina a devenit guvernatoare în 2013, banca centrală a ţinut economia Rusiei pe linia de plutire, scrie The Economist.

    Elvira Nabiullina s-a născut pe 29 octombrie 1963 în Ufa, capitala Republicii Barcortostan, iar tatăl ei a fost şofer şi mama sa a lucrat într-o fabrică. Nabiullina este căsătorită cu Yaroslav Kuzminov, rectorul Şcolii Superioare de Economie din Moscova, este pasionată de poezie, iar autorii săi preferaţi sunt Anna Akhmetova şi Paul Verlaine. Cei care o cunosc o descriu drept „dură, precisă şi exigentă“, potrivit The Moscow Times.

    Din 1991 până în 1994 ea a lucrat în cadrul Uniunii Ruse a Industriaşilor şi Antreprenorilor. Apoi a lucrat în cadrul Ministerului Economiei până în 1998.

    Când este vorba de economie, Vladimir Putin „nu are idei foarte clare”, susţine Evgheni Iaşin, un fost ministru al economiei. Drept urmare Putin a încredinţat politica economică unui cadru de profesionişti, cum ar fi Elvira Nabiullina, care a devenit ministru adjunct al economiei în 2000 şi ministru deplin în 2007, iar în 2013 a fost numită la conducerea băncii centrale din Rusia.

    Criza din 2008-2009, când preţul petrolului s-a prăbuşit şi economia globală a stagnat, a dezvăluit faptul că economia rusească era dependentă de fondurile de investiţii şi de investitorii din retail. Rusia a înregistrat ieşiri de capital de miliarde de dolari, banca centrală a încercat să stabilizeze rubla şi a pierdut peste 200 miliarde de dolari de rezerve valutare în doar câteva luni. În 2009 PIB-ul Rusiei s-a redus cu 8%. Acest lucru a determinat Rusia să adopte reforme.

    În primul rând, şi-a diversificat sursele de finanţare. În 2013, autorităţile de reglementare au făcut posibil ca Euroclear şi Clearstream, sisteme de cliring, să facă tranzacţii cu obligaţiuni ruseşti. Acest lucru a contribuit la atragerea investitorilor străini, cărora le place să cumpere active atunci când sunt ieftine, spune Jan Dehn de Ashmore, manager de fond.
    Tot în timpul mandatului Elvirei Nabiullina investiţie pe piaţa internă au crescut. Goldman Sachs crede că activele fondurilor de pensii locale, care sunt reglementate de banca centrală, vor creşte de la aproximativ 60 miliarde, cât sunt în prezent, la aproximativ 200 de miliarde de dolari în 2020.

    Potrivit lui Dehn, diversificarea finanţării a redus nevoia de capital a economiei. Raportat la dimensiunea acesteia, capitalul din sectorul privat în 2014-2015 a fost mai mic decât în 2008-2009. Iar anul trecut PIB-ul a scăzut cu 4%, mai puţin decât pe timpul crizei, deşi preţul petrolului a scăzut şi mai mult.

    A doua mare schimbare adusă de Elvira Nabiullina se referă la rezervele valutare. Acestea au crescut de la 140 miliarde de dolari la peste 500 miliarde de dolari în perioada de boom a preţului petrolului. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Rusia a fost în măsură să adopte o politică antioccidentală, deoarece nu avea nevoie să apeleze la FMI pentru un plan de salvare, aşa cum a făcut în timpul crizei din 1998. Poate acest lucru nu este un avantaj, dar îi va oferi Elvirei Nabiullina spaţiu de manevră, potrivit The Economist. De-a lungul anilor, acest specialist în finanţe a dobândit autoritate, dar şi dreptul la o linie directă cu şeful statului. Nabiullina, subliniază Bloomberg, nu ezită să spună lucrurilor pe nume sau să-şi impună punctul de vedere.

    De asemenea, surse apropiate şefului băncii centrale spun că anul trecut, când majoritatea consilierilor de la Kremlin îi recomandau preşedintelui Putin să instituie controlul asupra fluxurilor de capital, Nabiullina s-a opus categoric, insistând că rubla trebuie lăsată să „plutească liber“. Puţin a ascultat-o. Sprijinirea rublei ar fi fost o mişcare populistă, pentru că puterea de cumpărare a rusului obişnuit nu ar fi fost afectată, însă ar fi consumat din nou rezervele valutare ale ţări. În schimb, banca centrală a trimis dolarii băncilor afectate de sancţiuni şi companiilor energetice pentru a le ajuta să plătească datoriile externe. De asemenea, rezervele au fost folosite pentru finanţarea deficitului bugetar. Pe măsură ce preţul a revenit, şi banca centrală a început să readucă rezervele de valută la nivelul de 500 miliarde de dolari, din nou.

