BusinessMagazin

Tag: controlul

  • Zeiţa cu balanţa în mână

    Noutatea apare însă numai în privinţa speţei, dacă se poate spune aşa, respectiv a faptului că este investigată corupţia din afacerile cu fonduri europene, derulate pe plan local (în chestiune fiind câştigarea frauduloasă de către un grup de clienţi ai PSD a unui contract finanţat cu fonduri europene la Comarnic), în locul deja obişnuitei corupţii din afacerile cu bani de la bugetul statului, derulate de la centru.

    În media şi în mediile politice, obsedate să reducă totul la favoritisme şi răzbunări motivate politic, noutatea a fost interpretată însă exclusiv drept un semn, ori diabolic, ori divin, că DNA ia o pauză de la ”tabăra Băsescu„ (Udrea, Bica, Cocoş, Sandu, banii de campanie pentru PDL) spre a se îndrepta către ”tabăra Ponta„ (Ghiţă, cumnatul lui Ponta, fruntaşii PSD Mircea şi Vlad Cosma), cu speranţa uneori exprimată limpede ca Ponta să fie în cele din urmă umflat de DNA şi dat jos astfel cu forţa de la putere.

    Pe de o parte, e adevărat că aşa apar şanse de a se pune capăt criticilor din partea apropiaţilor Elenei Udrea cum că DNA s-ar concentra exclusiv asupra oamenilor fostului regim PDL, ocolindu-i pe cei ai PSD. Pe de altă parte, aşa au reînviat însă şi plicticoasele speculaţii vizând presupuse blaturi trecute între Băsescu şi Ponta, pornind de la constatarea că o parte din îmbogăţiţii ultimilor 15 ani aveau legături atât în PDL, cât şi în PSD (lucru care ţine însă exclusiv de caracterul transpartinic şi nepolitic al afacerilor lor), cu concluzia total falsă că în România corupţia ar avea caracter de partid şi că s-ar concentra la unele partide (PSD; fostul PDL) mai mult decât la altele (PNL sau mai exact ”noul PNL„; independenţii şi disidenţii din toate marile partide).

  • DNA: Sebastian Ghiţă, pus sub control judiciar pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat

    Pe timpul cât se află sub control judiciar, Ghiţă trebuie să respecte următoarele obligaţii: să se prezinte la DNA Ploieşti, ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată DNA Ploieşti cu privire la schimbarea locuinţei, să se prezinte la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat, să nu părăsească ţara, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului competent, să nu se apropie de anumite persoane nominalizate şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale, şi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

    Deputatul Sebastian Ghiţă a fost audiat marţi la DNA Ploieşti, în dosarul în care sunt vizaţi şi cumnatul lui Ponta, Iulian Herţanu, şeful CJ Prahova Mircea Cosma şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma.

    La ieşirea de la DNA, Ghiţă a spus că a fost începută urmărirea penală în cazul său şi că are interdicţie de a se întâlni cu şeful CJ Prahova Mircea Cosma şi fiul acestuia Vlad Cosma, puşi sub control judiciar.

    Deputatul Sebastian Ghiţă a mai afirmat că a dat declaraţii în faţa procurorilor despre natura relaţiilor pe care le are cu Iulian Herţanu şi că le-a explicat anchetatorilor că nu este unul dintre apropiaţii cumnatului premierului.

    El a mai spus că, în opinia sa, în orice judeţ s-ar fi derulat contractul ar fi putut exista suspiciuni că firma Grossmann Engineering Group ar fi fost favorizată de către autorităţi, dar că acest lucru nu este posibil având în vedere că e vorba de fonduri europene.

    Întrebat care sunt relaţiile sale cu Vlad Cosma, Ghiţă a răspuns că este “coleg de partid ca şi Mircea Cosma”, el menţionând că pe funcţionarul CJ Prahova nu-l cunoştea.

