BusinessMagazin

Tag: consultanta

  • Ioana Birta este noul director financiar al Grupului Teraplast

    În ultimii 10 ani, ea a activat în cadrul unor companii internaţionale de top din sfera auditului şi serviciilor de consultanţă. Ioana Birta este membră ACCA şi CAFR.

    Grupul Teraplast include compania Teraplast (producator de tevi, granule si profile din PVC) si subsidiarele TeraSteel (producator de panouri sandwich si structuri metalice zincate), Teraglass (producator de ferestre si usi din PVC), Teraplast Logistic (incepand cu iunie 2016 coordoneaza activitatile logistice ale Grupului) si Politub (producator de tevi din polietilena).

    Recent, Grupul Teraplast a achizitionat 50% din compania Depaco, al doilea producator de tigla metalica din Romania, si o fabrica de panouri sandwich, cu o capacitate de productie similara celei a TeraSteel, in Serbia.

  • Colliers lansează o nouă linie de business pentru dezvoltatorii de retail

    Divizia Retail Services este coordonată de Simina (Istrate) Niculiţă, care are o experienţă de peste 12 ani în piaţa imobiliară, perioadă în care s-a ocupat atât de închirierea, cât şi de vânzarea de centre comerciale.

    Tehnologia care a facilitat dezvoltarea comerţului online şi digitalizarea băncilor şi a serviciilor, generaţia Millennials, care reprezintă 40% din forţa de muncă şi care caută un mix de funcţiuni bazat pe comoditate şi trăirea unor experienţe aparte sunt doar câteva dintre noile provocări ale pieţei de retail.

    Echipa de Retail Services va fi formată din nouă persoane, specialiştii în leasing şi consultanţă, investment, reseach şi terenuri.

    Simina Niculiţă  face parte din echipa Colliers International de 12 ani. După ce a început ca şi consultant în cadrul departamentului de rezidenţial, unde a intermediat tranzacţii de portofolii de apartamente de peste 150 milioane de euro, ulterior, s-a alăturat echipei de retail ca Director Asociat.

    În calitate de consultant pe piaţa de retail, Simina a fost implicată în serviciii de consultanţă şi închiriere a centrelor comerciale în dezvoltare Gold Plaza Baia Mare, Cora Bacău, Mega Mall Bucureşti, Focşani, Satu Mare şi Târgu Mureş, precum şi în îmbunătăţirea mixului de chiriaşi pentru proiectele existente City Park Constanţa, Liberty Center, Cora Lujerului sau Colloseum. De asemenea, Simina a fost responsabilă cu intermedierea unor tranzacţii importante pe segementul de spaţii stradale, printre care se numără H&M Lipscani, Koton Unirea şi COS Calea Victoriei.

    În toată această perioadă, a lucrat cu majoritatea chiriaşilor şi proprietarilor din piaţa de retail, acumulând cunoştinţe detaliate în domeniu, care au dus la o tranziţie către domeniul de investment, unde a fost implicată în încheierea tranzacţiei Auchan Titan, precum şi a altor tranzacţii de retail care sunt în desfăşurare, dar şi a unor clădiri de birouri, ca Phoenix Tower şi Construdava.

  • Care este cea mai scumpă zonă de birouri din Capitală

    Reprezentanţii ESOP spun că este un moment oportun pentru extindere sau închirierea unor noi spaţii de birouri, fiind în lucru în diverse stadii de execuţie cu termen de livrare în următorii 2 ani, spaţii  care totalizează peste 500.000 mp. În zona centru-vest, unde, într-un timp foarte scurt, a crescut cel mai mult numărul proiectelor premium de birouri şi unde estimăm că se vor livra peste 250.000 mp, până în 2020, chiriile actuale sunt cuprinse între 12,5-14,5% euro/mp, pentru birouri de clasă A, la valori ce se află la nivelul din 2013-2014.

    Atenţie însă, pentru companiile care doresc poziţii bune şi clădiri de calitate deja existente, în care să se mute mâine soluţiile sunt din ce în ce mai puţine şi chiriile mai mari, cele mai multe livrări fiind aşteptate cel mai devreme la mijlocul anului 2018”, spune Alexandru Petrescu Managing Partner la ESOP Consulting.

    Ofertele din zona centru-nord se diversifică mai mult în această perioadă, conturându-se mai multe subzone diferite ca nivel al chiriilor. Vârful tarifelor, de peste 18 euro/mp se înregistrează pentru proiectele noi, livrate de curand sau încă în construcţie in Piaţa Victoriei, în aşa numitul CBD. Urmează apoi pe locul doi subzona Barbu Văcărescu- Floreasca, lângă centrul comercial Promenada şi pe locul trei subzona Casa Presei Libere, între acestea existând diferenţe si de 2-3 euro/mp.

    Cele mai ieftine birouri din Bucureşti se găsesc în cartierele din Sud şi în zona Pipera-Tunari, mai îndepărtate de metrou, acolo unde se pot închiria spaţii în clădiri de birouri de la 8-9 euro/mp şi vile de la 7,5 euro/mp.

    „Considerăm că deschiderea unui nou pol de birouri în Bucureşti, în zona Politehnică – Grozăveşti – Orhideelor şi modalitatea pozitivă în care a fost primit acest lucru de către chiriaşi, doi dintre cei mai mari chiriaşi din piaţă, BCR şi IBM alegând deja această zonă pentru consolidarea activităţilor prin ocuparea unei suprafeţe totale ce depăşeşte 38.000 mp, reprezintă un semnal pozitiv pentru căutarea, de către dezvoltatorii imobiliari, a unor noi poli de dezvoltare urbană cum ar fi zona Expoziţiei sau zona Unirii.

    În acest fel se creează premizele, atât ale unei dezvoltări echilibrate a zonelor de birouri şi a zonelor rezidenţiale ce le urmează,  cât şi ale unei diminuări a traficului dintr-o parte în alta a Bucureştiului produs acum de către angajaţii care locuiesc în cartierele Capitalei şi se deplasează în majoritatea cazurilor doar în zona de nord”, afirmă Alexandru Petrescu Managing Partner la ESOP Consulting.

  • 10 crash teste la care te uiţi cu coada ochiului. Atât de dure, dar atât de utile. Acum salvează vieţi

    Unele dintre aceste teste sunt destul de banale, însă unele dintre ele ne arată nişte lucruri interesante care ne fac să le privim cu interes de mai multe ori la rând. Selecţia clipurilor a fost făcute de cei de la Jalopnik.com. Din aceste crash teste, producătorii învaţă cum ne salvează vieţile.

    IATĂ AICI CELE 10 CRASH TESTE EXTREM DE DURE

  • Un mail primit a determinat-o să devină antreprenoare. Anul trecut compania sa a bifat venituri de 200.000 de euro

    ”Din ce în ce mai mulţi angajatori nu-şi vor mai permite să spună că angajaţii lor au opţiunea să plece dacă nu sunt mulţumiţi de locul de muncă; polul puterii de negociere se va schimba total: dacă înainte angajatorul era pe poziţie de negociere, acum angajatul este cel care va negoica, el va da trendul şi nu angajatorul“, descrie Dana Tudor, managing partner al companiei de consultanţă în resurse umane Creative & Bright, o tendinţă observată pe piaţa locală a muncii. Dana Tudor lucrează din 2011 în domeniul resurselor umane, iar din 2012 este antreprenor.

    Compania pe care a înfiinţat-o a bifat venituri de 200.000 euro anul trecut: dintre acestea, 60% au fost generate de activităţile de training şi consultanţă, de evenimente – aproximativ 15%, iar serviciile de well-being (programe dedicate îmbunătăţirii stării fizice şi psihice a angajaţilor) au generat în jur de 15% din venituri. Pentru anul în curs, Tudor previzionează venituri de 300.000 de euro. Antreprenoarea a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea management, dar şi un program masteral, tot în management; şi-a completat ulterior studiile cu un MBA de un an de zile la EXEC-EDU.

    Şi-a consolidat însă pregătirea cu diverse cursuri de dezvoltare personal şi profesională. După universitate, a hotărât să vină în Capitală pentru a-şi începe cariera, fiindcă la momentul respectiv nivelul oportunităţilor din Cluj nu era la fel de ridicat ca al celor din Bucureşti. Şi-a început cariera în 2005, la Oracle, în funcţia de senior renewal specialist, având în responsabilitate piaţa din SUA. S-a angajat apoi în compania de resurse umane Dynamic Human Resources (2011), unde a ajuns în doi ani în funcţia de director general. A descoperit că programele de training, dezvoltarea şi educaţia sunt direcţii pe care vrea să se axeze după ce a făcut un curs de programare neurolingvistică. ”Tot timpul am fost pasionată de evoluţie, de învăţare şi educaţie; sunt o fire autodidactă, reuşesc să am un proces continuu de învăţare pentru că îmi face plăcere şi consider că aceasta este cea mai mare valoare pe care o putem aduce dezvoltării noastre personale, dar şi profesionale“, descrie antreprenoarea preocupările care au motivat-o, de altfel, să intre şi pe piaţa de training.

    La antreprenoriat a ajuns însă în 2012, din întâmplare. Primise un e-mail care promova un training de competenţe antreprenoriale organizat de o facultate din Bucureşti; proiectul era cofinanţat prin fonduri europene şi implica şi un concurs de planuri de business. Condiţia de participare la concurs era înfiinţarea unei firme; a făcut acest lucru şi a şi câştigat concursul. Banii câştigaţi, circa 1.500 de euro, au fost investiţi în dezvoltarea afacerii: ”Nu mi-am propus să devin antreprenor; am observat că în general multe proiecte de succes se întâmplă să apară prin diverse conjuncturi şi nu pentru că omul îşi doreşte cu ardoare să fie antreprenor.“ Ulterior însă, valoarea investiţiilor a crescut şi a ajuns la câteva zeci de mii de euro, majoritatea fondurilor fiind alocate dezvoltării angajaţilor (al căror număr a ajuns la şapte, iar al colaboratorilor, la 100), dezvoltării infrastructurii IT, a website-ului, dar şi pentru realizarea de materiale folosite în proiecte.

    Creative & Bright are între 50 şi 100 de clienţi, în Bucureşti şi alte oraşe din ţară, dar şi din afara graniţelor; pentru eMAG, de pildă, lucrează în toate locurile în care compania este prezentă. Din portofoliul lor de clienţi, majoritatea sunt corporaţii cu peste 100 de angajaţi, cei mai mulţi din domeniul IT. Dana Tudor nu generalizează şi spune că în diverse sectoare de activitate sunt companii care investesc mai mult în dezvoltarea angajaţilor, iar altele, deloc. Oferă însă un exemplu de domeniu în care resursele alocate dezvoltării angajaţilor ar trebui să crească: ”Dacă în domeniul auto, acum mai mult timp, maşinile se vindeau de la sine, acum avem nevoie de oameni de vânzări care să fie proactivi, care să ştie să aducă clienţi. Din punctul meu de vedere, cel puţin pe ceea ce am testat eu în auto, lucrurile acestea nu se întâmplă, oamenii de vânzări încă mai speră să se mai întoarcă acele vremuri, iar companiile din zona aceasta investesc destul de puţin în dezvoltarea oamenilor“, spune ea, precizând că nu este totuşi o regulă generală. Există şi companii foarte mari care fac investiţii, dar sunt şi destul de multe care nu investesc aproape deloc în această direcţie.

    Un alt exemplu este cel al zonei de producţie, unde majoritatea trainingurilor sunt cele profesionale sau obligatorii, iar zona de soft skills rămâne în zona de aspiraţie. Dana Tudor consideră că mai ales în vremurile în care trăim, abilităţile de a negocia, de a influenţa şi de a manageria relaţii şi situaţii reprezintă atuuri: ”Avem un nivel al stresului foarte mare, se munceşte foarte mult, efortul este foarte mare pentru mult mai puţin comparativ cu acum 7-8 ani. Este clar că avem nevoie de oameni performanţi din perspectiva competenţelor profesionale, dar avem nevoie şi de oameni pe care să-i pregătim pentru situaţii mai deosebite cu care se poate confrunta compania în contextul unor procese de separare, fuziuni şi achiziţii etc.“ Acestea necesită o adaptare a angajaţilor, potrivit ei: ”Avem nevoie de angajaţi care să răspundă rapid la schimbare, care să se adapteze şi să fie orientaţi spre soluţii; acest lucru nu se face prin intermediul sau dezvoltarea competenţelor profesionale, ci prin traininguri de soft skills“.  

  • Cele mai puternice ţări din lume în 2050. Cine va conduce economia globală

    Până în 2050 lumea nu va mai fi aşa cum o ştim în prezent, peisajul atât economic, cât şi cel real se va schimba dramatic, srie The Independent.

    Raportul PwC, intitulat “The long view: how will the global economic order change by 2050?” a clasificat 32 de ţări în funcţie de PIB-ul prognozat în 2050, calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS – metodă prin care se calculează o rată de schimb alternativă între monedele a două ţări, pentru a compara nivelul de dezvoltare).

    Cu excepţia Statelor Unite, multe dintre economiile mari din prezent, precum Japonia şi Germania, au scăzut câteva locuri în clasament, înlocuite de ţări precum India sau Indonezia. 

    “Statele Unite şi Europa vor pierde constant teren comparativ cu China şi India”, subliniază raportul, anticipând că, în 2050, cota Chinei ar urma să crească la 20% din economia globală, cea a SUA va scădea de la 16% la 12%, cea a Uniunii Europene va coborî de la 15% la 9%, în timp ce a Indiei va urca de la 7% la 15%.

    Clasamentul general (sumele exprimate în dolari):

    1. China – 58,499 trilioane
    2. India – 44,128 trilioane
    3. Statele Unite – 34,120 trilioane
    4. Indonezi – 10,502 trilioane
    6. Rusia – 7,540 trilioane
    7. Mexic – 6,863 trilioane
    8. Japonia – 6,779 trilioane
    9. Germania – 6,138 trilioane
    10. Marea Britanie – 5,369 trilioane
    11. Turcia – 5,184 trilioane
    12. Franţa – 4,705 trilioane
    13. Arabia Saudită – 4,694 trilioane
    14. Nigeria – 4,348 trilioane
    15. Egipt – 4,333 trilioane
    16. Pakistan – 4,236 trilioane
    17. Iran – 3,900 trilioane
    18. Coreea de Sud – 3,539 trilioane
    19. Filipine – 3,334 trilioane
    20. Vietnam – 3,176 trilioane

  • Fără frică şi lăcomie cultivate intern, companiile capitaliste vor sfârşi în socialism

    Pe primul loc este relaţia cu colegii şi managerul cu care interacţionează. Dacă aşa este, înseamnă că firmele se îndreaptă spre socialism mai repede decât ne aşteptăm.

    De fapt, angajaţii vor un socialism corporatist, o egalizare deopotrivă din perspectivă umană cât şi a veniturilor în cadrul companiilor, o relaţie de pace şi prietenie cu managerii direcţi, cu directorii, cu şefii lor.

    În aceste condiţii, de socialism al angajaţilor, al corporatiştilor, o companie mai poate progresa?

    Dacă dispare frica de a-ţi pierde jobul, dacă dispare motivaţia salarială, dacă dispar ţintele şi obiectivele de performanţă de neatins atunci când sunt prezentate şi anunţate, dacă dispare furia de a arăta cine este cel mai bun, dacă dispare dorinţa de a înfige cuţitul în rivali, dacă dispare selecţia naturală, dacă dispar cadavrele, pot companiile să meargă înainte?

    Dacă obiectivul este de a te înţelege cu şeful şi cu colegii şi nu de a-i lua locul, cum poate progresa o companie?

    Toată generaţia mea, cea de după ’90, a trăit prin frică: de job, de a nu se întoarce comunismul, de inflaţie, de creşterea cursului, de faptul că altul ar putea să fie mai bun, de piaţă, de economie etc. Frica de eşec este permanent în faţa ochilor.
    Inclusiv la şcoală, fiecare dintre noi a învăţat în primul rând de frică.

    În mod cert, poţi să creşti şi altcumva decât prin frică sau lăcomie (gândiţi-vă la celebra frază a personajului negativ, Gordon Gekko, din filmul Wall Street: The greed is good!).

    Dar nu poţi să sari mai repede etapele, fără aceste calităţi în business: frica şi lăcomia. Într-un sens pozitiv sau negativ.
    Frica de a pierde business, frica de a eşua într-o afacere, frica de a fi înghiţit generează eficienţă pentru că stai cu securea deasupra capului şi astfel trebui să gândeşti mai repede şi mai bine decât cel de lângă tine, sau decât concurenţa.

    Angajaţii care pun pe primul loc ideea de a se înţelege bine cu colegii şi cu şeful pot falimenta profesional o companie. Din dispute, din război, din crize apar ideile şi soluţiile care pot mişca lucrurile.

    Când este linişte în companii, când este linişte într-o societate, nimeni nu mai vrea să facă nimic, toată lumea vrea să fie pensionară şi rentieră, toţi se gândesc în timpul săptămânii la weekend şi la city breakuri, toţi vor să nu greşească, toată lumea devină diplomată.

    Când rezultatele apar de la sine, când totul la vânzări este numai o reînnoire de contracte şi networking cu clienţii actuali, companiile pierd în fiecare zi din eficienţă şi nu va trece mult timp până când vor fi mâncate de lupii tineri.

    Orice idee este respinsă din start prin autosuficienţă, orice variantă de a schimba din lucruri este pasată de la o şedinţă la alta şi de la un om la altul. Angajaţii şi şefii nu vor să-şi rişte jobul şi salariul, aşa că fac tot posibilul să-şi conserve poziţiile, iar treptat compania ajunge la un moment dat în moarte clinică în business.

    Dacă nu eşti lacom, să vrei mai mult şi mai mult, ajungi să nu te mai gândeşti cum poţi să-ţi omori concurenţa. O laşi în pace, ca să trăiască şi ea.

    Google a omorât la propriu şi la figurat presa scrisă, iar Facebook ucide zi de zi televiziunea tradiţională.

    Jack Ma, 52 de ani, miliardarul chinez din spatele Alibaba, spune că următorul deceniu va fi îngrozitor pentru business pentru că nu va fi linişte deloc.

    De nicăieri vor apărea idei, afaceri, companii care vor muşca din industriile tradiţionale, încremenite în timp, unde socialismul s-a instalat, nu prin sistemul politic, ci prin cel al resursei umane, al angajaţilor.

    Drama capitalismului este că socialismul vine prin HR, prin noile generaţii cărora li se cultivă ideea de egalitarism, de pace şi prietenie, de înţelegere cu şefii şi cu colegii. Dispare ideea de a face lucruri din furie, de a gândi cu spatele la perete, de a gândi din frică.

    Bine v-am regăsit în socialism.
     

  • Dana Tudor, Creative Bright: Cererea pentru evenimente corporate a crescut cu peste 60% faţă de anul trecut

    Anul trecut a adus o creştere de 60-70% comparativ cu anul trecut a segmentelor de training, teambuilding, wellbeing, dar şi în ce  priveşte petrecerile corporate, potrivit estimărilor companiei de consultanţă în business Creative&Bright.