     

  • Cine este singura femeie de care ascultă Vladimir Putin

    Prima întâlnire a Elvirei Nabiullina cu capitalismul a avut loc în timpul studiilor universitare, când s-a înscris la un curs numit „teoria critică a economiei occidentale”. Un început neobişnuit pentru un bancher central. Dezvoltarea economiei rusiei a avut de suferit din cauza corupţiei, a sancţiunilor impuse de occident, dar şi din cauza preţului scăzut al petrolului, principalul export al ţării. Raportul Transparency International din 2015 privind nivelul corupţiei plasează Rusia pe locul 119 din 174 de ţări, alături de Sierra Leone, Azerbaidjan şi Guyana, mult mai jos de locul 82 ocupat în 2000, anul de început al regimului Putin la Moscova.

    Cu toate acestea banca centrală a Rusiei este un model de competenţă şi politică tehnocrată. Iar din momentul când Nabiullina a devenit guvernatoare în 2013, banca centrală a ţinut economia Rusiei pe linia de plutire, scrie The Economist.

    Elvira Nabiullina s-a născut pe 29 octombrie 1963 în Ufa, capitala Republicii Barcortostan, iar tatăl ei a fost şofer şi mama sa a lucrat într-o fabrică. Nabiullina este căsătorită cu Yaroslav Kuzminov, rectorul Şcolii Superioare de Economie din Moscova, este pasionată de poezie, iar autorii săi preferaţi sunt Anna Akhmetova şi Paul Verlaine. Cei care o cunosc o descriu drept „dură, precisă şi exigentă“, potrivit The Moscow Times.

    Din 1991 până în 1994 ea a lucrat în cadrul Uniunii Ruse a Industriaşilor şi Antreprenorilor. Apoi a lucrat în cadrul Ministerului Economiei până în 1998.

    Când este vorba de economie, Vladimir Putin „nu are idei foarte clare”, susţine Evgheni Iaşin, un fost ministru al economiei. Drept urmare Putin a încredinţat politica economică unui cadru de profesionişti, cum ar fi Elvira Nabiullina, care a devenit ministru adjunct al economiei în 2000 şi ministru deplin în 2007, iar în 2013 a fost numită la conducerea băncii centrale din Rusia.

    Criza din 2008-2009, când preţul petrolului s-a prăbuşit şi economia globală a stagnat, a dezvăluit faptul că economia rusească era dependentă de fondurile de investiţii şi de investitorii din retail. Rusia a înregistrat ieşiri de capital de miliarde de dolari, banca centrală a încercat să stabilizeze rubla şi a pierdut peste 200 miliarde de dolari de rezerve valutare în doar câteva luni. În 2009 PIB-ul Rusiei s-a redus cu 8%. Acest lucru a determinat Rusia să adopte reforme.

    În primul rând, şi-a diversificat sursele de finanţare. În 2013, autorităţile de reglementare au făcut posibil ca Euroclear şi Clearstream, sisteme de cliring, să facă tranzacţii cu obligaţiuni ruseşti. Acest lucru a contribuit la atragerea investitorilor străini, cărora le place să cumpere active atunci când sunt ieftine, spune Jan Dehn de Ashmore, manager de fond.
    Tot în timpul mandatului Elvirei Nabiullina investiţie pe piaţa internă au crescut. Goldman Sachs crede că activele fondurilor de pensii locale, care sunt reglementate de banca centrală, vor creşte de la aproximativ 60 miliarde, cât sunt în prezent, la aproximativ 200 de miliarde de dolari în 2020.

    Potrivit lui Dehn, diversificarea finanţării a redus nevoia de capital a economiei. Raportat la dimensiunea acesteia, capitalul din sectorul privat în 2014-2015 a fost mai mic decât în 2008-2009. Iar anul trecut PIB-ul a scăzut cu 4%, mai puţin decât pe timpul crizei, deşi preţul petrolului a scăzut şi mai mult.