    “Nu-mi dau seama unde poate să se găsească o dovadă că eu i-aş fi sprijinit”, a spus Ghiţă, precizând că între el şi premierul Victor Ponta “nu a fost niciodată vreo discuţie”.

    Sebastian Ghiţă, Mircea şi Vlad Cosma au fost puşi sub urmărire într-un dosar privind extinderea canalizării la Comarnic de către o asociere din care face parte şi SC Grossman Engineering Group, firmă al cărei administrator este Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

    În acest dosar mai sunt audiaţi la DNA Ploieşti Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, şi fostul consilier judeţean în CJ Prahova Mihai Coman, care deţine firma SC Indserv din Ploieşti.

    Lucrările care fac obiectul acestui dosar penal au fost realizate în baza unui proiect european, fiind executate de SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ, precum şi de SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Grossman Engineering Group SRL, una din firmele lui Iulian Herţanu.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic a început în anul 2012 şi trebuia terminat anul trecut, termenul de finalizare fiind prelungit întrucât lucrările nu sunt gata, fiind oprite în decembrie 2014.

    Potrivit unor surse judiciare, Iulian Herţanu, împreună cu Vladimir Răzvan Ciorbă, administrator şi asociat la SC CVR Asfalt Construct Group SRL, SC CVR Activities Group SRL Bucureşti şi SC Gefam Pro SRL Dobroeşti, precum şi cu Mihail Marian Coman, administrator şi asociat la SC Indserv SRL Ploieşti şi SC Indserv Proiect SRL Ploieşti şi angajat al SC Hidro Prahova SA, în funcţia de consilier al directorului general, din 24 mai 2012, “au constituit un grup infracţional pentru a acţiona în vederea câştigării frauduloase a contractului de lucrări având ca obiect «Extindere reţele de canalizare în oraşul Comarnic»”.

    Contractul a fost semnat în 13 ianuarie 2012, între Asocierea SC Grossman Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Hidro Prahova SA Ploieşti, acesta fiind finanţat în mare parte din fonduri de la Uniunea Europeană.

    Anchetatorii îi suspectează pe reprezentanţii acestor firme că şi-ar fi însuşit importante sume de bani din acest proiect, prin schimbarea ilegală a destinaţiei fondurilor obţinute şi prin sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, respectiv prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive în documentele societăţilor pe care le-au controlat.

    La grupul infracţional ar fi aderat şi Liviu Munteanu, care a fost numit administrator al SC Grossman Engineering Group SRL, începând din 25 aprilie 2014, se mai arată în documentele citate.

    Sursele citate au mai declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală.

    Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate.

  • Pregătiţi-vă pentru Ciocopocalipsă: lumea rămâne fără ciocolată

    Deja ne aflăm în cea mai îndelungată perioadă cu deficite consecutive de ciocolată din ultimii 50 de ani. Şi nu este vorba doar despre faptul că aceste deficite au loc de la an la an, ci şi de aşteptările experţilor din industrie ca aceste deficite să crească.

    ANUL TRECUT, LUMEA A CONSUMAT CU CIRCA 70.000 DE TONE DE CACAO MAI MULT DECÂT A PRODUS. Până în 2020, Mars Inc. şi Barry Callebaut avertizează că acest deficit va urca la un milion de tone, de 14 ori mai mare. Până în 2030, deficitul se va dubla, la 2 milioane de tone, şi tot aşa.

    Una dintre probleme este un simplă, a ofertei. Seceta din vestul Africii, în special din Coasta de Fildeş şi Ghana, unde este produsă 70% din cacaua la nivel mondial, a condus la scăderea producţiei în regiune. La această situaţie a contribuit şi o ciupercă, frosty pod (păstaia îngheţată), care, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Cacao, a distrus 30%-40% din producţia mondială. Din cauza acestor probleme, cultivarea arborilor de cacao s-a dovedit o afacere grea şi mulţi fermieri au trecut la culturi mai profitabile, precum porumbul.

