Millennium Bank a lansat de anul trecut Programul Discount,
menit sa ofere clientilor bancii reduceri intre 5% si 30% cand
platesc cu cardul cumparaturile de la comerciantii parteneri.
Programul include aproximativ 135 de comercianti cu 350 de unitati
in toata tara, in domenii ca servicii medicale (Alpha Medical
Center), turism (Unita Turism), restaurante si cafenele (Hard Rock
Cafe), magazine de mobilier si decoratiuni (Rovere Mobili), produse
electronice (OnSite.ro).
Initiativa Millennium ilustreaza o tendinta tot mai prezenta pe
piata in ultima vreme, de lansare a unor produse pe baza de
parteneriate intre banci si retelele comerciale, cu scopul
stimularii consumului. Recent, BRD a lansat un credit fara costuri
pentru clientii Carrefour la cumpararea de bunuri de peste 1.500 de
lei, iar UniCredit Tiriac Bank a lansat in parteneriat cu Metro
Cash&Carry un card de credit co-branded pentru firme, in
virtutea caruia acestea beneficiaza de reduceri in magazinele Metro
Cash&Carry si la alti comercianti parteneri ai bancii.
Millennium Bank, subsidiara a grupului portughez Millennium bcp,
este una dintre bancile de talie mica de pe piata romaneasca, cu o
cota de piata de sub 1%.
Natura salbatica, neatinsa de civilizatie, va fi elementul care
va fi scos in evidenta de brandul turistic al Romaniei, care va fi lansat
la finele saptamanii in curs la Bucuresti, nu la Vatra Dornei, asa
cum fusese anuntat initial, informeaza Gandul. Acelasi ziar
scrie despr e avionul Festival R40S, produs de Aerostar Bacau, care
a fost certificat pentru piata americana si urmeaza sa fie
comercializat in SUA.
Cei care vor sa deschida un mic atelier de reparatii, o
croitorie sau o frizerie pot beneficia de fonduri UE de pana la 200.000 de euro/proiect, scrie Evenimentul
Zilei, explicand conditiile de acces la banii respectivi.
Incredintarea unor contracte de achizitii publice a trezit
interesul expertilor Consiliului Concurentei, care au constatat ca
aproximativ 90% din contractele atribuite prin licitatii verificate
de inspectorii institutiei s-au dovedit a fi aranjate.
Capitala, mutilata la suprapret: dupa ce a stat
mai bine de 10 ani sub semnul peticirii, Bulevardul Aviatorilor a
ajuns sa-si piarda definitiv patina istorica, asfaltat de unul
dintre “regii asfaltului” cu costuri mari pentru municipalitate,
informeaza Romania Libera. Fericirea de a fi concediat: la
Romatsa se platesc 60 de salarii compensatorii, la Posta 48, iar un
fruntas al PDL Hunedoara si-a oferit singur prin contract 180 de
salarii compensatorii.
Impozitarea cu 16% a castigurilor bancare, de la inceputul lunii
viitoare, ca si inflatia anuala, vor aduce economiile populatiei la
limita de jos a rentabilitatii, descurajand economisirea, calculeaza Adevarul. Ministrul de finante Vladescu face promisiuni: de
data aceasta, promite ca din 2011 pana in 2015 salariile vor fi
ajustate astfel incat sa se ajunga la o diferenta de 1,15 intre
categoriile de bugetari, comparativ cu 1,30 in prezent.
Producatorii mici de bere, care au mai putin de 10% din piata, s-au salvat lucrand pentru hipermarketuri si
supermarketuri: livreaza pentru ei bere care se vinde sub marcile
comerciantilor, remarca Ziarul Financiar. Unele banci mari,
precum BCR, CEC sau ING, incep sa marseze cu dobanzi de 16-17% pe
an la cardurile de credit, simtitor mai mici decat in anii trecuti,
cand se apropiau de 30% pe an, scrie acelasi ziar.
Patronii companiilor de leasing considera ca
piata de profil va cunoaste o crestere spectaculoasa de 25% in
acest an, desi statisticile BNR arata ca unul din trei credite
acordate anul trecut de institutiile financiare nebancare (unde
ponderea cea mai mare o detin companiile de leasing) a fost
neperformant, scrie Gandul. Pentru prima data dupa aproape
doi ani, numarul somerilor a scazut de la o luna la alta, ajungand
in aprilie la 738.187.
In timp ce guvernul desfiinteaza 9.300 de paturi de spital,
primariile mizeaza pe parteneriate public-privat in spitale si
privatizarea unor parti din spitale care sunt nesustenabile sau
imposibil de acreditat, relateaza Evenimentul Zilei. Ziarul
prezinta pe larg ce le-a spus presedintele Basescu ministrilor
si parlamentarilor puterii, de la sentinta lui ca “prima parte a
planului anticriza a esuat” si pana la “Ce faci, bai Sebastiane, ai
adormit?” la adresa ministrului de finante.
Bancile din Romania traiesc din creditele vechi, constata Romania Libera, examinand statisticile care arata ca in
primele trei luni, activele bancare au scazut cu cca 2,5 miliarde
de euro, dar in schimb s-au ameliorat mult indicatorii de eficienta
si solvabilitate. Ziarul incearca sa vada ce vor face producatorii
straini de software, in urma deciziei Guvernului de a desfiinta
facilitatile fiscale pentru programatori.
Daca s-ar reduce cu 25% si salariile din companiile de stat,
care din motive politice raman imune la masurile de austeritate
care vor lovi bugetarii, pensiile ar putea fi taiate doar cu 7%, si nu
cu 15%, cum planuieste Guvernul, calculeaza Adevarul,
precizand ca statul detine nu mai putin de 1.390 de regii autonome
si 2.403 companii de interes national sau local, care ar urma sa
fie exceptate de la taierile de salarii cu 25% decise pentru toti
bugetarii.
Bancherii incearca sa vanda carduri de credit sau sa-si convinga
clientii sa utilizeze mai des aceste produse prin bonusuri la
cumparaturi sau vizite gratuite la muzeu, in timp ce dobanzile
raman foarte piperate, scrie Ziarul Financiar. Paradoxurile
Rablei: in 11 judete din tara, intre care Olt, Covasna, Ialomita,
Vaslui, Giurgiu sau Tulcea, s-au casat peste 11.100 de masini, dar
nu s-a vandut nicio masina noua in cele aproape doua luni si
jumatate de program Rabla.
Comisioanele pot fi diferite de la o banca la alta, dar cele pe
care le vom prezenta se intalnesc foarte des la bancile
romanesti.
Vorbim in primul rand despre comisionul de retragere a numerarului
de la bancomat, despre comisionul de administrare, comision de
interogare sold, comision de emitere a cardului, comision pentru
plata intarziata, dar si despre cel mai nou comision, adica cel de
asigurare a sumei folosite.
Produsele card ale bancii vor fi migrate catre microprocesor pe
masura expirarii acestora”, spun reprezentantii bancii. In general,
cardurile de pe piata locala au o perioada de valabilitate de doi
ani, dupa care sunt inlocuite de banca.
Venind din partea lui Herwig Burgstaller, vicepresedintele Volksbank Romania, anuntul conform caruia banca “va face din overdraft (card cu descoperire de cont) produsul principal” poate parea usor bizar. In ultimii doi ani, austriecii s-au remarcat prin agresivitatea cu care au atacat piata finantarilor cu garantii imobiliare pentru persoane fizice, crescand tocmai pe seama acestui produs, de la un jucator marunt la cea de-a treia banca din sistem.
In 2008, activele administrate de austrieci au crescut de aproape patru ori mai rapid decat piata, in conditiile in care expunerea pe piata imobiliara este de circa 95%. De la inceputul anului 2009, banca nu a mai acordat insa niciun imprumut ipotecar nou, spunea de curand Gerald Schreiner, presedintele executiv al bancii, dat fiind ca nici clientii nu mai dau buzna in sucursale si nici dezvoltatorii imobiliari nu mai lanseaza proiecte. Asa se explica schimbarea de strategie pe care o sugereaza Burgstaller, dar o astfel de reorientare din mers se simte in tot sistemul bancar de cand a devenit clar ca piata de creditare s-a blocat (sau doar a incetinit foarte abrupt, cum prefera sa spuna bancherii).
“Acum sunt nevoiti sa isi invete personalul sa vanda cu adevarat”, comenta Bogdan Belciu, director general al companiei de consultanta A.T. Kearney, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Contextul dificil prin care trece industria bancara impune o maturizare fortata si foarte rapida, considera consultantul, dat fiind ca atunci cand oamenii faceau cozi in sucursale pentru a lua credite, angajatii trebuiau sa stie doar sa completeze o cerere si sa ofere cateva detalii. Costul finantarilor a crescut rapid, bancherii au devenit mult mai restrictivi in selectia clientilor, iar clientii se gandesc de doua ori inainte de a solicita un imprumut atunci cand stiu ca veniturile li se vor majora mai lent sau deloc, iar locul de munca nu mai este la fel de sigur. Asa se face ca ianuarie a fost a treia luna consecutiv in care creditul acordat sectorului privat a scazut; statisticile BNR consemneaza pentru prima luna din 2009 o crestere a creditului neguvernamental de 2,9% in termeni reali (pana la 48 de miliarde de euro), dar eliminand impactul inflatiei si al deprecierii cursului, soldul indica o scadere.
Este evident, in aceste conditii, ca miile de consilieri de credit angajati anii trecuti (aproximativ 20.000 de oameni, dintr-un total de aproape 72.000 de angajati din sistemul bancar, dupa estimarile lui Paraschiv Constantin, presedintele Federatiei Sindicatelor din Banci si Asigurari) trebuie sa vanda, macar pentru moment, alte produse. In mod similar, mentinerea celor peste 6.500 de sucursale si agentii din sistemul bancar (din care mai bine de 1.000 deschise anul trecut) nu are sens daca nu aduc profit, ci doar cheltuieli. Inchiderea unei unitati nu este insa o decizie usor de luat, dat fiind ca investitiile pe care le-au presupus la deschidere n-au fost deloc mici.
“Nu vor inchide sucursale la scara mare”, spune Santiago Pardo Jimenez, partener in departamentul de audit al Deloitte, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, argumentand ca “au inca un business bun de facut aici”. In opinia sa, chiar daca piata de creditare a scazut semnificativ, sunt inca multe produse bancare de care romanii au nevoie. Ce vom vedea in sistemul bancar, adauga el, va fi o reorientare a activitatii de vanzare spre produse simple si cu un grad mai scazut de risc (precum carduri, conturi curente, servicii de internet banking), dublata de o eficientizare a activitatii.
Nevoia de a atrage fonduri cu care sa-si finanteze portofoliile imense de credite acordate anii trecuti a facut intregul sistem bancar sa se avante intr-o lupta acerba pentru depozite. Raportul dintre creditele acordate clientelei si depozitele atrase era de peste 122% la finele anului trecut (fata de circa 90% in Bulgaria); altfel spus, pentru fiecare 100 de lei atrasi in depozit de la populatie, bancherii au dat credite de 122 de lei. Acum, cand liniile de finantare de la bancile-mama sunt sub semnul intrebarii, nevoia de a atrage bani “locali” a devenit uriasa. Asa se face ca dobanzile au urcat la cote uriase, rate de 16-17% pentru lei si 7-8% pentru euro fiind mai mult o regula decat o exceptie. Competitia dobanzilor uriase nu are insa cum sa mai dureze mult, aprecia de curand Claudiu Cercel, vicepresedinte pentru piete financiare al BRD-Groupe Société Générale. In ianuarie, depozitele totale ale populatiei si ale firmelor au urcat cu 1,8% fata de decembrie 2008, calculate in lei, pana la 154,1 miliarde de lei (36,38 miliarde de euro). Exprimat in euro, soldul a scazut insa cu 2 miliarde de euro.
"Economia romaneasca este dominata de platile in numerar iar comertul retail este la un nivel relativ scazut in comparatie cu celalate tari din Europa Centrala", spune Igor Zganjer, director executiv al directiei de carduri din BCR. Tocmai de aceea, completeaza Zganjer, este de asteptat ca ritmul de crestere sa fie ridicat, pe fondul tendintei continue de crestere economica si a veniturilor, precum si de reducere a ponderii economiei gri.
Din punct de vedere al valorii tranzactiilor de la bancomate (ATM), Romania este in acest moment aliniata cu tarile din regiune, spun reprezentantii BCR, dar tranzactiile la comercianti (POS) sunt inca reduse comparativ cu alte piete. In aceste conditii, desi piata de carduri din Romania a crescut rapid "ea continua sa ofere un potential semnificativ de crestere atat pentru tranzactiile la ATM cat si pentru cele de la comercianti".
Obiectivul BCR pe piata de carduri este sa creasca peste media pietei, se arata in comunicat, in conditiile in care focusul ar urma sa fie pus asupra dezvoltarii segmentului de carduri de credit, cu scopul de a se dubla numarul acestora. Pana in prezent, banca a emis circa 2,5 milioane de carduri, in 2008 reusind sa isi majoreze portofoliul de carduri de debit cu 6,7% fata de anul precedent si cu circa 6% pe cel de credit.
La Caixa General de Depositos, cea mai mare institutie financiara portugheza, lansa in urma cu cateva saptamani pe piata de origine un pachet special de carduri . Alcatuit dintr-un clasic card de debit, o linie de credit optionala, o solutie de internet banking si o asigurare de viata, acest pachet include insa si un minicard de credit, mai mic cu cativa centimetri decat unul obisnuit. Minicardul ar trebui sa fie mai ales pe placul femeilor, aprecia Mariceau Anjos, deputy manager al departamentului de carduri, pentru ca lor le e adresat. Folosirea oricarui card din acest pachet aduce posesorului si un castig imediat: de cate ori le foloseste pentru cumparaturi, acesta primeste inapoi pana la 5% din valoarea achizitiei.
Contrar aparentei, lansarea unui asemenea card pentru femei nu este un moft – in primul rand pentru ca “80% din cheltuielile unei familii sunt administrate de femei”, dupa cum spune Jorn Lambert, group head consumer & commercial products al MasterCard Europe, “si este cat se poate de logic sa ai in vedere o astfel de segmentare a clientelei”. Pe pietele mature, asa cum este si cea a Portugaliei, care are dupa spusele lui Lambert una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de carduri si un grad mare de concurenta, crearea de produse pentru fiecare categorie de clienti este un efort care dureaza de ceva vreme. In Romania, putine sunt inca bancile care au gandit carduri speciale pentru o categorie sau alta de clienti; pana una-alta, la noi batalia se da inca prin arme destul de simple, in special pentru promovarea cardurilor de credit, dar si pentru a-i deturna pe consumatori de la bancomate spre platile cu cardul la comercianti. In toata tara sunt active in jur de 11 milioane de carduri, potrivit estimarilor facute de bancheri, mai putin decat are in portofoliu o singura banca turceasca (Garanti Bank, cu un total de peste 11,5 milioane) si de aproape cinci ori mai putine decat in Franta, unde sunt active circa 53 de milioane de carduri bancare.
Bancherii portughezi nu sunt insa primii care au gandit un card pentru femei. Sub licenta MasterCard au mai fost emise carduri speciale pentru femei si in Singapore, dar si pe continentul european, in Franta – piete unde concurenta indeamna la solutii inedite. In Franta, unde sunt circa 16 milioane de femei cu varsta intre 20 si 40 de ani, acest tip de card a fost lansat de BRED Banque Populaire la finele anului trecut. Un (alt) moft? “Anticipam ca se vor emite circa 20.000 de carduri standard si 5.000 in varianta Gold in 2008”, spune Jorn Lambert intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard in Portugalia pe tema noilor oportunitati de business de pe piata cardurilor. “Aceasta cifra a fost insa depasita insa din luna februarie, adica la mai putin de trei luni de la lansare.”
In 20 de saptamani de la lansare, banca a emis 22.400 de carduri standard si, in doar cinci saptamani de vanzare, mai bine de 1.500 de carduri Gold, adauga Frederic Maserati, daily banking manager al BRED. Cardul de afinitate, asa cum se numeste produsul, le-a atras pe frantuzoaice printr-o combinatie de caracteristici gandite special pentru femei: o solutie de a scapa de maruntisul din poseta atunci cand merg la cumparaturi, dublata insa de posibilitatea de a obtine reduceri atunci cand platesc cu cardul, la anumite magazine. Cardul de afinitate este un produs pentru categorii de clienti bine delimitate, cum ar fi de exemplu asociatiile profesionale, cluburile sportive sau organizatiile non-profit. In Romania sunt inca putine programe de acest fel; spre exemplu, MKB Romexterra Bank a lansat carduri de afinitate in colaborare cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom, cu Sindicatul National al Functionarilor Publici si Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania, iar Emporiki Bank a emis un astfel de card cu clubul sportiv Dinamo. Banca Carpatica are un card pentru membrii Automobil Clubul Roman (ACR), iar OTP Bank a emis unul pentru suporterii echipei de hochei din Miercurea-Ciuc. Totusi, numarul cardurilor de afinitate pe piata romaneasca este inca foarte mic, nedepasind in total cateva sute de mii, prin comparatie cu cele peste 33 de milioane de carduri co-branded si de afinitate emise in Europa in 2007 doar sub sigla MasterCard.
Explicatia acestei diferente uriase nici nu e, de altfel, greu de gasit; nevoia de diferentiere ca demers de marketing, prin produse speciale (fie ca sunt carduri cu design special sau cu tehnologii de ultima ora, cum sunt cardurile contactless). Chiar si asa, potentialul pe piata europeana a cardurilor este inca enorm, puncta in aceeasi conferinta de la Lisabona Javier Perez, presedintele MasterCard Europa. Un european obisnuit are in portofel mai putin de doua carduri (doar in Marea Britanie numarul e in jur de cinci), in timp ce un american mediu are peste opt carduri. In Franta, adauga reprezentantul BRED, Frederic Maserati, numarul este si mai mic: 72% dintre francezii cu varsta de peste 26 de ani detin un singur card bancar.
In aceste conditii, numarul cardurilor nou emise a crescut la nivel european cu circa 20% in primul trimestru din 2008 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, spune Jorn Lambert de la MasterCard Europe (referindu-se doar la cifrele care privesc compania sa, alaturi de care o cota importanta o are insa si furnizorul concurent de carduri, Visa). In acelasi interval, cheltuielile realizate cu cardurile la punctele de vanzare au crescut cu aproximativ 18%, ritm despre care Lambert spune ca este cel mai ridicat din ultimii cinci ani.
In materie de utilizare a cardurilor la comercianti, potentialul de crestere este de asemenea enorm, declara pentru BUSINESS Magazin Colin Wright, group head, merchants and acceptance la MasterCard Europe. La nivel paneuropean, potentialul este de 5,7 mii mld. euro, constand in totalul activitatii de retail care se realizeaza prin diferite mijloace de plata – numerar, cec, carduri etc., estimeaza Wright. “Din acest potential, noi, Mastercard, avem doar 9%.” Pentru Mastercard, piata celor 51 de tari europene este organizata in trei zone, respectiv zona unica de plati euro, pietele dezvoltate (Marea Britanie, Irlanda si tarile nordice) si pietele aflate in dezvoltare. Dupa Wright, “lucrurile devin cu adevarat interesante in pietele emergente”, asa cum este si cea romaneasca. In regiune, penetrarea cardurilor e de circa 5%, dar ritmul de crestere a businessului e de 35-40%.
In zona tarilor dezvoltate, acceptarea de carduri de credit si debit la comercianti este de circa 16%, urmarea fireasca fiind introducerea unor forme mai sofisticate de plata, precum PayPass. In fine, in zona unica de plati euro, o regiune ce reprezinta circa 60% din intreg businessul, procentul mediu scade la 9%, insa gradul de dezvoltare este foarte diferit de la tara la tara. “Acestea sunt pietele in care se creeaza tendintele, modelele pe care mai apoi le urmeaza si celelalte”, spune directorul de la MasterCard, adaugand despre ceea ce ar putea fi numit, din unghiul lui, un avantaj al tarilor emergente: “In aceste regiuni se pot sari multe etape; nu mai este nevoie sa incepi cu tehnologii de baza, nu mai este nevoie sa faci incercari; dimpotriva, aici putem deja sa facem lucruri pe care nici macar nu le-am incercat in tarile dezvoltate”.
In Romania erau la sfarsitul lunii martie peste 12,2 milioane de carduri active (de debit si de credit), in crestere cu 27% fata de luna similara a anului trecut.
Adaptarea la standardele EMV ofera CEC posibilitatea emiterii de carduri cu chip in cursul anului 2008 si, de asemenea, posibilitatea utilizarii bancomatelor CEC de catre posesorii cardurilor cu cip emise de oricare alta banca.
CEC administreaza actualmente cea mai extinsa retea de bancomate certificata pentru cardurile cu chip emise sub siglele VISA si MasterCard, respectiv 592 ATM-uri si 1.385 EPOS-uri, amplasate pe tot teritoriul tarii.