BusinessMagazin

Tag: China

  • Regele a fost detronat, trăiască regele: Fondatorul fenomenului global TikTok a devenit cea mai bogată persoană din China, după ce şi-a detronat rivalul. Ce avere colosală controlează omul din spatele celei mai populare platforme de social media din lume?

    Zhang Yiming, fondatorul companiei tech ByteDance, proprietarul TikTok, a devenit oficial cea mai bogată persoană din China, după ce l-a detronat pe Zhong Shanshan, şeful celei mai mari companii de băuturi carbogazoase din ţară. Fondatorul ByteDance controlează o avere de 57,5 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Fondatorul ByteDance a reuşit să devină şeful lumii financiare din China după ce averea lui Zhong Shanshan a scăzut pe fondul rezultatelor slabe a companiei pe care o conduce. Zhang este acum şi a treilea cel mai bogat om din Asia, fiind depăşit la acest capitol doar de indienii Mukesh Ambani şi Gautam Adani, care conduc uriaşe conglomerate de business cu activităţi în mai multe domenii importante din economie.

    Fondatorul chinez în vârstă  de 41 de ani se bucură acum de o întorsătură nesperată de situaţie după o lungă perioadă în care compania lui s-a confruntat cu mai multe ameninţări printre care se numără interzicerea aplicaţiei în SUA şi retragerea muzicii de pe TikTok comandată de cea mai mare casă de discuri din lume.

    Soarta TikTok în SUA rămâne neclară. Preşedintele Donald Trump a acordat o prelungire de 75 de zile – până la 5 aprilie – a termenului limită la care ByteDance să vândă TikTok către SUA sau să se confrunte cu o interzicere totală.

    Printre potenţialii cumpărători se numără gigantul tech american Oracle. Dacă tranzacţia se va concretiza, algoritmul TikTok ar urma să rămână totuşi sub controlul chinezilor, urmând ca americanii să deţină o parte din companie şi să rezolve aspectele ce ţin de siguranţa datelor.

    În China, ByteDance este unul dintre liderii din industria inteligenţei artificiale a ţării. Chatbot-ul său AI Doubao are 75 de milioane de utilizatori activi.

    Zhang şi-a început cariera ca inginer software la platforma turistică online Kuxun.com. În 2009, şi-a început prima afacere,  un site de listare a proprietăţilor imobiliare numit 99fang.com, pe care l-a abandonat trei ani mai târziu.

    În 2012, Zhang a început să pună bazele ByteDance într-un mic apartament din Beijing, lansând aplicaţia de ştiri Toutiao şi atrăgând peste 13 milioane de utilizatori zilnici într-un interval de doi ani. Zhang a dorit să creeze o platformă bazată pe inteligenţă artificială care să fie diferită de Baidu, principalul browser al Chinei.

    „Cel mai important lucru este că nu suntem o companie de ştiri. Suntem mai degrabă o platformă de social-media. Nu suntem în niciun caz un imitator al unei companii americane, nici în privinţa produsului şi nici a tehnologiei”, declara Zhang în cadrul unui interviu din 2017.

     

  • Cum cucereşte Rusia apele şi resursele nordului

    Situaţia din Arctica nu a fost niciodată mai fierbinte. În ultimul an, submarinele nucleare ruseşti s-au an-trenat să tragă cu rachete de croazieră în apropierea statelor nordice membre ale NATO, Norvegia, Fin-landa şi Suedia. Acest exerciţiu a urmat jocurilor de război arctic ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, care au inclus atacuri amfibii în mările îngheţate, scrie The Wall Street Journal.

    Când bombardierele ruseşti şi chineze au zburat împreună la nord de Alaska în august, senatorul repub-lican Lisa Murkowski a descris această mişcare drept o „provocare fără precedent din partea adver-sarilor noştri”. Luna următoare, Rusia şi China au trimis vase de patrulare prin apele îngheţate de dinco-lo de Cercul Polar. SUA şi Rusia se află la doar 85 km una de cealaltă peste strâmtoarea Bering, lângă Cercul Polar. Dar din punct de vedere geopolitic, în ultimii ani au ajuns la cea mai mare depărtare de de-cenii. 

    Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât restul planetei în ultimii zeci de ani, po-trivit cercetătorilor, care numesc fenomenul amplificare arctică. Suprafaţa acoperită de gheaţă din Arc-tica a scăzut de la un minim anual de 2,7 milioane de mile pătrate în 1979 la 1,7 milioane de mile pătrate în 2024, potrivit Administraţiei Naţionale pentru Aeronautică şi Spaţiu.