    A doua mare schimbare adusă de Elvira Nabiullina se referă la rezervele valutare. Acestea au crescut de la 140 miliarde de dolari la peste 500 miliarde de dolari în perioada de boom a preţului petrolului. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Rusia a fost în măsură să adopte o politică antioccidentală, deoarece nu avea nevoie să apeleze la FMI pentru un plan de salvare, aşa cum a făcut în timpul crizei din 1998. Poate acest lucru nu este un avantaj, dar îi va oferi Elvirei Nabiullina spaţiu de manevră, potrivit The Economist. De-a lungul anilor, acest specialist în finanţe a dobândit autoritate, dar şi dreptul la o linie directă cu şeful statului. Nabiullina, subliniază Bloomberg, nu ezită să spună lucrurilor pe nume sau să-şi impună punctul de vedere.

    De asemenea, surse apropiate şefului băncii centrale spun că anul trecut, când majoritatea consilierilor de la Kremlin îi recomandau preşedintelui Putin să instituie controlul asupra fluxurilor de capital, Nabiullina s-a opus categoric, insistând că rubla trebuie lăsată să „plutească liber“. Puţin a ascultat-o. Sprijinirea rublei ar fi fost o mişcare populistă, pentru că puterea de cumpărare a rusului obişnuit nu ar fi fost afectată, însă ar fi consumat din nou rezervele valutare ale ţări. În schimb, banca centrală a trimis dolarii băncilor afectate de sancţiuni şi companiilor energetice pentru a le ajuta să plătească datoriile externe. De asemenea, rezervele au fost folosite pentru finanţarea deficitului bugetar. Pe măsură ce preţul a revenit, şi banca centrală a început să readucă rezervele de valută la nivelul de 500 miliarde de dolari, din nou.

     

  • Donald Trump şochează din nou: Ce mesaj a scris pe “Steaua lui David” pentru a o ataca pe Hillary Clinton – FOTO

    După avalanşa de indignare pe care a provocat-o, folosind acest simbol – pe care evreii erau obligaţi să-l poarte la vedere în timpul Holocaustului – pentru a sugera că evreii sunt lacomi, imaginea iniţială a fost ştearsă, informează New York Times.
     
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
  • Regele celui mai periculos sindicat al crimei din lume are 23 de ani si se laudă cu sute de victime şi numeroase răpiri

    Şeful celei mai de temut găşti din Venezuela a descris în amănunt modul în care îşi hărţuieşte victimele, în care îi ucide pe cei nu achita răscumpărarea şi cum funcţionează reţeaua de ofiţeri corupţi din poliţie, au scris cei de la Daily Mail.

    În cadrul unui interviu tulburător, realizat la ameninţarea pistolului, interlopul a spus că nu are remuşcări faţă de valul de teroare pe care l-a provocat în Caracas. “Dacă nu primim banii  după o săptămână”, povesteşte regele crimei, “săpăm o groapă de doi metri şi îi împuşcăm în faţă, astfel încât nimeni să nu îi poată recunoaşte.”

    Interlopul în vârstă de 23 de ani s-a lăudat cu privire la numeroasele răpiri de care se face responsabil, profitând de o naţiune atât de săracă încât oamenii caută de mâncare prin gunoaie. “Nu regret nimic”, a spus el, “oamenii pe care i-am răpit erau plini de bani”.

    Sumele cerute pentru răscumpărare au crescut într-un ritm ameţitor în ultimii 5 ani: prima răpire a găştii, din 2011, le-a adus 120 de dolari; astăzi, ei cer 12.000 de dolari. Şi toate acestea în condiţiile în care salariul mediu în Venezuela e de 17 dolari pe lună, scriu cei de la Daily Mail.

    Numărul răpirilor din Venezuela a crescut vertiginos pe măsură ce statul s-a adâncit tot mai mult în criza financiară. Caracas, considerat cel mai periculos oraş din lume, are cea mai mare rată a criminalităţii: 3.946 de crime doar anul trecut într-un oraş cu o populaţie de 3,3 milioane.
    Poliţia recunoaşte, în mod public, că nu poate face faţă găştilor şi sindicatelor criminale. Santiago Rosas, directorul poliţiei municipale din Caracas, susţine că poliţia poate asigura protecţie pentru 9% din populaţia activă.

    Potrivit raportului Transparency International, Venezuela este a 9-a cea mai coruptă ţară din lume.

    Foto: Business Insider