BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Doctrina „Strângeţi cureaua“ a lui Emil Constantinescu se întoarce, după 25 de ani. Cum vrea guvernul să scadă cheltuielile bugetare ca să mai reducă din deficitul la care nu se aştepta la început de an

    ♦ În proiectul de ordonanţă de urgenţă „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice (…)“ guvernul arată că starea finanţelor statului este cum nu se poate mai proastă ♦ La jumătatea anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,3% din PIB, fără speranţă de a se încadra în ţinta de 4,4% din PIB, cum prevede legea bugetului pe 2023.

    Consiliul Fiscal prognoza, în urmă cu două luni, că deficitul bugetar va ajunge, dacă nu va sări, la 6% din PIB în acest an, în actualele condiţii.

    Nu ne vom încadra în ţinta de deficit de 4,4% din PIB consemnată în legea bugetului pe 2023, a admis preşedintele Klaus Iohannis. Aşa că „doctrina“ Emil Constantinescu revine după 25 de ani: „Strângeţi cureaua“. (Deosebirea faţă de criza din 2010 este că acum nu sunt reduse salariile). Două ordonanţe de urgenţă – una care priveşte eliminarea unor scutiri fiscale şi majorări de taxe şi o alta care ţinteşte reducerea cheltuielilor publice – vor fi aprobate prin angajarea răspunderii guvernului, ceea ce înseamnă că nu vor fi dezbătute în Parlament. Este o procedură prevăzută de Constituţie, dar deloc recomandată într-o democraţie calmă. Angajarea răspunderii pe modificarea Codului fiscal arată însă că guvernul acestei mari coaliţii PSD-PNL chiar este cu cuţitul la os şi uimitor este că nimeni nu dă explicaţii cum s-a ajuns aici, cu o economie care creşte mai bine decât alte ţări din UE, cu o clasă politică, de bine de rău calmă. Nimeni nu spune cum cheltuielile au derapat, de ce au derapat, pentru că veniturile sunt la nivelul aşteptărilor.

    Salariile nu vor fi reduse pe cale administrativă, dar a avut grijă inflaţia să reducă cu o treime puterea de cumpărare, în ultimii doi ani. Aşa că sindicatele din sistemul public cer în stradă măriri de salarii care să acopere măcar inflaţia, în vreme ce guvernul nu are bani nici să-şi acopere cheltuielile curente.

    Deficitul bugetar a ajuns, la şase luni din an, la 37 de miliarde de lei (7,4 mld. euro), cu venituri de 248 mld. lei şi cheltuieli de 280 mld. lei.

    Guvernul spune că deficitul ar putea ajunge la 6,8% din PIB şi ar putea pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR, cu consecinţe grave pentru economie.

    Aşa că, înapoi la doctrina „mai faceţi o gaură la curea“.

     

    Cum strânge guvernul cureaua:

    ⇒ Reduceri de personal cu funcţii de conducere – doar 8% din numărul membrilor unei instituţii vor avea poziţii de conducere.

    ⇒ Reducerea numărului de consilieri în instituţii cu 50%

    ⇒ Limitarea sporurilor salariale şi a voucherelor de vacanţă.

    ⇒ Limitarea cheltuielilor lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontate din fonduri publice.

    ⇒ Cheltuielile unei administraţii pentru cultură, recreere, religie şi sport nu pot depăşi 5% din veniturile proprii realizate în exerciţiul bugetar precedent.

    ⇒ Sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare sunt diminuate cu gradul de necolectare a taxelor locale.

    ⇒ În privinţa companiilor statului, numărul consilierilor din cabinetele preşedinţilor consiliilor de administraţie, preşedinţilor, vicepreşedinţilor, directorilor generali, directorilor generali adjuncţi precum şi din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

    ⇒ Posturile vacante de consilieri existente la data intrării în vigoare ordonanţei de urgenţă se desfiinţează.

    ⇒ În companiile statului, numărul de nou angajaţi nu poate fi mai mare de 7,5% din posturile existente, până la finalul lui 2023.

    ⇒ Consiliul de administraţie al companiilor publice cu o cifră de afaceri de 7,3 mil. euro şi cel puţin 50 de angajaţi  este format din maximum 7 membri.

    ⇒ Se reduce remuneraţia membrilor consiliului de administraţie dintr-o regie autonomă.

    ⇒ Mai puţine maşini (cu excepţia companiilor care desfăşoară activităţi de producţie, mentenanţă, transport, intervenţie, urmărire contractate, conform obiectului de activitate). Aşadar: director general 1 autoturism; director general adjunct 1 autoturism; director de specialitate 1 autoturism; director economic/financiar 1 autoturism. Numărul maxim de autoturisme – 27 pe instituţie.

    ⇒ Valoarea unui autoturism (cu tot cu TVA) nou achiziţionat nu poate depăşi 23.000 de euro (35.000 – dacă autoturismul este „ecologic“).

     

  • Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, la ZF Live: România nu poate avea o veşnicie facilităţi fiscale sub formă de rentă viageră, cum nu poate să aibă o veşnicie zone de optimizare fiscală

    Ministrul Finanţelor Marcel Boloş, a vorbit în cadrul emisiunii ZF live despre situaţia negocierilor de la Bruxelles despre reducerea deficitului bugetar şi despre ce taxe ar putea fi crescute pentru a ne încadra în ţintele impuse de Uniunea Europeană.

    Vedeţi mai jos ce a spus ministrul: 

    – La Bruxelles s-a discutat susţinerea a două reforme importante cu impact major: reforma pensiilor generale şi reforma salarizării unice, împreuna cu sarcina încadrării deficitului bugetar în tintele asumate pentru 2023, de 4,4% din PIB şi pentru 2024 de 3% din PIB.

    – Noi am incercat sa explicăm că eventuala depăşire a deficitului bugetar este cauzată şi de cheltuielile pe care le-am avut pentru războiul din Ucraina, atât pe ceea ce înseamna partea de cheltuieli cu refugiaţii cât şi apoi cheltuielii pe care le-am avut cu compensarea preţului la energie, dar şi cheltuielile militare care au trebuit să fie crescute cu 0,5 puncte procentuale din PIB. Justificarea noastră a fost că aceste cheltuieli care sunt incluse în deficitul bugetar de aproximativ 1-1,2 procente din PIB să fie destul de bine fundamentate pe ceea ce înseamnă cheltuielile cauzate de războiul din Ucraina.

    – Este greu de spus acest lucru [dacă va creşte sau nu TVA-ul] pentru că nu este luată o decizie în coaliţie pe tipul de reformă structurală cu care vom continua planul naţional de măsuri fiscal bugetare. Noi am prezentat un plan de măsuri fiscal bugetare astfel încât să protejăm populaţia şi mediul de afaceri, dar, în acelasi timp, avem un angajament în privinţa acestei refome (a reformei fiscale) pe care ni l-am asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În PNRR, lucrurile sună în felul următor: Avem un raport făcut de Banca Mondială. Aceasta sugerează că trebuie să avem din trei cote de TVA, o singură cotă de TVA. Asta ar însemna că reducem sau eliminăm cota de 5% şi respectiv 9% de TVA şi rămânem cu o singură cotă de 19%. Pe cale de consecinţă, am avea o creştere de TVA numai la alimente şi medicamente de 10 procente, lucru care este imposibil în momentul de faţă, ţinând cont de populaţie şi impactul pe care l-ar avea o astfel de măsură asupra populaţiei şi asupra mediului de afaceri. De aceea, susţinem că este aproape imposibil de spus care va fi măsura pe care coaliţia o decide pentru a continua solicitarea Comisiei, respectiv de a avea un plan de măsuri fiscal bugetare cu măsuri structurale adiţionale, astfel încât să avem confortul că cele două reforme pe care le-am menţionat, împreună cu reducerea de deficit bugetar nu ne duc spre probleme de finanţare.

    – Primele trei măsuri fiscale propuse la Bruxelles: Impozitarea microintreprinderilor, un impozit minim pe profit pentru marile corporaţii şi restructurarea facilităţilor fiscale pentru agricultură şi partea de construcţii. Aceste măsuri încă nu sunt definitive. Forma definitivă o vom avea în momentul în care coaliţia de guvernare va decide că se poate merge cu ele către aprobare.

    – Taxa pe cifra de afaceri are un rost cât se poate de evident, acela de a impune un impozit pe profit minim pentru corporaţiile care sunt cu pierderi fiscale înregistrate de-a lungul timpului, inexplicabile din punctul nostru de vedere. […] O mare corporaţie începe de la 50 de milioane de euro. [În ceea ce priveşte acest impozit] avem acest procent orientativ de 1% din cifra de afaceri, în funcţie de rata de rentabilitate a marilor corporaţii. Mai pot interveni modificări pe care le decide coaliţia de guvernare.

    – România nu poate avea o veşnicie facilităţi fiscale sub formă de rentă viageră, cum România nu poate să aibă o veşnicie zone de optimizare fiscală şi-n acelaşi timp profesorii să nu aibă salariile crescute la nivelul unui standard profesional de viaţă normală, cum, de asemenea, pensionarii să nu poată să aibă nivelul de pensie decent pentru a putea trăi în condiţii normale. Avem prea multe zone de optimizare fiscală şi, în plus, avem un sistem fiscal care este unul foarte atractiv pentru investitori. În zona aceasta în care un sistem fiscal este foarte atractiv, cresc si foarte multe zone de optimizare fiscală şi ne trezim că avem la microintreprinderi 1%, dar în acelaşi timp societăţile mamă îşi înfiinţează microintreprinderi, ca prin transferurile de capital impozitul pe venit plătit să fie de 1%. Nu este de domeniul firescului. În acest context e nevoie de acest plan.

    – Am reuşit în iunie şi iulie să menţinem un deficit bugetar de 2,33% şi 2,44% şi sper să avem aceeaşi surpriză plăcută şi în luna august. […] În perioada următoare, dacă reuşim să menţinem această tendinţă a deficitului bugetar, atunci probabil că vor fi măsuri care vor intra în vigoare cu 1 octombrie şi unele care vor intra în vigoare cu 1 ianuarie. Aceste tipuri de măsuri fiscale nu se iau peste noapte. Normal ar fi ca aceste măsuri să fie implementate pe 1 ianuarie. Totul depinde de modul în care evoluează deficitul bugetar.

    – Cheltuielile de capital sunt cele care ne asigură dezvoltarea pe termen lung şi ştiţi că avem un buget de 112 mld. de lei, adica 7,2% din PIB alocat pentru cheltuielile de investiţii. Aici există două tipuri de probleme: problema acelor cheltuieli cu investiţiile care se realizează prin bugetul de stat şi a acelor cheltuieli care vin din fonduri externe nerambursabile. Aici trebuie să facem toate eforturile pentru ca banii europeni să nu aibă de suferit. Prin aceşti bani ne facem autostrăzile, insfrastrucutra feroviară, şcolile şi spitale. Toate acestea au prioritate în momentul de faţă.

    – Acum o prioritate pentru România şi pentru dezvoltarea ei corectă sunt fondurile europene.

    – Pentru ca România să poată facă faţă cu succes perioadei de criză, neapărat în perioada următoare trebuie să apelăm la un program serios de dezvoltare economică pentru investiţii în mediul de afaceri, pentru ca pe lângă investiţiile pe care le facem în infrastructura complementară să vină aceste investiţii ale mediului de afaceri, generatoare de locuri de muncă şi investiţii cu efect multiplicator, inclusiv asupra veniturilor bugetului de stat. Acestea demersuri urmează să le facem cunoscute în perioada următoare.

  • Cursa cu obstacole pentru buget continuă: chiar dacă cheltuielile publice au frânat în iulie, veniturile au pus şi ele frână şi deficitul a crescut. Deficitul bugetar de 39 mld. lei este mai mare cu 44% la şapte luni din 2023 faţă de şapte luni din 2022.

    Cheltuielile bugetului de stat au mai încetinit în iulie şi, la şapte luni din an, au crescut cu 15%. Chiar dacă este o încetinire faţă de primele şase luni, când creşteau cu 17%, avansul este mult peste programarea de 9% de la început de an. Veniturile, pe de altă parte, au încetinit ritmul de creştere în iulie, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, şi au avansat la şapte luni cu 12%, faţă de un ritm de creştere programat la 14%.

    ♦ Guvernul a făcut economii la investiţii şi dobânzi în iulie, unde cheltuielile au încetinit faţă de primele şase luni din an. Au accelerat însă cheltuielile cu salariile bugetarilor după majorarea salariilor profesorilor

    Cheltuielile bugetului de stat au mai încetinit în iulie şi, la şapte luni din an, au crescut cu 15%. Chiar dacă este o încetinire faţă de primele şase luni, când creşteau cu 17%, avansul este mult peste programarea de 9% de la început de an. Veniturile, pe de altă parte, au încetinit ritmul de creştere în iulie, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, şi au avansat la şapte luni cu 12%, faţă de un ritm de creştere programat la 14%.

    „Cea mai relevantă analiză trebuie să se refere la venituri, deoarece în ceea ce priveşte cheltuielile, vedem doar execuţia cash, nu şi angajamentele, cheltuielile întârziate sau angajate şi care urmează să fie achitate mai târziu. Iar la venituri, vedem în continuare o dinamică a veniturilor fiscale sub dinamica PIB nominal, practic vedem scăderea ponderii în PIB a veniturilor din taxe. O menţiune particulară pentru veniturile din PNRR, unde s-au bugetat 11 miliarde şi până în iulie s-au încasat 700 milioane lei”, remarcă Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie.

    Veniturile la bugetul public au fost de 288 mld. lei în primele şapte luni din 2023, adică +12%, conform raportului lunar al execuţiei bugetului general consolidat. Cheltuielile statului au fost de 327 mld. lei, +15% în primele şapte luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 39 mld. lei, adică 2,5% din PIB.

    În iulie, au încetinit încasările din impozitul pe profit, dar au accelerat încasările din impozitul pe venit şi TVA. Pe de altă parte, au încetinit mai multe cheltuieli, inclusiv cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat, dar au accelerat cheltuielile cu salariile bugetarilor.

    „În privinţa cheltuielilor, mă aştept la o accelerare a creşterii cheltuielilor de personal în perioada următoare”, mai spune Glăvan.

    Guvernul Ciolacu a anunţat măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, majoritatea fiind legate de cheltuielile de personal. În aceeaşi vreme, însă, cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă avansul şi chiar accelerează la un plus de 10% la şapte luni din an, aşa cum arată execuţia bugetară.

    Pe de altă parte, guvernul a făcut în iulie „economii” la investiţii. La şase luni din an, cheltuielile de capital, adică investiţiile de la buget, creşteau cu 31%, ca la şapte luni din an să frâneze la un plus de 26%.

    Cu toate acestea, guvernul a încetinit cheltuielile cu dobânzile, ca urmare a scăderii dobânzilor faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, dar şi pentru că s-a împrumutat mai mult la începutul anului.

    „Cheltuielile cu dobânzile au fost de 19 mld. lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,35 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 7 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.

    Astfel, dupa primele 7 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 68,7% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023”, se arată în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    În ceea ce priveşte veniturile, încasările din din impozitul pe venit au totafost de 24 mld. lei în primele şapte luni din an „consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,1%2)”, aşa cum spun reprezentanţii Finanţelor.

    Încasările nete din TVA, cea mai importantă taxă pentru bugetul de stat, au înregistrat 58 mld. lei, în creştere cu 10% an/an, în accelerare faţă de primele şase luni din an, dar mult sub creşterea programată de 19%: „Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele şapte luni a.c se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice (consumul privat – n. red.), şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior”, justifică reprezentanţii ministerului de resort nerealizarea veniturilor.

     

  • Bugetul de stat, din lac în puţ: Au încetinit cheltuielile cu investiţiile şi dobânzile, dar cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut

    Veniturile la buget au fost de 288 mld. lei în primele şapte luni din 2023, adică +12%, conform raportului lunar al execuţiei bugetului general consolidat. Cheltuielile statului au fost de 327 mld. lei, +15% în primele şapte luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 39 mld. lei, adică 2,5% din PIB.

    În iulie, au încetinit încasările din impozitul pe profit, dar au accelerat încasările din impozitul pe venit şi TVA. Pe de altă parte, au încetinit mai multe cheltuieli, inclusiv cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat, dar au accelerat cheltuielile cu salariile bugetarilor.

    Veniturile bugetului:

     

    Cheltuielile bugetare:

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 23,86 mld lei: „consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,1%2)”, scrie în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    „Contribuţiile de asigurări au înregistrat 90,56 mld lei, în creştere cu 13,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii”, mai notează reprezentanţii Finanţelor.

    Încasările nete din TVA au înregistrat 57,67 mld lei, în creştere cu 10% (an/an): „Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele şapte luni a.c se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice (consumul privat – n. red.), şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior.”

    Veniturile din accize au însumat 20,68 mld lei, adică o stagnare  faţă de nivelul de anul trecut.

    Veniturile nefiscale au însumat 26,82 mld lei, consemnând un avans de 3,6% (an/an). Cheltuielile de personal au însumat 74,55 mld lei, în creştere cu 9,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Cheltuielile cu dobânzile au fost de 18,69 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,35 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 7 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 7 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 68,7% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023”, mai menţionează sursa citată.

    Cheltuielile cu asistenţa socială, adică în cea mai mare parte pensiile, au fost de 112,99 mld lei în creştere cu 8,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

     

  • UniCredit Bank a obţinut un profit de 663,8 mil. lei din România în S1/2023, în creştere cu 63,7%. Veniturile operaţionale: plus 28,8%, la 1,51 mld. lei

    Grupul italian UniCredit a raportat pentru primul semestru din 2023 un profit net consolidat de 663,8 mil. lei din operaţiunile din România, în creştere cu circa 64% faţă de câştigul consolidat din S1/2022, potrivit rezultatelor financiare anunţate la BVB.

    În perioada analizată, veniturile operationale consolidate au atins 1,51 mld. lei, în creştere cu 28,85% an/an, evoluţie susţinută de veniturile din comisioane şi veniturile nete din dobânzi, ca urmare a creşterilor volumelor comerciale, spun oficialii băncii.

    În paralel, cheltuielile operationale de 605,7 mil. lei au inregistrat o crestere de 4,61% comparativ cu iunie 2022, in principal pe fondul cresterii cheltuielilor cu contributia la fondul de rezolutie si a unor diverse alte cheltuieli impactate de inflatie, inclusiv cheltuieli salariale.

    “După un an 2022 cu conditii de piata marcate de incertitudine in contextul pandemic, in primul semestru al anului 2023 creditarea a accelerat, atat pe segmentul Companiilor cat si pe cel al Persoanelor Fizice, prin volume nou finantate superioare perioadei similare a anului trecut”, notează raportul băncii.

    La 30 iunie, rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a fost 8,32%, iar rentabilitatea activelor (ROA) s-a plasat la 0,99%. Raportul intre costuri si venituri s-a situat la 40,11%, in crestere fata de perioada similara a anului precedent datorita cresterii cheltuielor operationale.

    La finalul primului semestru al anului 2023, totalul activelor gestionate de UniCredit a fost 67,2 mld. lei in comparatie cu 66,2 mld. lei la 31 decembrie 2022, plus 1,58%.

    Elemente de perspectiva macroeconomică

    Oficialii băncii estimează că BNR va mentine neschimbata dobanda de politica monetara in 2023, relaxand in schimb lichiditatea, pentru a reduce ratele la credite, mai ales in semestrul al doilea.

    “Desi considera ca inflatia va scadea la aproximativ 7% pana la finalul anului, BNR nu va reduce dobanda de politica monetara anul acesta fiind ingrijorata de impactul cheltuielilor pre-electorale asupra inflatiei. BNR va incepe sa reduca dobanda cheie anul viitor, pana la 5% in decembrie 2024, anticipand ca inflatia va reveni in intervalul tinta in 2025”.

    În paralel, analiştii de la UniCredit prognozează că economia va creaste cu 3% in 2023, depasind anul aceasta media Europei Centrale datorita cererii de consum mai puternice, investitiilor publice si cheltuielilor pre-electorale.

    “Guvernul va incerca sa deblocheze mai multe fonduri din PNRR prin taxarea pensiilor speciale, reformarea salarizarii in sistemul public si imbunatatirii guvernantei companiilor cu capital de stat”.

    UniCredit controlează pe piaţa locală UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing, UniCredit Insurance Broker.

    La 30 iunie 2023, Grupul UniCredit isi desfasura activitatea prin intermediul sediului central din Bucuresti si prin reteaua sa formata din 168 sucursale/Banca 166 agentii (31 decembrie 2022: Grupul 164 sucursale/Banca 162 sucursale) deschise pe teritoriul Romaniei.

     

  • UniCredit Bank a obţinut un profit de 663,8 mil. lei din România în S1/2023, în creştere cu 63,7%. Veniturile operaţionale: plus 28,8%, la 1,51 mld. lei

    Grupul italian UniCredit a raportat pentru primul semestru din 2023 un profit net consolidat de 663,8 mil. lei din operaţiunile din România, în creştere cu circa 64% faţă de câştigul consolidat din S1/2022, potrivit rezultatelor financiare anunţate la BVB.

    În perioada analizată, veniturile operationale consolidate au atins 1,51 mld. lei, în creştere cu 28,85% an/an, evoluţie susţinută de veniturile din comisioane şi veniturile nete din dobânzi, ca urmare a creşterilor volumelor comerciale, spun oficialii băncii.

    În paralel, cheltuielile operationale de 605,7 mil. lei au inregistrat o crestere de 4,61% comparativ cu iunie 2022, in principal pe fondul cresterii cheltuielilor cu contributia la fondul de rezolutie si a unor diverse alte cheltuieli impactate de inflatie, inclusiv cheltuieli salariale.

    “După un an 2022 cu conditii de piata marcate de incertitudine in contextul pandemic, in primul semestru al anului 2023 creditarea a accelerat, atat pe segmentul Companiilor cat si pe cel al Persoanelor Fizice, prin volume nou finantate superioare perioadei similare a anului trecut”, notează raportul băncii.

    La 30 iunie, rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a fost 8,32%, iar rentabilitatea activelor (ROA) s-a plasat la 0,99%. Raportul intre costuri si venituri s-a situat la 40,11%, in crestere fata de perioada similara a anului precedent datorita cresterii cheltuielor operationale.

    La finalul primului semestru al anului 2023, totalul activelor gestionate de UniCredit a fost 67,2 mld. lei in comparatie cu 66,2 mld. lei la 31 decembrie 2022, plus 1,58%.

    Elemente de perspectiva macroeconomică

    Oficialii băncii estimează că BNR va mentine neschimbata dobanda de politica monetara in 2023, relaxand in schimb lichiditatea, pentru a reduce ratele la credite, mai ales in semestrul al doilea.

    “Desi considera ca inflatia va scadea la aproximativ 7% pana la finalul anului, BNR nu va reduce dobanda de politica monetara anul acesta fiind ingrijorata de impactul cheltuielilor pre-electorale asupra inflatiei. BNR va incepe sa reduca dobanda cheie anul viitor, pana la 5% in decembrie 2024, anticipand ca inflatia va reveni in intervalul tinta in 2025”.

    În paralel, analiştii de la UniCredit prognozează că economia va creaste cu 3% in 2023, depasind anul aceasta media Europei Centrale datorita cererii de consum mai puternice, investitiilor publice si cheltuielilor pre-electorale.

    “Guvernul va incerca sa deblocheze mai multe fonduri din PNRR prin taxarea pensiilor speciale, reformarea salarizarii in sistemul public si imbunatatirii guvernantei companiilor cu capital de stat”.

    UniCredit controlează pe piaţa locală UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing, UniCredit Insurance Broker.

    La 30 iunie 2023, Grupul UniCredit isi desfasura activitatea prin intermediul sediului central din Bucuresti si prin reteaua sa formata din 168 sucursale/Banca 166 agentii (31 decembrie 2022: Grupul 164 sucursale/Banca 162 sucursale) deschise pe teritoriul Romaniei.

     

  • An de coşmar pentru industria smartphone-urilor: Incertitudinile economice prelungite din China vor împinge piaţa telefoanelor mobile în cel mai prost an din ultimul deceniu

    Livrările globale de smartphone-uri se îndreaptă spre cel mai slab an din ultimul deceniu, deoarece incertitudinile economice prelungite din China afectează cheltuielile de consum, raportează Bloomberg.

    Se aşteaptă ca livrările să scadă cu 6% de la an la an, până la 1,15 miliarde de telefoane mobile în 2023, potrivit celei mai recente estimări a Counterpoint Research.

    „Asia este unul dintre obstacolele majore în calea creşterii vânzărilor de smartphone-uri, deoarece o serie de incertitudini sabotează redresarea economică anticipată pentru China”, se arată în raport. În America de Nord, „consumatorii ezită să îşi modernizeze dispozitivele, împingând ratele de înlocuire a telefoanelor la niveluri minime record”.

    Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că Apple Inc. ar putea rezista încetinirii, deoarece compania este gată să-şi lanseze noul iPhone în a doua jumătate a anului. În timp ce mărcile chinezeşti precum Xiaomi Corp. şi Oppo trebuie să concureze pentru clienţi cu fiecare nou dispozitiv, Apple beneficiază de sute de milioane de utilizatori care vor face upgrade doar în cadrul ecosistemului său hardware.

    „Până acum, anul acesta s-a înregistrat un record negativ de upgrade-uri la toţi operatorii”, a declarat Jeff Fieldhack, director de cercetare Counterpoint pentru America de Nord. 

  • MyCar Assistant: Un şofer cu salariu mediu alocă veniturile pe 3 luni pentru a acoperi cheltuielile obligatorii anuale ale unui autoturism, care variază de la 8.000 lei la 13.000 lei

    Un român cu salariu mediu îşi alocă veniturile pe aproximativ 3 luni pentru a acoperi cheltuielile obligatorii anuale ale unui autoturism, care variază de la 8000 lei la 13.000 lei, inclusiv RCA, ITP, rovinieta, impozit, parcări, revizii, dar şi CASCO sau anvelope noi, potrivit unor calcule realizate de MyCar Assistant, aplicaţie românească concepută ca un asistent digital auto.

    Pentru o maşină de circa 10.000 euro, costurile obligatorii anuale pe care românii trebuie să le achite includ RCA-ul (1500 lei), ITP-ul (100 lei), rovinieta (100 lei), impozit (100 lei), parcările în funcţie de zonă (500 lei), schimbul anvelopelor de la un sezon la altul (200 lei), spălarea maşinii (250 lei), reviziile (800 lei) şi combustibilul pentru un plin pe lună (4550 lei).

    În total, peste 8000 de lei, la care se pot adăuga şi alte cheltuieli, precum asigurarea CASCO (1800 lei), achiziţionarea de anvelope noi (1400 lei), dar şi eventualele reparaţii, a căror valoare medie este de 1800 de lei. Pentru a acoperi toate aceste cheltuieli, un proprietar al unui autovehicul trebuie să scoată din buzunar peste 13.000 de lei anual, echivalentul a aproximativ 3 salarii medii.

    „Mulţi şoferi nu ţin o evidenţă centralizată a documentelor care expiră, precum RCA, ITP sau rovinieta, ajungând să plătească amenzi care sporesc cheltuielile cu un autovehicul, şi aşa semnificative pentru românii cu venituri medii. O aplicaţie mobilă precum MyCar Assistant poate evita aceste costuri suplimentare din amenzi, amintindu-le din timp şoferilor de documentele care expiră şi oferindu-le, totodată, o multitudine de funcţionalităţi şi servicii suplimentare” a declarat Cristian Astaloş, fondator MyCar Assistant.

    Printre principalele documente pe care utilizatorii le stochează în aplicaţia MyCar Assistant, pentru a fi notificaţi din timp de statusul acestora, se numără RCA-ul, 39% dintre useri având asigurarea obligatorie înregistrată în contul personal, ITP-ul, 19% dintre utilizatori alegând să introducă în aplicaţie datele certificatului de inspecţie tehnică periodică, rovinieta, stocată de 18% dintre useri, permisul de conducere, înregistrat de 8% dintre utilizatori, dar şi buletinul (8%), CASCO (3%) sau reviziile (2%), evitând astfel surprizele şi eventualele amenzi.

    MyCar Assistant oferă şoferilor şi o evidenţă detaliată şi structurată a cheltuielilor pe care le fac privind mentenanţa, ponderea costurilor de întreţinere ale unui autoturism fiind împărţită între mentenanţă (63%) şi reparaţii (37%). Cele mai înregistrate operaţiuni de service sunt schimburile de uleiuri şi filtre, pentru care se alocă în jur de 450 de lei. Urmează schimbarea şi reparaţiile anvelopelor (850 lei), distribuţia (2050 lei), sistemul de suspensii (1825 lei) şi discurile/plăcuţele de frână (1435 lei).

    Cei mai grijulii proprietari de maşini sunt în Cluj, urmaţi de cei din judeţele Bistriţa, Dolj, Argeş, Arad şi Bucureşti. La polul opus, se află şoferii din judeţele Satu Mare, Călăraşi şi Teleorman.

     

  • Specialist: România are cea mai mare pondere a salariilor în bugetul statului din UE

    Reprezentanţi ai patronatelor, antreprenorilor din România şi investitorilor străini au publicat puncte de vedere cu privire la discuţiile despre majorarea de taxe sau scăderea cheltuielilor bugetare pentru a echilibra bugetul de stat. Punctul comun al opiniilor a fost reducerea reală a risipei de la bugetul de stat, ca primă măsură, înainte de modificarea taxelor.

    „Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public“, a spus Dan Şucu, preşedintele confederaţiei patronale Concordia.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie antreprenorială cu 500 de membri.

    „Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%”, a explicat Marius Ştefan, preşedintele RBL.

    Nu vrem scăderi de taxe sau ajutor, ci vrem să ştim care sunt regulile jocului, a mai spus, de la ZF Live, Marius Ştefan.

    Şi Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a transmis un mesaj susţinând că „orice ajustare legislativă trebuie să aibă în vedere păstrarea acestui trend pozitiv care reprezintă o resursă importantă pentru economie şi consolidarea bugetului de stat.”

  • TAROM – Venituri duble faţă de anul anterior, dar al 15-lea an cu pierderi

    TAROM a încheiat 2022 cu venituri totale de 1,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă mai bine decât o dublare a veniturilor, potrivit proiectului de act normativ privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al companiei.

    Cu toate că operatorul aerian a avut o creştere a veniturilor, compania se menţine pentru al 15-lea an pe pierderi. Anul trecut, compania a avut pierderi de circa 300 milioane lei, în scădere faţă de anul anterior. Proiectul de act normativ prevede însă o pierdere de doar 61 mil. lei în acest an.

    Compania se confruntă de mai mulţi ani cu o situaţie financiară dificilă, pierderi masive la care se acumulează şi datorii de sute de milioane de lei. Pandemia a venit însă să facă aproape imposibilă revenirea companiei la linia de plutire. Cu toate acestea, TAROM a primit în pandemie de la statul român un împrumut de salvare temporară de circa 37 mil. euro după aprobarea Comisiei Europene. În 2021, instituţiile statului român au transmis Comisiei Europene un plan de restructurare a companiei, care a fost demarat foarte lent.

    Potrivit proiectului de act normativ privind aprobarea bugetului TAROM în acest an, compania ar trebui să revină în 2024 pe profit, în cel mai optimist scenariu. „În planul de restructurare, profitabilitatea viitoare a Societăţii Comerciale „Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române -TAROM“ – S.A. a fost analizată în diferite scenarii, reflectând potenţiale schimbări în condiţiile interne şi de piaţă, respectiv  în scenariul de bază- scenariul standard, considerat cel mai realist, potrivit căruia anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar anul 2023 ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive şi scenariul pesimist- scenariu construit pornind de la scenariul de bază, cu anumite ajustări potrivit cărora anul 2027 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar după anul 2029 fluxurile de numerar ar deveni pozitive“, se arată în proiectul de act normativ.

    Turbulenţele din cadrul companiei nu se manifestă însă doar în departamentul financiar, ci şi în managementul companiei. La începutul acestui an, Mihăiţă Ursu a plecat de la conducerea companiei de stat Tarom, iar în locul lui a venit Costin Iordache, directorul financiar al companiei. Înainte de a ocupa funcţia de director financiar al companiei de stat, Costin Iordache a lucrat în mediul privat în companii precum Telekom şi Dante International.

    Ultimul mandat al lui Mihăiţă Ursu a durat un an, el fiind numit director general al Tarom în data de 5 ianuarie 2022, care a ocupat această funcţie până în iunie 2021.

    Mihăiţă Ursu a preluat funcţia de la Cătălin Radu Prunariu, care a fost numit director general în luna iunie a anului 2021. Cătălin Radu Prunariu lucrează de peste 12 ani în cadrul operatorului aerian, inclusiv ca pilot, ultima funcţie deţinută fiind cea de director operaţiuni zbor. În ultimii trei ani, compania a schimbat cinci directori generali.

    Compania a început însă să vândă din aeronave pentru a reduce costurile. TAROM are mai multe tipuri de aeronave de la Boeing, Airbus şI ATR, iar în industria aviatică cu cât flota este mai diversă, cu atât costurile sunt mult mai mari.