Tag: colegi

  • Două tinere au creat o aplicaţie prin care poţi să dai note oamenilor din jurul tău. Ţi-ar conveni să primeşti note de la prietenii tăi?

    În prezent, evaluăm şi acordăm stele la tot felul de lucruri, de la filme, hoteluri, până la  produse şi servicii. Aşa că de ce nu am avea o aplicaţie prin care ne-am putea evalua prietenii, colegii sau foşti parteneri? La asta s-a gândit şi Julia Cordray împreună cu Nicole McCullough când au pus bazele aplicaţiei Peeple’s, prin intermediul căreia utilizatori vor putea aprecia pozitiv sau negativ oamenii din jur.

    “Prin intermediul aplicaţiei vom putea face alegeri mai bune în privinţa oamenilor pe care-i angajăm sau în privinţa oamenilor cu care intrăm într-o relaţie. De asemenea, aplicaţia ne va permite să facem alegeri mai bune când vine vorba de chiriaşi, colegi de apartament sau pe cine lăsăm să ne înveţe copii”, spun reprezentaţii companiei.

    Pentru a folosi acest serviciu, utilizatorul trebuie să aibă un cont valid de Facebook şi să aibă peste 21 de ani. Recenziile nu sunt scrise anonim şi sunt împărţite pe trei categorii:  pentru persoanele pe care le-ai cunoscut personal, profesional sau cu care ai avut o relaţie romantică.

    Recenziile pozitive se publică automat, însă cele negative (două stele sau mai puţin) sunt trimise direct în inbox-ul persoane care face subiectul comentariului, iar aceasta are 48 de ore să-i răspundă celui care a scris recenzia. Dacă nimic nu se schimbă, comentariul o să devină public.

    Comentariile nu rămân pentru totdeauna publice, ci vor dispărea după un an. Aşa că nu trebuie să vă faceţi griji de un comentariu primit în timpul liceului. Pentru a introduce o persoană în baza de date, utilizatorul trebuie să cunoască personal persoana respectivă şi să aibă numărul de telefon al acesteia. 

    Oamenii au criticat aplicaţia numind-o iresponsabilă, iar avalanşa de comentarii negative pe pagina de Facebook a aplicatiei a făcut reprezentanţii companiei să închidă secţiunea de comentarii.

    Aplicaţia se află în stadiu de dezvoltare şi urmează să fie lansată în noiembrie.

  • Toţi colegii râdeau de el la şcoală, iar el a vrut să se sinucidă. SECRETUL acestui tânăr care a făcut O AVERE deşi nimeni nu-i dădea nicio şansă

    La doar 17 ani, Ollie Forsyth este unul dintre cei mai apreciaţi antreprenori din Marea Britanie. Este plin de speranţă acum, însă nu întotdeauna a fost aşa. În şcoală, toţi colegii râdeau de el, considerându-l un ciudat, aşa că a vrut să se sinucidă. Din fericire, nu a făcut-o, iar acum toţi cei care nu-i dădeau nicio şansă îl invidiază.

    Toţi colegii râdeau de el la şcoală, iar el a vrut să se sinucidă. SECRETUL acestui tânăr care a făcut O AVERE deşi nimeni nu-i dădea nicio şansă

  • Ce locuri de muncă oferă IKEA România şi care sunt calităţile pe care suedezii la caută la un angajat

    ”Sarcina principală a unui angajat IKEA este aceea de a maximiza vânzările şi profitabilitatea în domeniul său de responsabilitate, utilizând cunoştinţele IKEA despre gama de produse, condiţiile de pe piaţa locală şi nevoile clienţilor. Împreună cu mii de colegi din întreaga lume vei ajuta la asigurarea succesului continuu, la nivel global, a conceptului IKEA – un concept care serveşte milioane de clienţi mulţumiţi în fiecare zi”, reprezintă câteva dintre responsabilităţile angajaţilor IKEA descrise de reprezentanţii companiei în cadrul secţiunii Cariere de pe site-ul IKEA România.
     
    La momentul scrierii articolului (14 iulie 2015), trei posturi erau puse la dispoziţie candidaţilor români de retailerul de mobilă şi decoraţiuni suedez: cel de lucrător comercial – colectare (temporar), în departamentul Relaţii Clienţi-Logistica; cel de sustainability developer (permanent), în departamentul Mediu/Calitate şi cel de lucrător comercial în zona de restaurant (temporar). 
     
    Postul de lucrător comercial al departamentului de relatii clienti presupune participarea  la procesul de colectare al produselor pentru comenzile on-line.  Angajatul acestui post are responsabilităţi precum recepţionarea şi verificarea produselor livrate de către departamentul logistică, respectarea regulilor şi procedurilor interne existente, cât şi păstrarea curăţeniei în aria sa de activitate, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. Printre abilităţile necesare menţionate de conducerea companiei în alegerea candidatului pentru acest post se numără excelente abilităţi de comunicare şi orientare către client, atenţie sporită în verificarea comenzilor şi gestionarea documentelor aferente, atitudinea pozitivă, bune aptitudini de rezolvare a problemelor. Totodată, candidatul ideal trebuie să aibă cunoştinţe PC – MS Office (Word, Excel, Outlook), cât şi de limba engleză, la nivel conversational.  
     
    Responsabilităţile pentru singurul post permanent disponibil în prezent la IKEA, cel de sustainability developer sunt ca, împreună cu managerul departamentului Category Area, să conducă şi să susţină agenda de sustenabilitate a departamentului. Candidatul perfect pentru acest post trebuie să fie orientat spre rezultate şi să înţeleagă businessul IKEA, să aibă bune abilităţi de comunicare şi de muncă în echipă, experienţă şi conexiuni în domeniul sustenabilităţii. Compania caută angajaţi pentru trei astfel de posturi, dintre care unul localizat în Europa, de preferinţă în Bucureşti şi opţional în Varşovia, iar ceilalţi doi în Asia, în Qingdao şi Ho Chi Minh. 
     
    În cadrul celui de al treilea post pus la dispoziţie de IKEA România, angajaţii au responsabilităţi precum întâmpinarea clientului şi oferirea unei experienţe bune la cumpărături, menţinerea zonei în care lucrează curată şi organizată, acordarea de ajutor colegilor pe alte zone din departament. Printre cerinţele pentru candidaţii acestui post se află experienţa în domeniu, de preferat în cadrul unui restaurant, adaptabilitatea şi orientarea către identificarea de soluţii, disponibilitatea de a lucra în weekend şi schimburi.
     
    Compania suedeză de retail mobilier şi decoraţiuni IKEA a înregistrat în 2014 venituri de 394,4 milioane de lei (cca. 90 de milioane de euro) şi un profit net de 11,3 milioane de lei (circa 2,5 milioane de euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Anul trecut a fost astfel primul în care compania a trecut pe profit după doi ani de pierderi. În 2013, valoarea pierderilor înregistrate de companie era de 500.000 de euro. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, compania avea în România la finalul anului trecut 473 de angajaţi, cu unul mai mult faţă de 2013. 
     
     
     
     
  • Programatori la păscut caprele

    Lucrul ciudat de care vorbesc este următorul: un copil din România are drumul în viaţă stabilit nu numai de părinţi, preferinţe, talente sau abilităţi, ci şi de liceul pe care îl urmează. Concret, studiile efectuate de o organizaţie nonguvernamentală care lucrează în fiecare an cu mii de adolescenţi arată că elevii din liceele tehnice sunt, cumva, marcaţi şi au un cu totul alt sistem de valori şi alte aşteptări de la viaţă, în comparaţie cu colegii lor din liceele umaniste.

    „Studiile noastre comparative vorbesc de două universuri paralele, cei tehnici şi cei umanişti. Dacă la 16 ani eşti într-un liceu teoretic sau un liceu tehnologic, în mare parte traiectoria vieţii este definită, nu prea mai ai cum să schimbi lucrurile. Totul începând de la modul cum îşi fac prieteni cei din liceul tehnologic şi cei din liceul teoretic. La teoretic găseai criterii de genul admiraţie, disciplină, performanţe, o tipologie de valori. La zona tehnologică criteriile erau altele – cei care îmi oferă respect, un pic de afectivitate. Cumva discutăm de o realitate cu carenţe destul de mari, din familie, lucruri de bază, respect, iar în partea cealaltă erau elemente aspiraţionale, de tip disciplină, muncă, performanţă, pasiune. Legat de joburi aspiraţionale, cei din liceele tehnologice spun că nici nu-şi pun problema absolvirii bacalaureatului, îşi pun problema de elemente de subzistenţă, de tipul «poate reuşesc să mă angajez» sau «poate reuşesc  să am un loc de muncă». Din păcate mi-ar fi greu să recomand părinţilor să îşi îndrume copilul spre un liceu tehnologic”, mi-a spus interlocutorul meu într-o discuţie pentru materialul de copertă al acestui număr al revistei.

    La doar câteva zile după întâlnirea cu Ştefan Pălărie, au venit rezultatele de la bacalaureat, iar liceele tehnice par a conduce în nefericitul top al celor care au căzut la examen; unele cu 100% nepromovabilitate. Din cei 63 de copii care au terminat cu 10 examenul de bacalaureat, doar trei sunt din licee tehnice. Specializarea Matematică – Informatică este campioana absolvenţilor cu 10, un alt fapt cât se poate de relevant. Însuşi numărul celor de nota 10, adică 63 de elevi din sutele de mii care au dat examenul, mi se pare a fi măcar îngrijorător. 

    Mă întreb dacă ministerul de resort a făcut vreodată o evaluare a ceea ce se întâmplă cu acele licee tehnice şi dacă a remarcat cineva aceste discrepanţe; n-aş vrea să incriminez la grămadă, dar dacă studiile indică o atare situaţie, şi şansele unor tineri de a reuşi în viaţă sunt reduse sau eliminate doar pentru că au mers la o anume şcoală, poate că ar fi lucruri de îndreptat. Există consultanţi în carieră care, sunt sigur, ar accepta bucuroşi să facă ceva muncă voluntară pentru a le reda copiilor încrederea de care au nevoie şi mentalitatea de învingători – iar astea nu sunt vorbe goale, ci lucruri de care elevii chiar au nevoie. Pentru că bănuiesc că ei sunt acolo victimele unui sistem care aplică şanse în funcţie de valori străine şcolii, de exemplu cea a conturilor bancare, şi sunt maculaţi de mediul în care trăiesc.

    Este minunat că avem programatori buni şi că aceştia devin o emblemă naţională, dar pentru fiecare programator bun avem zeci de elevi care dintr-un motiv sau altul, motive care nu le sunt imputabile, sunt excluşi din sistem şi societate. Trebuie să facem planuri concrete pentru eliminarea multiplelor segregări sociale. Egalitatea şanselor ar trebui să devină mai mult decât o vorbă, pentru că altfel cine ştie dacă nu cumva un potenţial Bill Gates paşte chiar acum caprele pe cine ştie ce maidan.

    „Tinerii spartani” ai lui Degas ilustrează, cred, bine, povestea.

  • Un tânăr IT-ist din Cluj şi-a uimit colegii când le-a spus că are o misiune specială. Sute de oameni îi mulţumesc acum

    Un tânăr din Cluj, pe nume Radu Popescu, care lucrează în domeniul IT, a lansat un site unic prin care ajută din ce în ce mai mulţi români.

    Conceptul dezvoltat de Radu este unul unic în România şi în beneficiul multor cetăţeni.

    Ce a făcut tânărul clujean pentru a veni în sprijinul semenilor săi

     

  • Doi foşti corporatişti au devenit antreprenori şi ţintesc venituri de două milioane de euro din banii colegilor

    Afacerea axată pe vânzarea de carduri 7card care le oferă angajaţilor acces, în baza unui singur abonament, la câteva sute de săli de sport din ţară, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de un million de euro. Fondatorii acesteia, Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru estimează dublarea cifrei de afaceri în 2015.

    Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru, foşti consultanţi în cadrul A.T Kearney şi apoi PwC au investit câteva sute de mii de euro în afacerea cu carduri 7Card prin care,  în baza unui abonament lunar, clienţii pot beneficia de acces în cadrul anumitor săli de sport.

    Volumul mare de săli din portofoliul 7card permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli. Cu un card unic de acces la o gamă variată de activităţi sportive, 7card se adresează atât angajaţilor, cât şi companiilor. La nivel de Capitală, valoarea medie a unui abonament 7card este de 125 de lei, în timp ce la Braşov, Ploieşti şi Iaşi este 94 de lei/lună, iar la Timişoara şi Cluj Napoca de 92 de lei.

    Raportat la numărul de abonaţi în companii, în Bucureşti, sectorul cel mai activ este IT, urmat de telecom şi bancar. În Timişoara, cele mai active sunt sectoarele IT şi FMCG, în Cluj Napoca – bancar şi IT, iar în Braşov – IT, bancar şi telecom. Peste 55% dintre abonaţi sunt femei.

    Compania a anunţat recent şi extinderea la nivel national. Astfel, până la finalul anului, angajaţii din peste 10 oraşe vor avea acces la o reţea de peste 200 de săli de sport. În perioada imediat următoare, 7card va începe să activeze în Constanţa (luna iunie), Sibiu (luna iulie), Piteşti, Craiova, Oradea, Bacău, Târgu Mureş. Până la finalul anului, 7card va fi prezent în aproximativ 12 oraşe, inclusiv Bucureşti.  Până în luna iulie, Sibiu şi Constanţa vor intra în reţeaua 7card, care ajunge astfel să acopere peste 200 săli de sport la nivel naţional, 8 oraşe şi peste 8.000 de abonaţi.

    Pentru cei cărora le place dansul, dar şi squash-ul, tenisul sau orice alte sporturi, Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru, foşti consultanţi în cadrul A.T Kearney şi apoi PwC, au venit cu soluţia, în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro. Prin intermediul companiei Benefit Seven şi a cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 120 şi 150 de lei, clienţii lor au acces la circa 140 de săli de sport din Bucureşti, Timişoara, Cluj Napoca şi Braşov, în care pot să practice de la fitness la escaladă.

    Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.Singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinească cei care doresc utilizarea cardurilor este să fie angajaţi ai companiilor cu care Benefit Seven a încheiat parteneriate de colaborare.

  • Povestea lui David Filo, cofondator al Yahoo şi unul dintre pionierii motoarelor de căutare

    David Filo s-a născut în 1966 în Wisconsin, Statele Unite. La vârsta de 6 ani s-a mutat într-o suburbie de lângă Louisiana, unde a urmat cursurile liceului Sam Houston şi apoi cele ale Universităţii Tulane, unde a obţinut o diplomă în informatică.

    David Filo şi Jerry Yang, colegi la Universitatea Stanford în cadrul programului doctoral, îşi petreceau o mare parte a timpului pe internet, descoperind o serie de probleme ale sistemului. Deşi existau numeroase site-uri utile, acestea nu erau organizate în niciun fel. Astfel, atunci când cineva voia să reviziteze un site, era extrem de greu să îl mai găsească. Împreună, ei au dezvoltat un sistem de tip hartă pentru utilizatorii de internet şi au creat un motor de căutare care să permită găsirea unui site prin introducerea unor cuvinte-cheie.

    În februarie 1994, ”Ghidul lui Jerry şi David pentru World Wide Web„ a devenit operaţional, iar în luna noiembrie avea deja peste 170.000 de utilizatori pe zi. Mai multe nume importante precum AOL, Microsoft sau Prodigy au încercat să cumpere site-ul, redenumit între timp Yahoo!, dar Filo şi Yang au refuzat toate ofertele.

    Succesul site-ului a adus şi o serie de probleme: reţeaua celor de la Stanford cădea în mod regulat din cauza celor care foloseau Yahoo!, astfel că Filo şi Yang au fost obligaţi să plece din campus. Acela a fost momentul în care cei doi au decis să pună bazele companiei Yahoo! Inc.

    Deşi a început ca un portal ce oferea diverse servicii şi produse destinate activităţilor online, Yahoo! a devenit astăzi una dintre cele mai mari companii din lume şi unul dintre cele mai folosite motoare de căutare la nivel global. Compania a avut în 2014 venituri de 4,6 miliarde dolari şi un profit de aproape 600 de milioane dolari. Yahoo! Inc. are 11.400 de angajaţi şi este condusă de Marissa Mayer.

    Din 1996, Filo ocupă postul de ”şef al Yahoo!”, conducând operaţiunile tehnice ale portalului la sediul din Sunny-vale, California. El este cel mai mare acţionar individual al companiei, cu un pachet de 7% din acţiuni.
    Filo a pus bazele K12 Start Fund, o organizaţie care are rolul de a obţine finanţări pentru companiile din domeniul educaţiei. În 2005, el a donat 30 de milioane dolari Universităţii Tulane pentru a moderniza laboratorul de inginerie. Averea omului de afaceri, care este căsătorit cu Angela Buenning, este estimată la 3,8 miliarde dolari.

  • A intrat după Revoluţie în corporaţie şi de atunci a rămas angajată, deşi a fost mereu atrasă de antreprenoriat

    Răspunde de activitatea de integrare a proiectelor IT complexe, conducând o divizie cu peste 60 de angajaţi, care acoperă integral fluxul de vânzare, ofertare, livrare,  implementare.

    Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a unui doctorat în cadrul aceleiaşi facultăţi, Macovei şi-a început parcursul profesional la Institutul pentru Tehnică de Calcul, în poziţia de cercetător în cadrul unui laborator care se ocupa de programarea şi proiectarea unei soluţii care se dorea a fi primul sistem de proiectare asistată pe calculator, asemănător cu ceea ce este astăzi AutoCad.

    După revoluţie, s-a orientat spre sectorul bancar, intrând în echipa IT a proaspăt pornitei bănci Eximbank, unde a rămas vreme de zece ani. „Banca era stabilă, numărul de sucursale era la maximul admis de lege, iar eu nu mai aveam loc pentru evoluţie”, îşi aminteşte Macovei. Aşa s-a mutat la Oracle România, în departamentul de vânzări.

    A evoluat în mai multe poziţii în cadrul Oracle, iar în 2010 a acceptat funcţia de director de vânzări la S&T, iar apoi aceeaşi poziţie la Kapsch România. „Am fost mereu atrasă de spiritul antreprenorial, ceea ce m-a şi determinat să accept poziţia de la Kapsch România”, spune Nicoleta Macovei. În compania intrată pe piaţa locală de numai câţiva ani a avut ocazia să-şi formeze propria echipă de vânzări şi să facă propriile reguli.

    Asseco SEE România a înregistrat în 2013 venituri de 24,7 milioane de euro şi un profit net de 1,08 milioane de euro euro. La finalul anului trecut compania avea 148 de angajaţi.

  • Are 16 subalterni în România, Germania şi SUA şi îşi petrece trei luni pe an în călătorii

    “2014 a fost un an de creştere şi dezvoltare, avem proiecte noi pentru clienţi din diferite industrii. În plus, echipa Luxoft a crescut şi am depăşit 1.200 de angajaţi în Bucureşti“, spune Monica Vieriţa. „Din aprilie echipa va mai creşte cu cel puţin trei colegi“; opt persoane îi raportează direct.

    Dar, în funcţie de proiect, „ajungem şi eu şi colegele mele să lucram cu sute şi sute de oameni în fiecare an, colegi din top management şi middle management“. Ea dă şi un exemplu: în 2013-2014 departamentul pe care îl coordonează a implementat un program complex de dezvoltare personală pe două niveluri de senioritate pentru 53 de manageri, pentru a crea o rez-ervă de manageri cu noi competenţe şi viziune, esenţiale pentru companie, dar, pentru o parte dintre ei, şi pentru a avansa în carieră.

    În cariera sa, cel mai dificil moment, dar şi interesant, a fost la început, când, îşi aminteşte acum, „a trebuit să învăţ mult, să creez de la zero procesele de HR potrivite unei companii de IT cu o creştere rapidă, să reuşesc să îmi pro-movez ideile şi planurile în această industrie (pe atunci) dominată de bărbaţi, să înţeleg (după o absenţă din ţară) care sunt cultura, aşteptările şi mecanismele optime. A fost multă muncă, dar atunci mi-am stabilit şi cele mai bune şi trainice relaţii, cu cei cu care lucrăm şi cu care, sunt mândră să spun, lucrez şi acum (în aceeaşi firmă), oameni şi firme cu care continuu să colaborez şi azi pentru diverse proiecte“.

    Monica Vieriţa a absolvit în 1987 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Institutul Politehnic Bucureşti, „dar am făcut programare şi apoi vânzări de servicii IT“, şi are un Master in Applied Economics la Institute for Advanced Studies din Viena.