    Aceasta reprezintă pierderea unei bucăţi de dimensiunea Argentinei în mai puţin de 50 de ani. Pe măsură ce gheaţa s-a retras, numărul călătoriilor la latitudini mari efectuate de vapoare prin regiune a crescut. În timpul Războiului Rece, am-bele părţi şi-au desfăşurat unele dintre cele mai puternice arme şi sisteme de supraveghere acolo. După prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, SUA şi-au micşorat bazele din Alaska, iar forţele arctice ale Rusiei au decăzut. În schimb, cele două ţări au cooperat pe probleme precum mediul, pescuitul şi siguranţa maritimă. Acum, o animozitate în creştere determină Rusia şi NATO să reînnoiască desfăşurarea forţelor militare în regiune, deoarece aceasta oferă fiecărei părţi un teritoriu potrivit de unde să lovească, a declarat Rob Huebert, directorul interimar al Centrului de Studii Militare, de Securitate şi Strategice al Universităţii din Calgary. 

    În 2023, Departamentul de Securitate Internă al SUA a declarat că puterea Moscovei de a menţine o prezenţă solidă în Oceanul Arctic depăşeşte capacitatea Washingtonului, slăbind securitatea americană. America de Nord nu are infrastructură militară în nordul său îndepărtat. NORAD, comanda comună SUA-Canada creată în 1958 pentru a apăra continentul împotriva atacurilor sovietice, îşi propune să detecteze orice atac imi-nent de peste Polul Nord.

    Dar reţeaua sa de supraveghere prin sateliţi, de radare de la sol şi baze ale forţelor aeriene nu mai este în pas cu vremurile. Rusia şi China desfăşoară noi rachete care pot zbura mult mai departe decât predecesoarele lor, atingând de cinci ori viteza sunetului, ceea ce ar copleşi senzorii existenţi ai armatelor Americii de Nord. SUA şi Canada lucrează la modernizarea Norad prin înlocuirea sistemelor radar şi îmbunătăţirea capacităţilor de apărare.

    Canada, care rămâne în urmă faţă de majoritatea membrilor NATO în ceea ce priveşte cheltuielile pentru apărare, a cumpărat recent 88 de avioane de luptă F-35 din SUA, pe care le va desfăşura în bazele din nord. „Arctica este o regiune pentru un eventual conflict viitor”, a declarat comandantul Flotei de Nord al Rusiei, Aleksandr Moiseiev, la o conferinţă recentă la Sankt Petersburg, potrivit agenţiei de ştiri de stat ruse TASS. Arctica este deja o zonă de concurenţă comercială intensă. SUA nu au porturi arctice de adâncime pentru a găzdui vapoare transportoare de containere grele.

    Cea mai mare parte a Alaskăi nu are drumuri sau linii de cale ferată, ceea ce complică accesul la nordul îndepărtat. Canada, cu al doilea teritoriu arctic ca mărime după Ru-sia, are doar un port de apă adâncă care oferă acces la Oceanul Arctic şi se află la 800 km sud de Cercul Polar. Aeroporturile din nord au piste de pământ sau pietriş, ceea ce le face nepotrivite pentru avioane comerciale de marfă sau avioane cu reacţie. Izolarea internaţională tot mai mare a Rusiei după in-vadarea Ucrainei în 2022 a ajutat la consolidarea legăturilor cu China.

    Rusia şi-a deschis tot mai mult teritoriul arctic către Beijing, deoarece Beijingul a susţinut economia rusă şi a furnizat echipamente cu dublă utilizare pentru a-i susţine armata. Acest sprijin a fost proeminent în zona arctică, unde com-paniile chineze sunt investitori importanţi şi furnizori de echipamente în proiecte energetice ruseşti, in-clusiv Yamal GNL şi Arctic 2 GNL. Rusia, în schimb, a expediat combustibil în China folosind aşa-numita flotă din umbră, nave sancţionate care efectuează livrări ilicite de petrol rusesc pe pieţele din Asia.

    Anul trecut s-a înregistrat o cantitate record de mărfuri de tranzit prin Ruta Mării Nordului din nord-vestul Rus-iei până la strâmtoarea Bering, potrivit Rosatom, compania nucleară rusă care supraveghează această cale navigabilă. Nivelul este însă de două ori mai mic decât obiectivul stabilit în 2020 prin Strategia Arc-tică de către Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.  Aproape toată această marfă a mers din Rusia în Chi-na, iar mai mult de jumătate a fost ţiţei. Volumul total rămâne însă o fracţiune din traficul de petrol prin Canalul Suez: în timp ce distanţa mai scurtă a rutei nordice poate reduce timpii de tranzit cu două săptămâni, gheaţa de pe mare rămâne un obstacol perfid, în ciuda micşorării stratului de gheaţă. Preşedintele american Donald Trump şi-a concentrat atenţia recent asupra regiunii când a propus să cumpere Groenlanda de la Danemarca pentru a extinde prezenţa Americii în Arctica, spunând: „Avem nevoie de ea pentru securitatea naţională”. 

    Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât restul planetei în ultimii zeci de ani, potrivit cercetătorilor, care numesc fenomenul amplificare arctică. Suprafaţa acoperită de gheaţă din Arctica a scăzut de la un minim anual de 2,7 milioane de mile pătrate în 1979 la 1,7 milioane de mile pătrate în 2024, potrivit Administraţiei Naţionale pentru Aeronautică şi Spaţiu.

    Groenlanda este situată strategic şi este bogată în pământuri rare, minerale brute folosite pentru a face orice, de la smartphone-uri până la avioane de luptă. Topirea calotei uşurează accesul la acele minerale esenţiale. Dar şi Rusia este lider în valorifi-carea bogăţiilor arctice. O parte din dezvoltarea regională a început cu zeci de ani în urmă. Arctica rusă contribuie deja cu aproximativ 10% la Produsul Intern Brut al ţării, inclusiv cu 17% din vânzările de petrol, cu 80% din cele de gaze naturale şi cu o treime la tot pescuitul. Alaska a reprezentat doar 0,2% din PIB-ul SUA în 2023, iar teritoriile nordice ale Canadei au reprezentat, de asemenea, mai puţin de 1% din activi-tatea economică a ţării. Rusia a revendicat resurse încă neexplorate de pe fundul mării arctice.

    Armata Moscovei a strâns dovezi geografice pentru a susţine argumentul Moscovei conform căruia dorsala sub-acvatică Lomonosov – care este revendicată şi de Danemarca şi Canada, cu propriile lor argumente, şi posibil bogată în petrol şi gaze naturale – face parte din teritoriul Rusiei. Moscova a furnizat hărţi ale fun-dului oceanului întocmite de militari şi de oamenii de ştiinţă ruşi unei comisii a Naţiunilor Unite, care judecă pretenţiile concurente. În ciuda lipsei unei decizii cu privire la proprietatea asupra dorsalei, Rusia a efectuat din ce în ce mai multe cercetări, cartografiind curenţii marini din jurul acesteia şi prelevând mostre de sol. SUA şi Canada intenţionează să cumpere împreună mai multe spărgătoare de gheaţă pentru a supraveghea regiunea. SUA au doar trei spărgătoare de gheaţă polare, dintre care unul are 50 de ani şi altul a fost abandonat anul trecut după un incendiu la bord. Garda de Coastă a SUA a achiziţionat în decembrie un spărgător de gheaţă comercial la mâna a doua, cu intenţii să înceapă operaţiunile în Arctica anul viitor. 

    Anul trecut s-a înregistrat o cantitate record de mărfuri de tranzit prin Ruta Mării Nordului din nord-vestul Rusiei până la strâmtoarea Bering, potrivit Rosatom, compania nucleară rusă care supraveghează această cale navigabilă. Nivelul este însă de două ori mai mic decât obiectivul stabilit în 2020 prin Strategia Arctică de către Vladimir Putin, preşedintele Rusiei. 

    Rusia are trei duzini de spărgătoare de gheaţă, multe dintre ele cu pro-pulsie nucleară, oferind mai multă putere şi rezistenţă îndelungată pe mare. China, al cărei punct nordic maxim se află la mai mult de 1.450 km de Cercul Polar Arctic, a trimis trei spărgătoare de gheaţă polare în regiune anul trecut. China a căutat de multă vreme un rol mai mare în Arctica, unde conducerea ţării consideră că topirea gheţii va deschide oportunităţi economice, dar vor creşte şi riscurile de securitate. În 2018, China s-a declarat o naţiune „aproape arctică” şi o „parte interesată importantă în afacerile arc-tice”. Securitatea se alătură acum comerţului în fruntea cooperării arctice Rusia-China. Garda de Coastă chinezească şi Garda de Frontieră rusească au organizat în octombrie prima lor patrulă comună în Arctica. Paza de Coastă a SUA, care a monitorizat cele două nave chineze şi cele două nave ruseşti pe calea aerului, a declarat că este punctul cel mai îndepărtat din nord în care navele din Garda de Coastă chinezească au fost observate vreodată. În iulie, două bombardiere ruseşti şi două chinezeşti au zburat împreună în apropiere de Alaska, unde au fost interceptate de avioane de luptă americane şi canadiene. Avioanele au ajuns la aproximativ 320 km de coasta Alaskăi şi nu au intrat în spaţiul aerian american sau canadian. Oficialii americani au spus că este prima dată când cele două ţări efectuează o astfel de mis-iune de patrulare comună în apropiere de Alaska. În 2023, nave ale marinei ruse şi celei chineze au patrulat în colaborare pe lângă Alaska în ceea ce era considerată cea mai mare astfel de flotilă care s-a apropiat de ţărmurile americane, deşi vapoarele nu au intrat niciodată în apele teritoriale ale SUA. China şi Rusia au acum o cooperare „cuprinzătoare” în Arctica, a spus Liu Nengye, profesor asociat la Universi-tatea de Management din Singapore, care cercetează dreptul polar. „Este vorba de resurse, transport maritim, cercetare ştiinţifică, exerciţii militare”, a spus el.  