    Apoi, mai este apetitul de nesăturat pentru ciocolată. În acest an, oferta abia a făcut faţă cererii. Din 1993 până în 2007, preţul pentru cacao a fost în medie de 1.465 de dolari tona. În următorii şase ani, media a fost de 2.736 dolari, marcând o creştere de 87%.

    Cea mai îndrăgită trataţie dulce din lume a început o călătorie în care a devenit de la un produs foarte iubit şi obişnuit, ca berea, la un produs foarte iubit şi mai puţin comun, ca vinul de Bordeaux.

    Un motiv special de îngrijorare este dragostea tot mai mare a Chinei pentru ciocolată. Chinezii cumpără tot mai multă în fiecare an. Totuşi, chinezii consumă fiecare circa 5% din media înregistrată în Europa Occidentală.

    Un alt factor este creşterea popularităţii ciocolatei negre, care conţine mult mai multă cacao decât tabletele tradiţionale. În medie, o tabletă de ciocolată conţine cacao în proporţie de circa 10%, în timp ce una de ciocolată neagră include cacao până la 70%.

    Din aceste motive, preţurile au urmat aceeaşi tendinţă, înregistrând numai din 2012 o creştere de peste 60%. Producătorii de ciocolată au fost nevoiţi să se adapteze prin creşterea preţurilor tabletelor comercializate, primul dintre aceştia fiind Hershey, alţi fabricanţi fiind nevoiţi să îi urmeze exemplul.

    Eforturile de a contracara dezechilibrul tot mai mare între cantitatea de ciocolată cerută de lume şi cantitatea de cacao pe care o pot produce fermierii au inspirat şi inovatorii. Mai exact, un grup de cercetători din Africa Centrală, care au creat arbori care pot produce de şapte ori mai multă cacao decât cei tradiţionali. Dar creşterea eficienţei poate afecta gustul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor culturi – de roşii, de pui sau de căpşuni, consideră Mark Schatzker, analist la Bloomberg.

    Există speranţă, sub forma unui nou soi de cacao, care este nu doar prolific, ci şi aromat.

    Acest nou soi promite lumii o producţie constantă de ciocolată de calitate bună şi poate reprezenta cheia pentru producţia viitoare a alimentelor. Speranţa vine din partea unui fermier din Costa Rica, Jose Gerardo Ramirez, care, la 33 de kilometri de Upala, a renunţat la o cultură de ananas de pe o suprafaţă de 7 hectare în favoarea unei culturi care ar putea fi mult mai rentabile, trei soiuri de cacao dezvoltate de o organizaţie din America Centrală, Centro Agronomico Tropical de Investigacion y Ensenanza (CATIE), care se remarcă prin rezistenţa la dăunători şi aromă.

    Soiurile plantate în 2012 au produs în acest an prima recoltă, iar Ramirez speră ca în câţiva ani să ajungă la o producţie de 1.500 de kilograme la hectar, de peste şapte ori mai mare faţă de media din Costa Rica. Ramirez nu este îngrijorat de pericolul ciupercii numite păstaia îngheţată, care a făcut ravagii, întrucât aceste soiuri, numite R-1, R-4 şi R-6, sunt rezistente la această boală.

    În 1978, ciuperca numită frosty pod a fost descoperită la păstăile de cacao cultivate pe coasta caraibiană din Costa Rica. Un an mai târziu, boala s-a extins în interiorul ţării. Fermierul Miguel Orozco cultiva în perioada respectivă cacao pe 12 hectare, câştigând suficient pentru a-şi trimite cei şapte copii la facultate.

    Timp de 10 ani, familia Orozco s-a luptat cu frosty pod, care se manifestă prin leziuni maronii, acoperite cu o pudră albă, cu aspectul bumbacului. A acoperit păstăile bolnave cu ulei, le-a îngropat în puţuri adânci şi le-a dat foc. În cele din urmă, familia a fost nevoită să taie culturile de cacao de pe cele 12 hectare.

