Noul parteneriat strategic anuntat saptamana trecuta intre
Daimler si Renault-Nissan are in vedere si constituirea unei
arhitecturi comune pentru urmatoarele versiuni ale modelului
Mercedes Smart si ale Renault Twingo, masini care urmeaza sa fie
produse la Hambach, in Franta, respectiv la uzina Renault din Novo
Mesto, Slovenia. Actualmente, uzina produce modele Twingo, Clio si
Wind, iar la 17 martie a marcat productia vehiculului cu numarul 3
milioane, un Twingo destinat pietei din Elvetia.
Filiala Renault din Slovenia, Revoz, este cel mai mare exportator
din tara, cu 4,6% din totalul productiei livrate in strainatate,
iar pentru anul acesta, odata cu redresarea cererii in Europa de
Vest, previziunile sunt bune: desi guvernatorul Bancii Sloveniei,
Marko Kranjec, spune ca pe piata interna cererea de consum va
stagna, pentru exporturi intrevede o crestere de 5,1%, iar pentru
investitii o majorare cu 2,6%. Ales Bratoz, CEO al Renault, s-a
dovedit mai moderat, declarand pentru Bloomberg ca sfarsitul crizei
n-a venit inca si ca anul acesta se asteapta la vanzari mai slabe
pe principalele piete din Europa de Vest – Franta, Germania si
Italia. Anul trecut, multumita programului Rabla din Vest, uzina de
la Novo Mesto a realizat vanzari de 1,29 miliarde de euro, in
special pe seama modelelor Twingo si Clio II.
Problema de fond pe care o vede Bratoz in calea iesirii din criza
tine insa nu atat de ritmul de revenire in pietele occidentale, cat
de un factor intern: “Slovenia este printre tarile europene cu cele
mai mari costuri de productie, iar daca adaugam faptul ca
majorarile de salarii nu sunt corelate cu productivitatea, aceasta
afecteaza competitivitatea companiilor noastre”. In ianuarie,
guvernul a crescut cu 22% salariul net pentru lucratorii cel mai
prost platiti, ceea ce, in opinia oamenilor de afaceri si a
analistilor, va duce in cele din urma la adancirea somajului,
asteptat sa ajunga anul acesta la 11,1%, de la 9,1% anul trecut,
iar la anul sa urce in continuare spre 11,6%.
La majorarea de salariu din ianuarie se adauga evolutia din 2009,
cand salariile in sectorul public au urcat cu 6,6% in ciuda
recesiunii, in timp ce in sectorul privat, majorarea nu a depasit
1,8%. “Evolutia salariilor e o problema, pentru ca ele cresc mai
repede decat productivitatea si valoarea adaugata, ceea ce are
consecinte negative pe termen lung”, a afirmat guvernatorul
Kranjec, citat de Reuters. El a cerut guvernului sa reduca
salariile in sectorul public.
Slovenia a fost, inainte de criza, una dintre tarile zonei euro cu
cea mai rapida crestere economica, insa anul trecut a fost afectata
profund de recesiune, ajungand la o scadere a PIB cu 7,8%, in
special pe seama scaderii cererii pe piata interna si a prabusirii
activitatii din constructii,
Pentru 2010, Banca Sloveniei prevede un deficit bugetar de 5,7% din
PIB, in crestere fata de 5,5% in 2009, si o inflatie de 1,6%,
pentru ca in 2010 inflatia sa coboare usor la 1,4%. Precedentele
estimari privind evolutia PIB, venite de la institutul de prognoza
al guvernului de la Ljubljana, au dat ca posibila doar o crestere
economica de 0,4-0,6%, chiar mai pesimiste decat estimarea de 0,9%
din septembrie trecut.
Diferenta fata de prognoza Bancii Sloveniei, vizand o crestere
economica de 1,3%, a fost explicata de guvernatorul Kranjec prin
faptul ca banca n-a luat in calcul si potentialele pierderi de pe
urma garantiilor de stat. Unul dintre expertii bancii centrale a
admis insa ca daca tendinta actuala a indicatorilor economici se
pastreaza, in primul rand cea de scadere in continuare a
activitatii de constructii, remarcata in ultimele luni, atunci
estimarea ar putea fi revizuita la 0,5%. Piata de constructii a
scazut cu 21,6% in 2009 din cauza cererii slabe atat in segmentul
de locuinte, cat si in domeniul lucrarilor publice, iar Camera de
Comert si Industrie a anuntat in martie ca se asteapta la o scadere
de inca 15% in acest an.