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

  • Prăbuşirea unui titan: Cum a ajuns unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii şi cel mai bogat din ţara sa să piardă 13 miliarde de dolari, dar şi titlul de cel mai bogat din ţară?

    Zhong Shanshan, cel mai bogat om din China, riscă să-şi piardă titlul pe care îl apără de trei ani, după ce averea sa a înregistrat cea mai abruptă scădere văzută recent în rândul miliardarilor. Super-bogatul chinez care controlează gigantul de bătuturi carbogazoase Nongfu Spring a pierdut 13 mld. dolari în doar un singur an, averea sa fiind estimată în jurul a 55 mld., scrie Bloomberg.

    Cea mai mare parte a averii lui Zhong provine din participaţiile deţinute în cadrul companiei sale şi în businessul farmaceutic Beijing Wantai Biological Pharmacy Enterprise Co.

    Experţii subliniază că declinul miliardarului vine şi din concurenţa care prinde avânt în acest sector, dar citează şi probleme cu autorităţile şi încetinirea consumului.

    „Problemele recente cu autoritatea de protecţie a consumatorilor din Hong Kong cu privire la calitatea produselor, concurenţa crescută în sector pe fondul scăderii cheltuielilor de consum şi un boicot la începutul acestui an din cauza îngrijorărilor cu privire la practicile de afaceri au contribuit la această situaţie”, a declarat Ada Li, analist de consum la Bloomberg Intelligence.

    La începutul acestui an, compania – şi Zhong însuşi – au fost asaltaţi de critici după moartea în februarie a lui Zong Qinghou, fondatorul principalului rival Hangzhou Wahaha Group Co.

    Simpatia din online venită după moartea acestuia s-a transformat într-o critică la adresa Nongfu, unele comentarii ridiculizând ambalajul apei îmbuteliate ca având un design japonez, iar altele recapitulând ceea ce presupuneau a fi trucuri folosite de Nongfu pentru a obţine un avantaj faţă de Wahaha.

    Utilizatorii au afirmat că fiul lui Zhong deţine un paşaport american şi au pus la îndoială loialitatea familiei sale faţă de China . Deşi Nongfu a dezminţit unele dintre afirmaţii şi a declarat că a luat măsuri legale împotriva persoanelor care au instigat la zvonuri răuvoitoare, mulţi utilizatori chinezi de internet au rămas impasibili.

    În aprilie, China Resources Beverage Holdings a depus o cerere de listare la Hong Kong, o mişcare menită să ofere resurse finaciare suplimentare pentru brandul său de apă îmbuteliată C’estbon – unul dintre principalii concurenţi ai Nongfu.

    La scurt timp după aceea, Nongfu a introdus o nouă apă purificată în concurenţă directă cu C’estbon, aruncând preţurile în aer. Produsul este vândut la mai puţin de 1 yuan pe sticla de 550 de mililitri pe o platformă deţinută de gigantul chinez de e-commerce Alibaba, la mai mai puţin de jumătate din preţul său normal de vânzare din retail.

    Chiar dacă Nongfu a raportat anul trecut venituri mai mari decât se aştepta datorită vânzărilor mari de ceaiuri instant, proporţia veniturilor din apa potabilă îmbuteliată a scăzut la 47,5% – de la 54,9% în 2022 – subliniind creşterea concurenţei în sectorul apei îmbuteliate.

    Cel mai recent obstacol, autoritatea pentru protecţia consumatorilor din Hong Kong a declarat săptămâna trecută că s-a descoperit că apa Nongfu conţine bromat peste limita maximă, care ar putea prezenta riscuri pentru sănătate în cazul consumului excesiv. Acţiunile s-au prăbuşit cu 7,3 % în două zile de tranzacţionare înainte ca consiliul să clarifice faptul că primele sale constatări au apărut ca urmare a evaluării apei Nongfu în raport cu criteriile utilizate pentru o categorie de băuturi din care nu face parte.

     

  • Prăbuşirea unui titan: Cum a ajuns cel mai bogat om din China să-şi piardă „coroana” de lider al bogaţilor după ce a încasat o lovitură de 13 mld. dolari

    Zhong Shanshan, cel mai bogat om din China, riscă să-şi piardă titlul pe care îl apără de trei ani, după ce averea sa a înregistrat cea mai abruptă scădere văzută recent în rândul miliardarilor. Super-bogatul chinez care controlează gigantul de bătuturi carbogazoase Nongfu Spring a pierdut 13 mld. dolari în doar un singur an, averea sa fiind estimată în jurul a 55 mld., scrie Bloomberg.

    Cea mai mare parte a averii lui Zhong provine din participaţiile deţinute în cadrul companiei sale şi în businessul farmaceutic Beijing Wantai Biological Pharmacy Enterprise Co.

    Experţii subliniază că declinul miliardarului vine şi din concurenţa care prinde avânt în acest sector, dar citează şi probleme cu autorităţile şi încetinirea consumului.

    „Problemele recente cu autoritatea de protecţie a consumatorilor din Hong Kong cu privire la calitatea produselor, concurenţa crescută în sector pe fondul scăderii cheltuielilor de consum şi un boicot la începutul acestui an din cauza îngrijorărilor cu privire la practicile de afaceri au contribuit la această situaţie”, a declarat Ada Li, analist de consum la Bloomberg Intelligence.

    La începutul acestui an, compania – şi Zhong însuşi – au fost asaltaţi de critici după moartea în februarie a lui Zong Qinghou, fondatorul principalului rival Hangzhou Wahaha Group Co.

    Simpatia din online venită după moartea acestuia s-a transformat într-o critică la adresa Nongfu, unele comentarii ridiculizând ambalajul apei îmbuteliate ca având un design japonez, iar altele recapitulând ceea ce presupuneau a fi trucuri folosite de Nongfu pentru a obţine un avantaj faţă de Wahaha.

    Utilizatorii au afirmat că fiul lui Zhong deţine un paşaport american şi au pus la îndoială loialitatea familiei sale faţă de China . Deşi Nongfu a dezminţit unele dintre afirmaţii şi a declarat că a luat măsuri legale împotriva persoanelor care au instigat la zvonuri răuvoitoare, mulţi utilizatori chinezi de internet au rămas impasibili.

    În aprilie, China Resources Beverage Holdings a depus o cerere de listare la Hong Kong, o mişcare menită să ofere resurse finaciare suplimentare pentru brandul său de apă îmbuteliată C’estbon – unul dintre principalii concurenţi ai Nongfu.

    La scurt timp după aceea, Nongfu a introdus o nouă apă purificată în concurenţă directă cu C’estbon, aruncând preţurile în aer. Produsul este vândut la mai puţin de 1 yuan pe sticla de 550 de mililitri pe o platformă deţinută de gigantul chinez de e-commerce Alibaba, la mai mai puţin de jumătate din preţul său normal de vânzare din retail.

    Chiar dacă Nongfu a raportat anul trecut venituri mai mari decât se aştepta datorită vânzărilor mari de ceaiuri instant, proporţia veniturilor din apa potabilă îmbuteliată a scăzut la 47,5% – de la 54,9% în 2022 – subliniind creşterea concurenţei în sectorul apei îmbuteliate.

    Cel mai recent obstacol, autoritatea pentru protecţia consumatorilor din Hong Kong a declarat săptămâna trecută că s-a descoperit că apa Nongfu conţine bromat peste limita maximă, care ar putea prezenta riscuri pentru sănătate în cazul consumului excesiv. Acţiunile s-au prăbuşit cu 7,3 % în două zile de tranzacţionare înainte ca consiliul să clarifice faptul că primele sale constatări au apărut ca urmare a evaluării apei Nongfu în raport cu criteriile utilizate pentru o categorie de băuturi din care nu face parte.

     

  • Angela Merkel ar fi muşamalizat un raport care dădea vina pe China pentru Covid

    O anchetă comună a două ziare germane susţine că Angela Merkel, cancelarul de atunci, şi succesorul său, Olaf Scholz, au ignorat raportul întocmit de agenţia de informaţii externe a Germaniei, BND.

    Potrivit Süddeutsche Zeitung şi Die Zeit, BND a concluzionat în 2020 că un accident într-un laborator din Wuhan a dus la izbucnirea pandemiei de coronavirus.

    Raportul, bazat pe documente publice, date de la Institutul de Virusologie din Wuhan şi o operaţiune de informaţii germană cunoscută sub numele de „Saaremaa”, a constatat o probabilitate de „80-95%” ca pandemia de Covid-19 să provină din Wuhan.

    BND a prezentat concluziile lui Merkel, care a ales să păstreze informaţiile „sub cheie”, conform raportului Süddeutsche Zeitung, citat de The Telegraph.

    Agenţia a prezentat ulterior concluziile şi lui Scholz, când acesta a preluat funcţia de cancelar în 2021. El a solicitat o revizuire a constatărilor, dar nu le-a împărtăşit publicului sau membrilor parlamentului.

    Ancheta vine după ce CIA a anunţat în ianuarie că o scurgere de informaţii dintr-un laborator din China a fost, cel mai probabil, cauza pandemiei.

  • Dalai Lama spune că succesorul său se va naşte în afara Chinei

    Succesorul lui Dalai Lama se va naşte în afara Chinei, afirmă liderul spiritual al budismului tibetan într-o nouă carte, ridicând miza disputei cu Beijingul pentru controlul regiunii himalayene din care a fugit acum mai bine de şase decenii.

    Tibetanii din întreaga lume doresc ca instituţia lui Dalai Lama să continue şi după moartea acestuia, care acum are 89 de ani, scrie el în cartea „Voice for the Voiceless”, care a fost recenzată de Reuters şi va fi lansată marţi, potrivit Reuters.

    El declarase anterior că şirul liderilor spirituali s-ar putea încheia cu el.

    Cartea sa marchează prima dată când Dalai Lama a precizat că succesorul său s-ar naşte în „lumea liberă”, pe care o descrie ca fiind în afara Chinei. Anterior, el a spus doar că s-ar putea reîncarna în afara Tibetului, posibil în India, unde trăieşte în exil.

    „Deoarece scopul unei reîncarnări este de a continua munca predecesorului, noul Dalai Lama se va naşte în lumea liberă, astfel încât misiunea tradiţională a lui Dalai Lama – şi anume, de a fi vocea compasiunii universale, liderul spiritual al budismului tibetan şi simbolul Tibetului care întruchipează aspiraţiile poporului tibetan – să continue”, scrie Dalai Lama.

    Tenzin Gyatso, cel de-al 14-lea Dalai Lama, a fugit la vârsta de 23 de ani în India împreună cu mii de tibetani în 1959, după o revoltă eşuată împotriva regimului comunist al lui Mao Zedong.

    Beijingul insistă că îi va alege succesorul, dar Dalai Lama a declarat că orice succesor numit de China nu va fi respectat.

    China îl consideră „separatist” pe Dalai Lama, care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 1989 pentru menţinerea în viaţă a cauzei tibetane.

    Când a fost întrebat despre carte în cadrul unei conferinţe de presă luni, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat că Dalai Lama „este un exilat politic care este angajat în activităţi separatiste anti-chineze sub masca religiei.

    „În ceea ce priveşte problema Tibetului, poziţia Chinei este consecventă şi clară. Ceea ce spune şi face Dalai Lama nu poate schimba faptul obiectiv al prosperităţii şi dezvoltării Tibetului”.

  • China ripostează în războiul comercial şi suprataxează produse agroalimentare din SUA şi Canada. Cât de vulnerabilă ar fi Europa în faţa unor tarife similare din partea Beijingului?

    Beijingul a început să impună din această săptămână tarife pe multe produse agricole din SUA pentru care China este cea mai mare piaţă externă, aceasta fiind cea mai recentă escaladare a unei bătălii comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii, scrie The New York Times.

    Guvernul chinez a anunţat tarifele săptămâna trecută, la scurt timp după ce preşedintele american Donald Trump a majorat tarifele pe produse chineze pentru a doua oară de când a preluat puterea în ianuarie. Tarifele chineze vor include o taxă de 15% pe produse americane cum ar fi carnea de pui, grâul şi porumbul, cât şi 10% pe produse ca soia, carnea de porc, de vită şi fructe.

    Guvernul chinez a anunţat de asemenea că interzice unui număr de 15 companii americane să cumpere pro­duse chinezeşti, inclusiv unui pro­ducător de drone pentru armata ame­ricană. Altor 10 companii ame­ricane li se interzice să facă afaceri în China.

    China a anunţat de asemenea tari­fe de până la 100% pe rapiţa, car­nea de porc şi alte alimente din Canada în weekend, ca reacţie la decizia luată de canadieni luna trecută de a taxa masiv impor­turile de maşini electrice, oţel şi aluminiu din China.

    Tarifele chineze, care vor intra în vigoare pe 20 martie, sunt în acelaşi timp o avertizare adresată Canadei şi indirect Mexicului să nu coopereze cu SUA în domeniul comercial.

    În raport cu UE, China a lansat anul trecut anchete privitoare la im­porturile de whiskey, produse lactate şi din carne de porc din bloc.

    China „face tot posibilul“ pentru lansarea de negocieri cu UE privi­toa­re la tarifele impuse de bloc asupra maşinilor electrice chineze, declara în februarie un purtător de cuvânt al ministerului chinez al comerţului, la aproape patru luni după ce tarifele respective au intrat în vigoare, potri­vit Reuters. Blocul a votat să crească tarifele până la 45,3% în octom­brie anul trecut.

    Anchetele respective sunt în continuare în desfăşurare.

    Exporturile agroalimentare ale UE au atins un nivel record de 21,7 miliarde de euro în octombrie 2024, în creştere cu 10% faţă de luna anterioară şi cu 8% în termeni anuali. Marea Britanie şi SUA au rămas principalele două destinaţii pentru exporturile agroalimentare ale blocului în perioada ianuarie-octombrie 2024. Exporturile către China au scăzut cu 937 milioane de euro (8%).

    Bloomberg notează că Beijingul foloseşte produsele alimentare drept o armă de mare impact şi costuri scăzute în războaiele comerciale.

    Disponibilitatea Chinei de a folosi alimentele drept contramăsură împotriva altor ţări evidenţiază atât succesul guvernului ţării în a-şi creşte autosuficienţa agricolă, cât şi impactul pe care o economie în încetinire îl are asupra cererii.

     

     

  • Cum au reuşit americanii să preia Canalul Panama prin intermediul BlackRock: Declaraţii agresive şi presiuni din partea lui Trump

    În discursul adresat naţiunii marţi, preşedintele american Donald Trump a promis că administraţia sa va recâştiga controlul asupra Canalului Panama, scrie FT.

    „Am început deja să facem acest lucru”, a declarat el, făcând referire la o „mare companie americană” care a fost de acord să preia controlul asupra a două porturi majore situate la capetele pasajului „chiar astăzi”.

    Trump era bine informat despre tranzacţie, preluarea de 22,8 miliarde de dolari a 43 de porturi deţinute de miliardarul Li Ka-shing, prin compania CK Hutchison, inclusiv cele două porturi de la extremităţile Canalului Panama, de către BlackRock, înainte ca aceasta să fie anunţată marţi.

    Atât el, cât şi membri importanţi ai administraţiei sale, inclusiv Marco Rubio, au fost informaţi de Larry Fink, directorul executiv miliardar al BlackRock.

    Fink a jucat un rol esenţial într-o tranzacţie atipică. Deşi unele dintre cele mai mari nume din industria achiziţiilor, inclusiv Blackstone şi KKR, au analizat portofoliul de porturi, consultanţii de pe Wall Street nu au fost implicaţi.

    Această tranzacţie subliniază influenţa pe care au ajuns să o aibă declaraţiile lui Trump asupra comerţului global şi rapiditatea cu care cei mai puternici directori de companii răspund dorinţelor sale.

    Acordul a fost conceput în Hong Kong, la doar câteva zile după ce Trump a preluat funcţia, în urma declaraţiei sale inaugurale conform căreia „China controlează Canalul Panama… şi noi îl luăm înapoi”.

    Această declaraţie i-a determinat pe directorii de top ai CK Hutchison să acţioneze. Devenise evident că expunerea companiei risca să devină o problemă din ce în ce mai mare.

  • BYD zguduie din temelii industria auto: Gigantul chinez strânge 5,6 miliarde de dolari pentru cucerirea pieţelor globale şi îşi uneşte forţele cu Tesla împotriva maşinilor pe benzină

    BYD, principalul producător de vehicule electrice din China, îşi consolidează prezenţa globală printr-o expansiune agresivă şi o serie de colaborări strategice. Compania, susţinută de investitori de renume precum Warren Buffett, şi-a intensificat competiţia cu Tesla, deşi afirmă că obiectivul său comun cu rivalul american este eliminarea maşinilor cu combustie internă, raportează Financial Times.

    „Inamicul nostru comun este motorul cu combustie internă. Trebuie să lucrăm împreună pentru a schimba industria”, a declarat Stella Li, vicepreşedinte executiv al BYD, într-un interviu pentru Financial Times. În pofida acestei declaraţii, cele două companii concurează acerb pentru supremaţia globală în domeniul vehiculelor electrice. BYD îşi extinde rapid oferta de produse în Europa, în timp ce Tesla se confruntă cu o scădere a vânzărilor în regiune, influenţată de activismul politic al lui Elon Musk.

    Într-un showroom BYD din Londra, Li a subliniat deschiderea Chinei către colaborările internaţionale în tehnologia vehiculelor electrice şi a condusului autonom, în pofida tensiunilor comerciale cu SUA şi UE. Li a încurajat companiile străine să intre pe piaţa chineză, asigurându-le că vor beneficia de sprijin guvernamental.

    Recent, BYD a anunţat că sistemul său de autoconducere „God’s Eye” va fi disponibil gratuit pe majoritatea modelelor sale, ceea ce ar putea forţa întreaga industrie să adopte funcţii avansate de conducere inteligentă ca standard. Această strategie ar putea reduce veniturile generate de astfel de tehnologii, punând presiune pe competitori.

    Pentru a-şi finanţa expansiunea internaţională, BYD a realizat cea mai mare vânzare de acţiuni din Hong Kong din ultimii patru ani, obţinând 5,6 miliarde de dolari. Aceasta a fost şi cea mai mare ofertă de acţiuni din sectorul auto global din ultimul deceniu. Compania a vândut 129,8 milioane de acţiuni la preţul unitar de 335,20 dolari HK, ceea ce reprezintă o reducere de 8% faţă de preţul anterior de închidere. În ciuda unei scăderi temporare de 7% a acţiunilor, valoarea acestora a crescut cu peste 30% de la începutul anului.

    Potrivit analiştilor Citi, BYD dispune de resurse financiare ample în China, dar întâmpină dificultăţi în transferul renminbi în monede internaţionale pentru cheltuielile externe de capital. Plasarea acţiunilor va sprijini dezvoltarea tehnologică şi extinderea internaţională a companiei, facilitând investiţiile în pieţele majore precum Ungaria, Turcia şi Brazilia. Goldman Sachs, UBS şi Citic au fost coordonatorii generali ai tranzacţiei, care a atras fonduri suverane şi investitori strategici, inclusiv biroul familiei Al-Futtaim din Emiratele Arabe Unite.

    Extinderea BYD pe pieţele occidentale se confruntă cu o serie de provocări generate de protecţionismul crescut al UE şi SUA. Bruxelles-ul solicită companiilor chineze să transfere proprietate intelectuală către firme europene în schimbul subvenţiilor, în timp ce Beijingul încearcă să limiteze activităţile de producţie avansată în străinătate. În plus, China a intensificat restricţiile la export pentru materiale esenţiale în fabricarea vehiculelor electrice.

    În faţa acestor presiuni, BYD îşi diversifică strategia pentru Europa, oferind modele hibride plug-in, precum Seal U, care nu sunt supuse tarifelor antisubvenţii impuse de UE. De asemenea, compania pregăteşte lansarea mărcii sale premium, Denza, în cursul acestui an.

    BYD continuă să îşi consolideze poziţia globală, având o cotă de 2% pe piaţa vehiculelor electrice din Europa de Vest, potrivit Schmidt Automotive Research. În China, compania reprezintă aproximativ o treime din totalul vânzărilor de vehicule electrice noi, inclusiv automobile cu baterii pure şi hibride plug-in. Anul trecut, BYD a vândut 433.000 de vehicule pe pieţele externe, depăşind 10% din volumul total al vânzărilor sale.

    Expansiunea rapidă a BYD, sprijinul guvernamental şi strategiile financiare inteligente o transformă într-un rival tot mai puternic pentru Tesla, având potenţialul de a remodela industria globală a vehiculelor electrice.

  • Secretarul Trezoreriei SUA cere Canadei şi Mexicului să alinieze tarifele impuse Chinei

    Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a încurajat vineri Canada să adopte tarife similare celor impuse de SUA şi Mexic asupra importurilor din China, pe fondul presiunilor administraţiei Trump pentru combaterea traficului de fentanil.

    Mexicul a propus deja măsuri de aliniere la tarifele americane, însă Canada nu a anunţat încă o decizie oficială. Într-un interviu acordat Bloomberg, Bessent a declarat că ar fi „un gest pozitiv” ca şi Canada să aplice tarife similare, consolidând astfel o „fortăreaţă economică nord-americană” împotriva importurilor chineze.

    Preşedintele Donald Trump a impus la începutul lunii o taxă de 10% asupra tuturor importurilor chineze, iar de marţi aceasta va creşte la 20%. Beijingul a reacţionat printr-un comunicat al ambasadei sale din Washington, denunţând măsura ca fiind o „încălcare gravă” a regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

    Între timp, oficiali canadieni şi mexicani au avut parte de întâlniri cu reprezentanţii administraţiei americane pentru a demonstra măsurile luate împotriva traficului de droguri. Ministrul Securităţii Publice al Canadei, David McGuinty, a subliniat că ţara sa a făcut „investiţii serioase” pentru securizarea frontierei. În Mexic, guvernul a anunţat extrădarea unui număr record de suspecţi de trafic de droguri, inclusiv lideri ai cartelurilor implicaţi în distribuţia de fentanil.

    Decizia finală privind aplicarea tarifelor urmează să fie luată înainte de termenul limită de marţi, când SUA vor introduce taxele de 25% asupra importurilor din Canada şi Mexic, dacă acestea nu demonstrează măsuri suficiente împotriva traficului de opioide.