  • Doi antreprenori avertizează: “Ai grijă pe mâna cui dai compania”

    După ce a lucrat ani buni în mai multe companii din industria farmaceutică, arădeanul Istvan Komporaly a decis că nu îl prinde munca de simplu executant şi, prin urmare, a pornit un business propriu în 2008. Întâmplarea a făcut ca unul dintre furnizorii de produse farmeceutice pe care îi cunoştea să nu fie mulţumit de distribuitorul local. Îl cunoştea pe acel reprezentant al companiei şi au pornit un business împreună. În patru ani, afacerea a ajuns de la zero la 5 milioane de euro din distribuţie de produse de plasmă umană.

    Probleme au apărut când asociatul a început să îl fure, iar în decembrie 2012 businessul dispărea de pe piaţă. „Când te asociezi cu cineva, fă bine şi cunoaşte foarte, foarte bine acel om. Dacă nu, verifică tot ceea ce face, nu se ştie când asociatul va încerca să-şi asume toate meritele şi să arunce în curtea ta orice greşeală. Sunt foarte mulţi oameni care pentru 100-200 de euro în plus fac orice şi vorbim de sute de euro în plus la salarii de mii sau zeci de mii de euro“, spune antreprenorul, care a pornit ulterior o nouă afacere, de data asta alături de soţia sa. În antreprenoriat, mai spune Komporaly, compromisurile trebuie făcute, însă acestea au un cost. Sfatul lui: „Analizează aceste costuri şi decide după, la rece, dacă le accepţi sau ba. Eu am fost încrezător într-un om care nu îmi merita încrederea. Cineva mi-a pus eticheta că sunt naiv, după ce am fost avertizat că respectivul ar mai fi tras ţepe“.

    La doi paşi de biroul din Bucureşti unde se află noua firmă a antreprenorului găsim o poveste similară. De această dată, nu asociatul, ci directorul lăsat la cârma firmei de către antreprenor avea să profite de încrederea care i s-a acordat. În decembrie 2010, tânărul Alexandre Gorj, născut şi crescut în Franţa, dar cu mama româncă, a ales să deschidă un business în România, după ce Decathlon l-a adus în ţară ca manager al primului magazin deschis pe piaţa locală. Gorj avea 23 de ani când a deschis primul magazin de macarons în zona Dorobanţi din Capitală, pe o piaţa în care concurenţii aproape că nu existau, iar oamenii se gândeau la paste când auzeau de prăjiturile franţuzeşti. „Lumea avea o problemă când auzea de macarons, se gândea la paste şi la Italia, prin urmare trebuia să ne ocupăm mai întâi de poziţionarea ca prăjitură“, povestea anterior tânărul în Business Magazin.

    A investit mai întâi 50.000 de euro şi a ajuns rapid la trei magazine în Bucureşti, apoi a deschis unităţi şi în Cluj, Iaşi, Constanţa, Sibiu, Chişinău. Gorj povesteşte că nu a vrut să angajeze un manager din afara companiei, ci a considerat că cea mai bună variantă ar fi aceea a promovării interne, un demers care va motiva angajaţii să devină mai productivi şi mai implicaţi. Tânărul dorea să se ocupe de expansiunea internaţională a brandului, potrivit planurilor făcute publice, urmărind să dezvolte magazine Madame Lucie în Franţa, Spania, Italia, China şi SUA, alături de parteneri locali.

    Călătorind săptămâni la rând, tănărul a scăpat de sub control activităţile magazinelor de pe piaţa locală, angajatul său, devenit între timp manager, având cale liberă să gestioneze după bunul plac banii societăţii. Iar consecinţele încrederii mult prea mari nu au întârziat să apară. Întors din Asia, unde negocia intrarea pe piaţa chineză cu un întreprinzător local, Gorj avea să constate că magazinul său din incinta complexului comercial AFI Cotroceni dispăruse. Cauza: neplata chiriei a dus, fireşte, la încetarea contractului aflat în derulare. A găsit o gaură de mai bine de 10.000 de euro, iar partenerul său avea să devină în scurt timp concurent, după ce a decis că e timpul să deschidă un business similar în Bucureşti.

