BusinessMagazin

Tag: construire

  • Cine sunt Alsim Alarko şi Makyol, firmele din Turcia care lucrează la metroul către aeroportul Otopeni

    Alsim Alarko, una dintre firmele de construcţii din Turcia care au câştigat licitaţia pentru proiectarea şi realizarea structurii de rezistenţă a celor şase staţii de metrou care vor face legătura cu aeroportul Otopeni, a făcut în 2020 afaceri de 67,5 mil. lei şi un profit de 6 mil. lei, cu un număr mediu de 46 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Denumirea completă a compa­niei la Registrul Comerţului, unde apare înregistrată din 2018, este Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.S. Alături de Alsim Alarko va mai lucra în acelaşi pro­iect şi Makyol Insaat Sanayi Turizm ve Ticaret A.S., o companie despre care însă nu există date la Registrul Comerţului. Potrivit profilului de pe reţeaua LinkedIn, Makyol se ocupă de proiecte de infrastructură, rezi­den­ţiale, comerciale şi de turism, atât în Turcia, cât şi în restul lumii.

    Conform informaţiilor de pe site-ul de prezentare al Alsim Alarko, firma turcească mai lucrează în România la proiectarea şi execuţia autostrăzii de centură Bucureşti, loturile 1 şi 2. Compania mai are în portofoliu proiecte în principal în Turcia, Kazahstan, Rusia şi Iran.

  • Părinţii credeau că pleacă în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de milioane de dolari

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânără mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.
    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • Începe marea debirocratizare: certificatul de naştere, diploma de studiu, autorizaţiile de construire sau CIF-urile nu vor mai fi cerute în copie de către autorităţi

    Certificatul de naştere, de căsătorie sau de deces, diploma de studii, autorizaţiile de construire, autorizaţiile emise de Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă sau codurile de identificare fiscală ale firmelor fac parte din lista documentelor care nu vor mai fi cerute în copie de către autorităţile din România.

    Începând cu 1 ianuarie 2022, o lege care vizează marea debiro­cratizare a intrat în vigoare şi promite schimbări importante în ceea ce priveşte interacţiunea între cetăţeni şi autorităţile publice (Legea nr. 267/2021 pentru completarea OU a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative).

    Irina Stănică, senior managing associate în cadrul casei de avocatură KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii, a realizat, la solicitarea ZF, o sinteză a principalelor tipuri de documente care nu vor mai fi cerute în copie de către autorităţi şi aplicabilitatea măsurilor din noua lege:

    1. Categorii de documente vizate

    Pentru corecta identificare a categoriilor de documente ale căror copii nu vor mai putea fi solicitate de autorităţile publice în format fizic, trebuie menţionat că nu este vorba doar de documentele pe care autorităţile solicitante le-au emis ele însele, ci de orice documente emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din România.

    Astfel, intră în categoria docu­mentelor ale căror copii nu vor mai putea fi solicitate în format fizic, având în vedere noile reglementări, docu­mentele de stare civilă, precum: certifi­catul de naştere, certificatul de căsă­torie, certificatul de deces. De aseme­nea, nu vor mai putea fi solicitate copii ale documentelor de studiu: diploma de studiu, supliment la diploma de studiu, scrisoarea de acceptare la studii sau copii ale docu­mentelor ce atestă atribuirea unui drept, precum: per­misul unic/Cartea albastră a UE, permisul de şedere temporară sau pe termen lung, avizul de angajare, cartea de rezidenţă, cartea de rezidenţă permanentă.

    O altă categorie de documente ale căror copii nu vor mai putea fi solicitate o reprezintă aceea a documentelor ce atestă obţinerea unor avize sau autorizaţii, precum: avizul tehnic de specialitate, autori­zaţiile emise de diverse instituţii (de ex. autorizaţie de construire, de mediu, autorizaţii ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă etc.). În cazul în care se solicită furnizarea serviciului public de către o persoană juridică, acesteia nu îi vor putea fi solicitate copii ale certificatului de înmatriculare a societăţii ori de înscriere în registre, în cazul altor entităţi cu personalitate juridică (de ex. în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor). De asemenea, nu vor mai putea fi solicitate copii ale codurilor de identificare fiscală (CIF). În plus, considerăm că nu vor putea fi solicitate nici copii ale certificatelor cu înscrierile de menţiuni efectuate la Oficiul Registrului Comerţului.

    Ca o concluzie generală, apre­ciem că orice proces de furnizare a unui ser­viciu public trebuie condus de prin­cipiul minimizării volumului de infor­ma­ţii pe care autoritatea publică ar pu­tea să îl pretindă beneficiarului, urmând ca aceste informaţii să fie obţi­nute direct de la sursă, respectiv de la autoritatea publică care a ge­ne­rat acea infor­maţie. Altfel spus, au­to­ritatea publică chemată să furnizeze ser­viciul public trebuie să se îndrepte întot­deauna către autoritatea publică sur­să, iar nu către beneficiarul ser­viciului, în vederea obţinerii de infor­maţii, cu atât mai mult cu cât în unele situ­aţii este vorba de aceeaşi autoritate publică.

    2. Aplicabilitatea noilor măsuri

    Noile prevederi stabilesc faptul că li se interzice tuturor instituţiilor pu­bli­ce şi organelor de specialitate ale ad­mi­nistraţiei publice centrale să so­licite per­soanelor fizice sau persoa­ne­lor ju­ri­dice, în vederea soluţionării cere­rilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

    Autorităţile vor putea solicita copii sau extrase ale respectivelor documente în format electronic autorităţilor emitente în baza consimţământului expres al beneficiarului serviciului public.

    Măsurile adoptate recent reprezintă un pas înainte în eficientizarea procesului de furnizare a unui serviciu public de către autorităţi. Astfel, beneficiarii direcţi ai dispoziţiilor noii legi sunt atât persoanele fizice, cetăţenii UE, ai SEE, Confederaţiei Elveţiene, cetăţenii statelor terţe, cât şi persoanele juridice române sau străine, câtă vreme sunt îndeplinite următoarele cerinţe: aceste persoane să solicite autorităţilor publice din România furnizarea unui serviciu public (sunt beneficiari ai respectivului serviciu), iar documentele să fi fost emise de instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din ţara noastră.

    În afară de beneficiarii direcţi, apreciem că şi autorităţile publice vor resimţi efectele acestei debirocratizări, prin reducerea volumului dosarelor pe care le vor înregistra. În plus este nevoie de adoptarea unor noi proceduri de schimb de date între autorităţi pentru punerea efectivă în aplicare a Legii nr. 267/2021. Este de aşteptat ca în primele luni de la intrarea în vigoare a legii să existe anumite impedimente în aplicarea ei, până la identificarea canalelor de comunicare a informaţiilor pe care autorităţile le obţineau prin solicitarea copiilor după documente.

     

  • Producătorul de textile tehnice Techtex şi-a construit cu 5 milioane de euro a treia fabrică lângă Baia Mare

    Techtex, companie specializată în producţia de textile tehnice, parte din grupul Taparo, unul din cei mai mari jucători din sectorul mobilierului tapiţat, a finalizat anul acesta investiţia de 5 milioane de euro în a treia unitate de producţie, o fabrică nouă lângă Baia Mare, potrivit oficialilor companiei.

    “Avem trei puncte de lucru, o fabrică nouă lângă Baia Mare, Cicârlău, investiţie care a pornit în 2020  s-a finalizat în iunie 2021. Valoarea investiţiei este de 5 milioane de euro. Un punct de lucru în Oradea, în Oşorhei, al doilea punct de lucru în Târgu Lăpuş. Va fi necesar în perioada următoare să ne extindem capacitatea de depozitare”, declara Mihai Filip, acţionar Techtex, în cadrul emisiunii Produs în România, un proiect ZF realizat în parteneriat cu MasterBuild. Mihai Filip este fiul fondatorului Ioan Filip.

    Compania produce echipamentel de protecţie personală şi medicală, precum măşti chirurgicale, halate, combinezoane şi are în plan să intre pe producţia de de mănuşi chirurgicale şi de examinare iar anul viitor va implementa divizia produse igienice (şerveţele umede, scutece de adult şi produse de igienă intimă pentru femei)

    Aproape 90% din producţie merge la export. Compania a deschis la Budapesta şi în noiembrie anul acesta în Germania câte un birou şi va deschide anul viitor un birou în SUA.

    Compania va finaliza anul acesta cu afaceri de 120 de milioane de lei, plus 15-20% faţă de anul anterior, iar pentru anul viitor ţinteşte afaceri de 200 de milioane de lei pe fondul diversificării portofoliului de produse.

    Techtex activează pe două segmente, materii prime pentru industrie, segment pe care funcţionează la aproape 100% din capacitate iar al doilea segment, echipamentele de protecţie personală şi medicală, unde este implementată doar partea de  măşti, combinezoane, halate şi funcţionează la aproximativ 60% din capacitate.

    Compania are în plan să intre şi pe producţia de filtre, de la filtre de aer, apă, gaz şi auto, ce ar folosi aceiaşi bază de materii prime. Dan Pascariu este preşedintele consiliului de supraveghere al companiei TechTex.

  • Trainic ca paiele

    Contrar poveştilor pentru copii, paiele sunt bune pentru casă, fiind un material de construcţie rezistent şi puţin poluant, un exemplu fiind cea mai veche locuinţă din baloţi de paie păstrată până azi, ridicată în 1903 în SUA. Există, ca atare, şi firme specializate în proiectarea şi construcţia de case de paie, scrie Financial Times, cum ar fi Arkin Tilt Architects din California. Clădirile construite din acest material nu seamănă cu nişte colibe, cum s-ar aştepta mulţi, ci au aspect de case scumpe.

    La construcţia acestor case se folosesc baloţi de paie compactaţi pe post de zidărie portantă, explică Arkin Tilt Architects, ideea utilizării acestui material de construcţie apărând în SUA în secolul 19. Alte companii construiesc structura caselor din lemn şi  folosesc baloţii de baie pe post de cărămizi, existând exemple în Europa, în Irlanda, Franţa sau Marea Britanie. Mai mult, au apărut şi firme care produc panouri prefabricate din paie, cum ar fi EcoCocoon.


     

  • Dezvoltatorii care construiesc locuinţe de lux pentru pensionari. Unde se află aceştia şi cum îşi permit mese pregătite de bucătari cu stele Michelin chiar la ei acasă

    Nu de puţine ori, dezvoltatorii imobiliari se adresează unor oameni mai tineri, chiar şi când e vorba de construirea unor locuinţe de lux pentru închiriat. Cererea vine însă şi de la persoane mai în vârstă, dintre care multe mutate în oraşe din suburbii după ce le-au plecat copii de-acasă sau care doresc să nu plece din localitatea lor spre zone căutate de pensionari şi vor să locuiască în condiţii de lux. Un astfel de proiect s-a construit în Manhattan, scrie San Francisco Chronicle, şi percepe chirii de câteva zeci de mii de dolari pe lună, având listă de aşteptare pentru apartamente. Modelul a fost preluat pentru alte proiecte de acest tip, tot în Manhattan, dar şi la San Francisco, unde sunt în construcţie clădiri destinate închirierii de către persoane de vârsta a treia. Prima va fi inaugurată, anul viitor, clădirea din San Francisco, care este dotată cu centre de fitness, cinema, piscină încălzită sau grădină pe acoperiş, iar chiriaşii pot opta pentru mese pregătite de bucătari cu stele Michelin.


     

  • Colegiul Medicilor: Trebuie să construim spitale pentru a opri această „pandemie de incendii”

    Reprezentanţii Colegiul Medicilor din România (CMR) susţin, după incendiul de joi dimineaţa la Spitalul de Boli Infecţioase din Prahova, că în ultimii ani nu s-au făcut investiţii şi că au avut loc „schimbări ale miniştrilor sănătăţii mai rapide decât anotimpurile”.

    „Cine este de vină? Cine a greşit? Cum s-a întâmplat? Vom afla… Cum s-a aflat şi la Piatra Neamţ. Am văzut şi am auzit că oamenii care lucrau la spital sunt cercetaţi… Dar oare nu poate fi <cercetată şi trimisă în judecată> o întreagă perioadă, anii de zile în care nu s-au făcut investiţii, perioada în care personalul medical a trăit cu salarii de mizerie, perioada în care întreg sistemul medical a fost lăsat de izbelişte, la voia întâmplării, cu schimbări ale miniştrilor sănătăţii mai rapide decât anotimpurile?”, susţin reprezentanţii CMR într-un comunicat.

    Aceştia spun că discuţiile de joi par luate cu copy&paste de la atâtea alte tragedii: „Iarăşi discutăm că spitalul nu are autorizaţie de securitate la incendiu. Dar câte spitale din România au această autorizaţie? Este clar că trebuie să existe, spitalele să îndeplinească condiţii de siguranţă pentru pacienţi şi personal. Din păcate, vorbim de condiţii pe cât de importante, pe atât de dificil, dacă nu imposibil de îndeplinit întocmai de multe dintre unităţile medicale din România din cauza infrastructurii, din cauza clădirilor vechi şi a circuitelor necorespunzătoare. Este un cerc vicios: cârpim în loc să construim, cârpelile cedează şi se întâmplă o nouă tragedie”.

    Aceştia le transmit celor care vor să ridice o barieră între medici şi populaţie că „nu medicii construiesc spitale, nu medicii dau foc la spitale. Medicul şi pacientul sunt împreună în spitale. Medicul şi pacientul sunt de aceeaşi parte a baricadei – ambii doresc un sistem medical românesc funcţional”.

    Medicii spun că prin vaccinare s-ar reduce presiunea asupra spitalelor Covid.
    „Da, acest incendiu a avut loc tot într-un spital COVID, pentru că da, aceste unităţi şi personalul care le deserveşte sunt supuşi la o presiune extrem de mare. Să ne vaccinăm în speranţa că astfel vom reuşi să stopăm sau să limităm această pandemie de COVID-19 şi, implicit, să reducem presiunea pe spitale, dar şi să construim spitale pentru a opri această <pandemie de incendii în spitalele româneşti>, să se asigure fonduri şi să se cheltuiască corect şi transparent pentru achiziţia de sisteme de siguranţă şi de alertare, să fie angajaţi pompieri pentru a limita astfel de tragedii sau efectele unor astfel de incidente”, au mai transmis reprezentanţii CMR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deloitte: Taxa pentru autorizaţia de construire conţine aspecte neclare pentru proprietarii de imobile noi

    Domeniul construcţiilor este unul dintre cele mai dinamice din România şi a înregistrat creşteri semnificative în perioada pandemiei. Dar şi în acest domeniu investitorii se confruntă cu dificultăţi în respectarea cerinţelor legale din cauza neconcordanţelor dintre reglementări. Un exemplu este cel legat de modul de calcul şi de procedura de plată a taxei aferente autorizaţiei de construire, pe care o datorează proprietarul înainte de începerea construcţiei. Cuantumul acestei taxe este de 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii, pentru clădiri rezidenţiale, şi de 1% din aceeaşi valoare, inclusiv instalaţiile aferente, pentru clădirile nerezidenţiale.

    Taxa iniţială se stabileşte pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate de persoana care solicită autorizaţia, iar cea finală, în funcţie de cea autorizată, după executarea lucrării. Pentru clădirile rezidenţiale, valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mică decât cea impozabilă a clădirii, stabilită prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea stabilită în funcţie de tipul clădirii (de exemplu, 1.000 de lei pe m2 pentru o clădire cu cadre din beton armat cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire).

     

    Valoarea autorizată a lucrărilor de construire

    Din păcate, legislaţia cu privire la modul de calcul al valorii autorizate a lucrărilor de construcţie este neclară. În primul rând, normele de aplicare ale Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii se referă, în continuare, la acte normativ abrogate şi, la rândul lor, autorităţile publice locale afişează pe paginile de internet modele de cerere-tip pentru emiterea autorizaţiei de construire care fac trimitere la aceleaşi acte abrogate. În al doilea rând, normele precizează că baza de calcul pentru determinarea valorii autorizate a lucrărilor este cea evidenţiată în devizul general, în capitolul destinat lucrărilor de „construcţii şi instalaţii”.

    Ca urmare a legislaţiei neclare, nu există o aplicare practică unitară la nivelul autorităţilor publice, unele considerând că baza de impozitare este valoarea inclusă în devizul general al investiţiei pentru lucrări de construcţii şi instalaţii aferente (cuprinzând toate capitolele din deviz), altele considerând că este doar valoarea lucrărilor de construcţii – montaj (care ar putea presupune şi costurile aferente pentru montarea echipamentelor necesare pentru funcţionarea construcţiei).

     

    Termene derutante pentru plata sau regularizarea taxei

    Iniţial, taxa se plăteşte la valoarea declarată a lucrărilor, pentru emiterea autorizaţiei, dar valoarea finală se stabileşte prin regularizare la încheierea lucrărilor de construire. Pentru determinarea taxei finale, beneficiarul are la dispoziţie, potrivit Codului Fiscal, un termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor (dar nu mai mult de 15 zile după expirarea autorizaţiei) să depună o declaraţie privind valoarea lucrărilor de construcţie la administraţia publică locală. Autoritatea respectivă este obligată ca, în următoarele 15 zile, să stabilească taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie, iar în alte două săptămâni, pe baza regularizării, beneficiarul trebuie să plătească sau este îndreptăţit să recupereze diferenţa faţă de taxa achitată iniţial.

    Pe de altă parte, normele de aplicare a Legii 50/1991 prevăd că beneficiarul/investitorul are obligaţia să regularizeze taxele şi cotele legale aferente construcţiei în cel mult 15 zile de la data finalizării lucrărilor (faţă de un total de 45 de zile, conform prevederilor Codului Fiscal), odată cu efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor.

    Aşadar, există neconcordanţe între prevederile legale şi cu privire la ordinea operaţiunilor necesare pentru regularizarea taxelor datorate de beneficiarul lucrărilor, inclusiv taxa pentru emiterea autorizaţiei de construire. Pe de-o parte, valoarea lucrărilor trebuie declarată în formularul pentru comunicarea încheierii lucrărilor, urmând ca diferenţa să fie plătită cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor. Pe de altă parte, conform dispoziţiilor incluse în Regulamentul de recepţie la terminarea lucrărilor (aprobat prin Hotărârea de Guvern 343/2017), la momentul recepţiei, autoritatea verifică valoarea finală a lucrărilor executate conform devizului general actualizat la terminarea lucrărilor şi a altor documente relevante, tocmai pentru regularizarea taxei de autorizare. Or, indirect, din acest ultim act normativ rezultă că plata diferenţei privind taxa aferentă autorizaţiei are loc după semnarea procesului-verbal de recepţie.

    În practică, persoana care a obţinut autorizaţia declară valoarea din procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor pe baza celei incluse în devizul general, respectiv valoarea aferentă lucrărilor construcţii-instalaţii.

    Trebuie precizat, însă, că dispoziţiile legale privind momentul regularizării (în 15 zile de la finalizarea lucrărilor şi obligaţia plăţii diferenţelor cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor) nu ţin cont de situaţiile în care sunt necesare lucrări de remediere impuse de comisia de recepţie sau în care sunt realizate lucrări de instalare de echipamente pentru funcţionare după comunicarea formularului referitor la încheierea lucrărilor. 

     

    Propuneri de modificare a legislaţiei

    În consecinţă, cadrul legislativ format din prevederi incluse în diverse acte normative (Codul Fiscal, normele de aplicare a Legii 50/1991, regulamentul de recepţie etc.) trebuie aliniat cu privire la momentul regularizării taxei pentru emiterea autorizaţiei de construire, precum şi cu privire la modul de calcul al valorii finale a construcţiei, care reprezintă baza de calcul pentru taxa totală datorată. În mod suplimentar, trebuie avute în vedere şi situaţiile practice în care valoarea finală a lucrărilor se modifică faţă de cea comunicată autorităţilor la terminarea lucrărilor, cum ar fi cazul în care comisia de recepţie impune efectuarea unor lucrări suplimentare.

    Material de opinie de Ana Petrescu, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România, şi Maria Niţulescu, Managing Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal

  • H Victoriei 109, fosta clădire a birourilor Petrom de pe Calea Victoriei, va găzdui al Centrului European pentru Securitate Cibernetică

    Clădirea Hagag H Victoriei 109 va găzdui viitorul sediu al Centrului European pentru Securitate Cibernetică, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Centrul este prima instituţie europeană care îşi va avea sediul la Bucureşti.

    Pe lista viitorului centru sunt alte două clădiri – Vila Rosetti amplasată între Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei şi Şoseaua Nordului 94W.

    Centrul va contracta circa 2.000 mp de birouri, suprafaţa rămăsă liberă în cadrul proiectului.

    Ministerul Afacerilor Externe anunţase în luna decembrie a anului trecut că

    România va găzdui Centrul Cyber al UE, prima structură europeană care va avea sediul în Bucureşti, în urma unei selecţii la care au participat şapte oraşe candidate.

    În cazul fostelor birouri Petrom de pe Calea Victoriei, H Victoriei 109, acestea au atins luna trecută un grad de ocupare de 50%, procent reprezentat de companii care activează în real estate, construcţii, arhitectură, avocatură şi consultanţă fiscală.

    Yitzhak Hagag, cofondator şi acţionar al Hagag Development Europe, a declarat într-un interviu acordat ZF declara că sunt în discuţii cu mai mulţi potenţiali chiriaşi şi estimează că vor atinge un grad de ocupare de 90% până la finalul anului. Din punctul de vedere al suprafeţelor desfăşurate, clădirea are aproximativ 7.000 de metri pătraţi pentru fiecare imobil în parte, unde sunt incluse şi spaţiile comerciale de la parter.

    El a subliniat că proiectele de birouri cu poziţionare centrală sunt din ce în ce mai căutate, în special în această perioadă când timpul petrecut în trafic şi afinitatea pentru spaţiile mai intime primează.

    Yitzhak Hagag declara în cadrul interviului că dacă până acum doi ani nu exista cerere, deoarece nu erau disponibile în piaţă nici foarte multe opţiuni în termeni de ofertă pentru Calea Victoriei sau pentru Piaţa Universităţii, astăzi sunt tot mai multe businessuri boutique şi companii mici şi mijlocii care îşi doresc să ocupe aici un spaţiu exclusivist şi să se bucure de poziţionarea privilegiată. 

    Dezvoltatorul a primit certificatul de urbanism în vara anului trecut în vederea autorizării executării lucrărilor de construcţii privind restaurarea, consolidarea şi refuncţionalizarea clădirii monument istoric Palatul Ştirbey. Reprezentanţii companiei au solicitat, în completare, un aviz adiţional pentru reconstruirea corpului anexă ce adăpostea fosta remiză de trăsuri. Bugetul alocat pentru lucrările de recondiţionare a palatului şi reedificarea corpului anexă este de 20 de milioane de euro.

    Lucrările de restaurare al Palatului Ştirbey vor urma linia proiectelor H Victoriei 109 şi H Victoriei 139, dezvoltatorul având deja expertiză în restaurarea unor clădiri emblematice pentru Calea Victoriei. Prin urmare, imaginea exterioară a clădirii va fi complet restaurată, faţadele edificiului urmând a fi readuse la aspectul şi strălucirea iniţiale, iar imaginea interioară va fi reconstituită conform planurilor istorice, cu respectarea, în limita posibilităţilor tehnologice, a tehnicilor şi materialelor tradiţionale. Palatul Ştirbey se întinde pe o suprafaţă construită la sol de 776 de metri pătraţi şi o suprafaţă construită desfăşurată de 2.933 de metri pătraţi. Întreaga clădire va fi restaurată şi reconsolidată, inclusiv elementele decorative exterioare. După reintroducerea în circuitul public, interiorul clădirii va găzdui o galerie high-end pentru mărci premium cu renume internaţional, dar şi un spaţiu modern destinat unor evenimente culturale şi expunerii lucrărilor de artă semnate de artişti contemporani, români şi internaţionali.

    Hagag Development Europe este primul dezvoltator care a decis să investească puternic în imobile istorice pentru a le consolida şi transforma în proiecte rezidenţiale de lux sau de birouri, are în plan să mai cumpere astfel de clădiri.

    După clădirile de pe Calea Victoriei, de la numerele 109 – fostul sediu Petrom şi 139, un fost bloc de locuinţe construit în perioada interbelică, Hagag a cumpărat şi o veche clădire de birouri, o fostă centrală telefonică din zona Universitate, pe strada Tudor Arghezi.

     

     

  • Mihai Marcu, MedLife: Noi, cei care chiar am construit spitale, ne crucim când citim cifrele cu care se vrea a fi construit un spital public, pentru că l-am face de 3-4 ori mai ieftin

    Mihai Marcu, CEO şi acţionar MedLife, a spus, în cadrul celei de-a şasea ediţii a ZF/NNDKP Legal & Tax, că mediul privat ar putea face un spital de 3-4 ori mai ieftin decât costurile avansate de domeniul public pentru realizarea centrului medical. El s-a mai întrebat dacă, în legătură cu PNRR pe partea medicală, a fost consultat cineva din domeniul privat de sănătate.

    „Vă pot spune că este foarte greu să construieşti un spital. Noi, când citim cifrele cu care se vrea a fi construit un spital de către domeniul public ne crucim, pentru că pe noi ne-ar costa de vreo 3-4 ori mai ieftin”, a spus Miihai Marcu.

    ZF împreună cu casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) organizează astăzi, 6 octombrie, cea de-a şasea ediţie a evenimentului Tax & Legal. Tema de anul acesta este „Care va fi impactul PNRR în economie şi business; care sunt schimbările fiscale şi legislative care vor veni?”

    Ce a mai spus Mihai Marcu în cadrul evenimentului:

    Aş avea o întrebare: dacă există o singură persoană din domeniul medical care a fost întrebată de către Ministerul Fondurilor Europene (în contextul PNRR – n. red.). Nu dacă a fost întrebată despre cum se folosesc banii, ci să fie întrebată ce mai face. Nu cred acest lucru.

    Noi am întrebat la Ministerul Fondurilor Europene şi nu suntem eligibili pentru niciun fel de fonduri. Nu numai noi, ci oricine din sistemul medical, pentru că aici fondurile vor fi exclusiv derulate prin Ministerul Sănătăţii. Doar ceva, dacă avem vreo inovaţie de făcut. Privatul est pomenit undeva la punctul 8 din cele 9 puncte din acest PNRR.

    A deschide 3.000 de cabinete de medici de familie şi a le dota în mediul rural este o utopie. În primul rând trebuia să fi fost întrebaţi cei 11.000 de medici de familie care ar vrea să fie relocaţi la ţară. Eu cred că dacă găsesc 100 este o mare victorie. Acest program este utopic.

    Dotările din spitale puteau fi făcute mult mai ieftin şi mult mai bine de mediul privat, şi cu ajutorul băncilor. Cred că trebuia să se concentreze nu pe zeci sau sute de spitale, ci pe cinci spitale, vestitele cinci spitale.