    În ce priveşte evoluţia costurilor serviciilor, acestea variază în funcţie de complexitatea lor – spre exemplu, pentru o zi de training, costurile sunt cuprinse între 900 şi 2.000 euro/zi (cca. 100-150 euro/persoană/zi). Pentru teambuilding, în funcţie de mărimea evenimentului, preţurile sunt cuprinse între 1.500 şi 3.000 de euro, iar pentru recrutare, în funcţie de ce caută angajatorul, costul este egal unui salariu brut pentru fiecare persoană recrutată.

    Creative Thinking a ajuns anul trecut la peste 200.000 de euro din furnizarea acestor servicii, potrivit reprezentanţilor companiei. În prezent, compania are 14 angajaţi şi peste 100 de colaboratori.

    Din perspectiva programelor de training, dacă înainte existau multe solicitări pentru time Management, change Management sau comunicare Eficientă, cele mai solicitate tematici din acest an au fost project management, process management, negociere&influenţare, dar şi analiză de Business. „Strategia noastră pentru 2016 a fost să extindem portofoliul de servicii şi cursuri certificate. Am inclus cursurile de „Strategie & Inovare”, „Dynamic Capabilities”, „Analiza de business” şi „Agyle” şi am adăugat concepte noi pentru programele de teambuilding şi wellbeing, fapt ce a dus la fidelizarea clienţilor existenţi şi la apariţia unor noi parteneriate pe fiecare linie de business”, a declarat Dana Tudor Tănase, managing partner Creative&Bright.

    Creative & Bright este o companie de consultanţă în business cu capital românesc, cu clienţi companii multinaţionale din domenii precum finance-banking, FMCG, IT&C, automotive, agro, pharma.

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Şerban Toader, senior partner, head of audit & assurance la KPMG

    El coordonează toate serviciile de audit, asistenţă fiscală şi consultanţă în afaceri ale KPMG în România, fiind specializat în auditul băncilor şi al instituţiilor financiare în general.

    Ca profesionist, s-a format în interiorul sistemului bancar şi în marketing. Şerban Toader a fost primul auditor al BNR şi al Bursei de Valori Bucureşti.

    În calitate de senior partner al uneia dintre cele mai mari companii de consultanţă din România, Toader este responsabil pentru munca unei echipe de peste 500 de oameni. Pregătirea sa academică include un Executive MBA de la École Royale des Ponts et Chausses din Paris, precum şi de la University of Edinburgh School of Management, London Business School şi Harvard Business School.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Mikael Fredholm, membru în Consiliul de Administraţie la World Class România

    S-a alăturat echipei World Class în 2004, când s-a mutat la Bucureşti, pentru a pune bazele celui de-al doilea club al brandului, în cadrul Radisson Blu Hotel.

    Doi ani mai târziu, a fost numit country manager al World Class România, în 2008 – vicepreşedintele World Class International, iar în 2010 – CEO al World Class International. În 2014, Mikael Fredholm a achiziţionat World Class România, în urma unei tranzacţii de buyout, de la compania-mamă, World Class International.

    Originar din Suedia, Mikael Fredholm a absolvit Universitatea din Denver, Colorado, SUA, în anul 1999. Ulterior, a fost selectat dintre 7.000 de candidaţi pentru a participa la cursurile ICI European Management Development Program în Amsterdam.

    „Cred că o carieră frumoasă implică multă muncă; nu îmi plac scurtăturile şi aproape niciodată nu mă bazez pe noroc. Încă de la începutul experienţei mele profesionale am adoptat un principiu de bază: pregătirea. Întotdeauna plănuiesc cu mare grijă paşii următori, pe care îi urmez necondiţionat. În viaţă, ca şi în business, am învăţat că este foarte important să te înconjori de oameni extraordinari“, spune Mikael Fredholm.