    Şi antreprenorul Florin Talpeş a păţit-o. Creatorul produsului românesc care ajunge la peste jumătate de miliard de utilizatori de pe toate continentele povestea anterior în cadrul evenimentului MEET THE CEO despre prima extindere în afara ţării a Bitdefender. Se întâmpla în anul 2000, când proprietarul companiei avea să piardă un milion de dolari fără să mai vadă apoi vreun cent. „A fost prima păcăleală pe care am luat-o de la un partener cu papion, care m-a dus la hotelul Ritz din Paris. Ştia să construiască imaginea. Am avut vânzări foarte interesante pe piaţa americană şi eu n-am văzut niciun cent“, spunea Florin Talpeş.

    Un minus de un milion de dolari dintr-un foc. După acel moment, Talpeş a decis să renunţe la varianta partenerului exclusiv şi să îşi deschidă propriile sale firme cu angajaţi locali, cu ajutorul unor consultanţi: „Eu încă am probleme să-mi dau seama dacă un american care vrea să lucreze în vânzări va performa sau nu. Prima draperie pe care trebuie s-o dai deoparte este perdeaua după care se ascunde, ceea ce poate fi foarte greu. Americanii ştiu să îşi construiască o imagine“. Primul lucru pe care l-a făcut după eşecul cu americanul de la Ritz – „ar trebui să fiu supărat nu doar pe americani, ci pe toate popoarele Pământului“ – a fost să angajeze o companie de executive search pentru a putea găsi personal propriu în fiecare dintre ţările în care există filiale.

    Partenerii din business pot periclita stabilitatea afacerii, în situaţia în care antreprenorii nu stabilesc mecanismele clare prin care pot controla fluxurile de numerar. De asemenea, contractele cu angajaţii trebuie verificate la intervale scurte de timp, pentru ca eventuala pagubă să fie mai mică şi depistată devreme, dat fiind că recuperarea prejudiciilor în instanţă poate dura ani buni, timp în care businessul devine falimentar, mai spun antreprenorii chestionaţi de Business Magazin. Revista a demarat în acest an o campanie de susţinere a antreprenoriatului, alocând articole ample despre felul în care şcoala educă antreprenorii, modul în care se pot obţine finanţări sau greşeli făcute de-a lungul timpului de cei care au construit de la zero o afacere. La capitolul greşeli de antreprenor, cei mai mulţi învaţă însă cu adevărat doar când le trăiesc pe pielea lor.

  • Primul hotel din lume care renunţă la chei. Oaspeţii vor intra în cameră cu telefonul

    Lanţul hotelier Hilton a anunţat de curând că va demara un proiect de eliminare a cheilor şi cartelelor folosite pentru intrarea în cameră, înlocuindu-le cu o aplicaţie specială ce va fi instalată pe smartphone-uri.

    Pe lângă această facilitate, oaspeţii vor putea folosi aplicaţia atunci când fac check in şi chiar înainte de a ajunge la hotel, pentru a selecta camera dorită. Până la sfârşitul anului, lanţul vrea să implementeze sistemul în peste 4.000 de unităţi la nivel mondial, relatează Business Insider.

    Diverse lanţuri hoteliere au mai încercat să implementeze un astfel de sistem, dar nu la un număr atât de mare de unităţi de cazare. Practic, atunci când oaspeţii sosesc, ei pot urca direct în cameră, fără a mai fi nevoie să piardă timp completând formulare la recepţie.

    “Am analizat răspunsurile primite de la mai mult de 40 de milioane de clienţi ai lanţului Hilton, şi este evident că aceştia doresc mai mult control,” a declarat Geraldine Calpin, senior vice president al lanţului Hilton Worldwide.

    Hilton intenţionează ca toate hotelurile sale să poată beneficia de tehnologie până la sfârşitul anului 2016.

  • Mircea Băsescu cere înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu

     Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a depus, miercuri dimineaţă, la Tribunalul Constanţa o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru clientul său.

    “Am depus cererea de înlocuire a măsurii arestului cu arestul la domiciliu. Se va judeca săptămâna aceasta, mâine (n.r. – joi) sau poimâine, la Tribunalul Constanţa. E prima cerere de acest fel pe care o facem, instanţa a refuzat până acum eliberarea sub control judiciar”, a declarat Nelu Taşcă.

    El a spus că această cerere ar avea şanse de reuşită deoarece este o măsură mai restrictivă decât cea a eliberării sub control judiciar, aşa cum solicitaseră avocaţii lui Mircea Băsescu săptămâna trecută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia privind ridicarea controlului judiciar în cazul lui Voiculescu, amânată până joi

     Marţi, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a ascultat pledoaria lui Voiculescu şi pe cea a avocatului său, dar şi pe cea a procurorului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar în final a hotărât şi să amâne pentru joi pronunţarea unei sentinţe.

    Întrebat de ce a contestat măsura preventivă luată în cazul său, Dan Voiculescu a spus, la ieşirea de la CAB, că nu îl deranjează să se prezinte la instanţă sau în faţa procurorilor de fiecare dată când este chemat, dar este deranjat de faptul că trebuie să meargă în fiecare luni şi vineri la Poliţie şi că îl sună un poliţist să îl întrebe unde este şi ce face.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MOTIVARE: Dan Voiculescu, cercetat sub control judiciar pentru a nu face presiuni

     Tribunalul Bucureşti (TB) a respins, în 10 iulie, contestaţia formulată de Dan Voiculescu în cazul măsurii controlului judiciar dispusă de procurorii DNA în noul dosar în care este cercetat pentru şantaj, după ce ar fi ameninţat, direct sau prin intermediari, trei oameni de afaceri, unul dintre ei încheind cu trusturile sale de presă contracte de publicitate de 900.000 de euro.

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi care a menţinut măsura arată, în motivarea deciziei, că pe lângă constatarea existenţei probelor şi indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că Dan Voiculescu a săvârşit infracţiunile pentru care este cercetat, măsura preventivă “este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor formulate şi totodată necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

    Magistratul precizează că faptele lui Dan Voiculescu au fost săvârşite în calitate de persoană publică, iar acesta ar fi apelat la constrângere şi ameninţarea cu darea în vileag a unor fapte compromiţătoare, pentru a obţine beneficii materiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de Apel Bucureşti a decis cercetarea sub control judiciar a lui Ruşanu, Carabulea şi Mîrzac

     Decizia luată miercuri de Curtea de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi contestată la instanţa supremă.

    Potrivit aceleaşi sentinţe, Marian Mîrzac poate să părăsească domiciliul, între 19 şi 20 iulie, pentru a merge în localitatea Malu, din judeţul Giurgiu.

    Fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, omul de afaceri Ilie Carabulea şi Marian Mârzac sunt în arest la domiciliu din 23 iunie, după ce instanţa supremă le-a admis cererile de înlocuire a măsurii arestului preventiv.

    În dosarul “Carpatica”, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, în stare de arest, pe fostul preşedinte al ASF Dan-Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA cere arestarea preventivă a lui Stavarache pentru că a luat legătura cu inculpaţii din dosar

     Potrivit reprezentanţilor DNA, primarul Romeo Stavarache se află, marţi, la Curtea de Apel Bacău, care ia în discuţie solicitarea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă a acestuia.

    ”Există suspiciuni că inculpatul Romeo Stavarache a încălcat măsura obligativităţii de a nu lua legătura cu ceilalţi inculpaţi din dosar, iar în consecinţă procurorii au solicitat în instanţă înlocuirea măsurii de control judiciar dispusă de instanţă cu cea a arestului preventiv”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan.

    Conform sursei citate, încălcarea măsurii a fost constatată de către procurorii DNA în urma unor verificări făcute din oficiu în acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro