Tag: Cipru

  • Cipru va taxa cu 30% sumele care depăşesc 100.000 de euro

     Depozitele bancare sunt garantate în limita a 100.000 de euro.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în noaptea de duminică spre luni un acord care prevede sprijinirea Ciprului printr-un pachet de împrumutri externe de 10 miliarde de euro, condiţionat însă de o restructurare dură a sectorului bancar.

    Cipru trebuie să închidă a doua mare bancă a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki). Depozitele mai mici de 100.000 de euro vor fi preluate de Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit din ţară. Bank of Cyprus va prelua de la Cyprus Popular Bank şi o datorie de 9 miliarde de euro către mecanismul de lichiditate de urgenţă al Băncii Centrale Europene. Depozitele de peste 100.000 de euro de la Cyprus Popular Bank vor fi plasate la un loc cu activele neperformante, într-o bancă “toxică”, unde sunt aşteptate pierderi mari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania: Acordul pentru Cipru este echitabil şi poate stabiliza situaţia ţării

     “Rezultatul negocierilor este echitabil pentru toate părţile implicate. Cu soluţia găsită, Cipru are o şansă bună să restabilească încrederea pierdută. Este cea mai bună cale, chiar dacă nu este cea mai uşoară”, a declarat ministrul la o prezentare a planului organizată pentru presa germană.

    Parlamentul va analiza planul, conform legislaţiei germane, urmând ca acesta să primească aprobare pentru utilizarea de fonduri de la Mecanismul European de Stabilitate, în cadrul căruia Germania este cel mai mare contributor.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în noaptea de duminică spre luni un acord de ajutor financiar convenit între Cipru şi Troica formată din FMI, BCE şi UE. Planul prevede deblocarea de împrumuturi în valoare de 10 miliarde de euro pentru Cipru, în schimbul restructurării sectorului bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Biserica Ortodoxă din Cipru va încerca să convingă antreprenorii ruşi să nu plece din ţară

     Chrysostomos va organiza joi o cină cu şefii companiilor importante prezente în Cipru, pentru a discuta cu aceştia să nu-şi mute banii în altă parte, astfel încât situaţia Ciprului să nu se deterioreze şi mai mult, relatează cotidianului elen Kathimerini.

    Arhiepiscopul intenţionează să le amintească ruşilor că au avut mult timp de câştigat de pe urma dobânzilor şi prezenţei în Cipru, în timp ce în alte ţări ar fi primit o dobândă apropiată de zero.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul s-a apreciat luni dimineaţă, după acordul privind planul de salvare a Ciprului

     La deschidere, euro era cotat la 4,4180 – 4,4210 lei, în scădere faţă de nivelul de la finalul sesiunii precedente, când operaţiunile se perfectau în jurul nivelului de 4,4260 lei/euro.

    Ulterior, vânzările de valută au dus cursul până la 4,4150 – 4,4180 lei. Evoluţia a fost determinată de optimismul jucătorilor, după ce în noaptea de duminică spre luni a fost aprobat un acord final asupra unui plan de salvare a Ciprului.

    Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, care a venit duminică la Bruxelles, s-a declarat satisfăcut de rezultatul negocierilor.

    Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri un curs de referinţă în creştere cu 0,67 bani, la 4,4286 lei/euro, cel mai înalt nivel atins de la începutul anului. Un curs peste cel de vineri a fost anunţat de banca centrală la 31 decembrie, la 4,4287 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Somnul raţiunii naşte monştri

    Inainte de orice, puţină istorie neştiută. Să spunem că la un moment dat apare, de niciunde, ideea unei crize nemaipomenite. Savanţi, apoi politicieni, scriitori sau personalităţi publice o îmbrăţişează imediat, relatările media abundă, ajunge în manualele şcolilor şi în universităţi. Nu este vorba de vreo teorie a crizelor economice, nici de încăl-zirea globală, nici măcar de contraterorism; ce povestesc s-a întâmplat cu multe zeci de ani în urmă.

    Teoria în cauză a fost susţinută de preşedinţii americani Woodrow Wilson şi Theodore Roosevelt, dar şi de premierul britanic Winston Churchill, de scriitorul HG Wells, de George Bernard Shaw, dramaturgul, de economistul John Maynard Keynes sau de laureatul premiului Nobel Linus Pauling. Au fost construite institute de cercetare, universităţile occidentale s-au implicat, au fost emise legi speciale legate de această criză, iar prestigioase asociaţii medicale s-au pronunţat asupra sa. Totul a durat câteva zeci bune de ani.

    Trebuie să fie o chestie a naibii de importantă, veţi spune, de ce nu am auzit aşa ceva?
    Pentru că nu se vorbeşte. Este vorba despre eugenie, teoria creată de un savant pe nume Galton care credea că fondul genetic uman se deteriorează, iar rasa umană va degenera din cauză că persoanele superioare nu se înmulţeau la fel de repede cum o făceau cei de rang inferior – emigranţi, evrei, degeneraţii, cei cu mintea slabă. Lumea vorbea de „un val de imbecili în continuă creştere„ care polua partea bună a umanităţii sau de „un balast de deşeuri umane„ – scriitoarea Margaret Sanger, de „roiuri needucate de cetăţeni inferiori„ – HG Wells. 29 de state americane au emis legi care permiteau sterilizarea, iar California s-a situat pe un loc fruntaş în această activitate.

    Pe urmă au mai apărut nişte inşi, de cealaltă parte a oceanului, care au preluat ideile şi le-au dus la un nou nivel. Inşii în cauză se numeau Hitler, Goebbels sau Himmler şi au început prin gazarea persoanelor internate în spitalele psihiatrice. Ulterior, în război, au apărut sistemul de lagăre de exterminare, cunoscute, nu insist.

    După şase ani de război toată lumea s-a lepădat de eugenie, văzând grozăviile care s-au comis. Biografii au pasat discret perioada, istoricii au acoperit-o, scriitorii şi dramaturgii au schimbat macazul, iar politicienii nici usturoi n-au mâncat.

    Dar milioane de oameni au murit şi alte milioane nu şi-au câştigat dreptul de a exista. Pentru că au fost socotiţi de rang inferior. În actuala criză economică am văzut apărând, din nou, acest tip de discurs – grecii cei leneşi, românii cei hoţi, proştii de pe internet, mai nou ciprioţii cei oricum or fi ei, dedaţi ruşilor sau incorecţi, şi mi se pare un mare pericol. Noua politică totalitară europeană, ascunsă sub o mască de democraţie calpă, cultivă o egalitate raportată la mărimea bugetului şi a contribuţiilor, la gradul de sprinteneală a hormonilor şi la, eufemistic vorbind, amplitudinea răcnetelor scoase.

    Taxarea economisirii (n-or fi în băncile acelea cipriote numai banii mafiei ruseşti şi, chiar dacă ar fi aşa, sunt alte instituţii şi alte legi care se ocupă de acest tip de ilegalităţi), alianţe împotriva naturii, exhibări de putere inadmisibile, separări pe tipuri de cetăţeni europeni – cei muncitori şi cei leneşi, cei vrednici şi cei nevrednici, din nord şi din sud, impuneri absurde şi replici imbecile.

    Cea mai bună ilustraţie pentru acest text mi s-a părut a fi Goya, cu o gravură – „Somnul raţiunii naşte monştri„. Goya, bătrânul genial, surd şi nebun, care a intuit mai bine decât cei întregi la minte, cu ochi şi cu urechi. Un soi de degenerat.
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Povestea unei economii umflate cu pompa

    După intrarea Ciprului în UE în 2004 şi aderarea la zona euro în 2007, influxurile de capital şi percepţia scăzută de risc a străinilor au stimulat creditarea bancară şi bula imobiliară care a urmat, în timp ce impozitarea cea mai mică din UE (10% şi 0 pentru dividende) a atras capital străin.

    Până la declanşarea crizei financiare din 2008, aceste fenomene au ascuns însă un deficit de cont curent tot mai mare (12% din PIB în 2008), scăderea competitivităţii prin majorarea cu 20% a costurilor cu forţa de muncă, îndatorarea galopantă a sectorului privat (235% din PIB la finele lui 2008) şi expunerea periculoasă a băncilor locale pe piaţa grecească (170% din PIB în 2011). Aceasta a dus la dezechilibrele structurale manifestate cu forţă în anii de la declanşarea crizei.

  • Dai în Cipru, cade leul

    “Date fiind condiţiile externe nefavorabile şi faptul că principalul motor al aprecierii – apetitul străinilor pentru titlurile de stat româneşti – nu e de aşteptat să-şi facă simţită prezenţa în următoarele două săptămâni, întrucât nu există decât o singură licitaţie programată pentru titluri pe zece ani, leul ar putea continua să se tranzacţioneze pe o tendinţă de depreciere”, a comentat Ana-Maria Morărescu, analist al Raiffeisen Bank România.

    În opinia lui Mihai Ţânţaru, analist al ING Bank România, tendinţa uşoară de depreciere să persiste, pe fondul sentimentului în continuare nefavorabil din pieţele externe. Totuşi, credem că potenţialul de depreciere a leului este limitat, posibil până la 4,44/euro, întrucât atingerea acestui nivel ar putea declanşa intervenţii valutare ale BNR sau cel putin ar întări temerile legate de acestea”.

  • Cipru joacă ruleta rusească – de ce stârnesc ciprioţii Rusia împotriva Uniunii Europene

    SECTORUL BANCAR AL CIPRULUI S-A DEZVOLTAT EXCESIV ÎN RAPORT CU RESTUL ECONOMIEI, ajutat şi de politica de offshore, iar pasivele se situează la circa de opt ori valoarea PIB. Băncile locale, strâns legate de cele din Grecia, au înregistrat pierderi mari şi din ştergerea unei părţi importante a datoriei statului elen anul trecut. Cel mai estic avanpost al UE este astfel nevoit să-şi stabilizeze cât mai repede şi mai bine sistemul financiar. Liderii ciprioţi şi-au pus o mare parte din speranţe în monetizarea resurselor de gaze încă nedezvoltate şi în poziţionarea ţării ca o sursă importantă de energie pentru Europa. Totuşi, astfel de venituri sunt încă departe, iar iluziile Ciprului de a deveni Qatarul Mediteranei de Est ar putea determina politicienii să rişte mai mult decât ar trebui. Cerinţele dure ale zonei euro, de a forţa pierderi asupra deponenţilor din băncile cipriote, ar putea impinge Nicosia către o înţelegere cu Moscova, ale cărei pretenţii nu sunt clare încă. În cel mai rău caz, Cipru ar putea ieşi din această criză cu sistemul financiar ruinat şi cu relaţiile cu aliaţii apropiaţi distruse. “Cipru a fost întotdeauna o ţară complicată. Dar niciodată în asemenea măsură ca acum”, spune James Ker-Lindsay, expert la London School of Economics în conflictul dintre ciprioţii greci şi cei turci.

    IMPLICAŢIILE CRIZEI DIN CIPRU AR PUTEA FI MAI IMPORTANTE DECÂT AU VRUT SĂ ADMITĂ LIDERII DIN MARILE CAPITALE EUROPENE. Imaginile cu bănci închise şi cozi lungi la ATM-uri ar putea declanşa panică şi în restul Europei, punând în pericol stabilitatea euro. Pe fundalul crizei bancare, persistă conflictul vechi de zeci de ani dintre ciprioţii turci, aflaţi în partea de nord a insulei, şi cei greci din sud. Cipru a sperat că accelerarea explorării resurselor de gaze naturale îi va ajuta să-şi revină financiar. Căutările de resurse au condus însă la tensiuni cu cei din nord şi cu Turcia, care-i susţine. La Washington şi Bruxelles există temeri că relaţiile încordate dintre Cipru şi Turcia ar putea conduce chiar şi la confruntări. “Cipru ar putea da tonul pentru restul Mediteranei. Este locul unde criza financiară şi problema gazelor se întâlnesc. Şi tot aici capătă imediat o dimensiune militară”, afirmă Eric Thompson, director la Centre for Naval Analyses, o agenţie a SUA, citat de Reuters.

    CIPRU SPERĂ SĂ POATĂ ÎNCEPE EXPORTURILE DE GAZE ÎN 2018, dar analiştii afirmă că extracţia ar putea fi scumpă şi mai lentă decât se aşteaptă guvernul. De asemenea, la momentul extracţiei, gazele cipriote ar ajunge pe o piaţă saturată de o ofertă prea mare, ca urmare a resurselor eliberate de exploatarea gazelor de şist. Guvernele cipriote au tratat de-a lungul timpului relaţiile strânse cu Europa drept centrale pentru rezistenţa în faţa Turciei şi pentru prosperitatea ţării.Ciprioţii au susţinut constant colaborarea cu ţările europene. Totul până la mijlocul acestei luni, când au apărut informaţiile despre ajutorul din partea zonei euro.

    Termenii iniţiali ai unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la zona euro prevedeau ca şi cei mai mici deponenţi să piardă aproape 7% din sumele pe care le aveau în conturi. Condiţia europenilor a fost catalogată drept furt, iar furia împotriva UE, mai ales a Germaniei, a luat proporţii. În prezent, potrivit unui sondaj, peste două treimi din populaţie ar susţine mai degrabă ieşirea ţării din zona euro decât taxarea depozitelor bancare. Pe de altă parte, după ce au alocat fonduri imense pentru ţările de la periferia zonei euro, statele mai bogate, care controlează puşculiţa UE, au un apetit redus pentru noi cheltuieli, mai ales în contextul alegerilor programate în toamnă în Germania.

  • Coşmarul continuă pentru Cipru. Duminică, zi decisivă de negocieri la Bruxelles

    Procesul, “menit să întărească Grecia”, protejând depozitele clienţilor”, a fost declanşat atât de rapid, încât la redeschiderea din 26 martie a băncilor cipriote, unităţile din Grecia ale Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank vor funcţiona deja sub egida Piraeus. Mişcarea respectivă a fost o condiţie impusă de “troică” (CE, FMI şi BCE) pentru a accepta ca filialele din Grecia ale băncilor cipriote să fie scutite de confiscarea parţială a depozitelor clienţilor – confiscare cerută Ciprului de liderii zona euro şi de FMI în ideea de a asigura cele 5,8 mld. euro cu care statul cipriot trebuie să contribuie la pachetul de salvare de 10 mld. euro pus la punct de “troică” pentru recapitalizarea băncilor ameninţate de faliment. Vânzarea filialelor din Grecia ale băncilor şi restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua bancă din Cipru, ar scădea la 3 mld. euro suma totală pe care statul trebuie să facă rost.

    Protestele clienţilor au făcut parlamentul de la Nicosia să respingă taxa, ceea ce a înfuriat BCE, care a ameninţat cu tăierea finanţărilor pentru băncile cipriote dacă taxa nu e aprobată până luni, dar şi Comisia Europeană, care a ameninţat Ciprul cu sancţiuni mergând până la excluderea din zona euro, cerând ultimativ autorităţilor cipriote ca până luni să vină cu un plan de restructurare şi recapitalizare a băncilor conţinând şi modul de obţinere a celor 5,8 mld. euro necesare pentru cofinanţarea pachetului de salvare.

    Înstrăinarea filialelor elene ale băncilor s-ar putea dovedi doar începutul vânzării activelor cipriote: chiar planul alternativ propus iniţial de stat pentru a evita confiscarea depozitelor s-a bazat pe strângerea celor 5,8 mld. euro printr-un fond “de solidaritate” care ar grupa active ale statului, inclusiv veniturile viitoare din comerţul cu gaze naturale, fondurile private de pensii, poate chiar proprietăţi ale bisericii – o soluţie comparată de JP Morgan cu “o lichidare de stocuri la scară naţională”.

    Soluţia planului alternativ a fost respinsă vineri de “troică”, pe motiv că nu e sigur că ea poate aduce banii respectivi în timp util şi pentru că Angela Merkel, cancelarul german, s-a opus spolierii fondurilor de pensii. “Troica” insistă în continuare pentru confiscarea parţială a depozitelor bancare, chiar dacă e vorba acum numai de cele peste 100.000 de euro. În plus, BCE a insistat ca Nicosia să impună reglementări de control al capitalurilor, pentru a evita ca un exod al depozitelor din băncile cipriote în cursul săptămânii viitoare.

    Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades discută duminică la Bruxelles cu reprezentanţii “troicii”, încercând să convingă BCE să nu blocheze finanţarea băncilor cipriote. Tot duminică, miniştrii de finanţe ai zonei euro vor avea o reuniune de urgenţă.

    Conform Reuters, autorităţile de la Nicosia ar fi acceptat, sâmbătă, taxarea cu 20% a sumelor din depozite care depăşesc 100.000 de euro, în cazul Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din ţară, respectiv cu 4% în cazul celorlalte bănci. Totalul depozitelor bancare din Cipru se ridică la 68 mld. euro, din care 38 mld. euro în depozite de peste 100.000 de euro.

  • Zona euro respinge cel mai recent plan al Ciprului, din cauza implicării fondurilor de pensii

     Statele din zona euro şi guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri pentru a ajunge la o modalitate acceptabilă prin care statul să colecteze fonduri proprii de 5,8 miliarde de euro, necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la ţările membre ale uniunii monetare, potrivit Financial Times.

    Ultimul plan al autorităţilor cipriote prevedea restructurarea Laiki, a doua mare bancă din Cipru, şi divizarea acesteia într-o instituţie de credit care să includă activele solide şi una cu active neperformante. Depozitele mai mari de 100.000 de euro urmau să fie incluse în banca cu active neperformante, situaţie în care deponenţii ar fi urmat să înregistreze pierderi.

    Depozitele de până la 100.000 de euro, precum şi locurile de muncă de la Laiki ar fi fost garantate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro