BusinessMagazin

Tag: card

  • Fabrică de carduri, în România

    După o investiţie totală de 25 milioane Euro, noua facilitate de producţie va furniza carduri cu cip, atât ca instrumente de plată Contactless, Dual Interface, Contact-based, cât şi ca instrumente pentru identificare securizată,pentru piaţa locală şi Europa Centrală şi de Est. Mai mult de 80% din volumul de carduri realizat în Bucureşti va fi exportat către peste 35 de ţări.

    Fabrica urmăreşte modul de producţie al celei din Viena, care combină criteriile estetice cu tehnologia de ultimă oră. Austria Card România livrează produse inovatoare şi servicii de personalizare de carduri. Procesul de producţie al companiei este certificat de MasterCard şi Visa, fapt care oferă garanţia că cele mai înalte standarde de securitate şi de calitate sunt implementate.

    “Lansarea Austria Card în Bucureşti consolidează planurile noastre de dezvoltare şi crestere ca jucător pe piaţa globală a tranzacţiilor securizate. Fabrica din România reflectă standardele ridicate de calitate a vieţii, inovaţia şi atenţia specială pentru detalii, regăsite atât în operaţiunile fabricii din Viena, cât şi în cunoscutul brand Austria Card. Totodată aceasta oferă un mediu de lucru ideal pentru a atrage talente locale” a declarat Nikolaos P. Lykos, Preşedinte şi CEO al Grupului Lykos.

    Noua fabrică produce şi personalizează carduri din materiale diverse într-o multitudine de forme, de la cele simple din hârtie şi carton multi-stratificat, la cele din PVC şi materiale ecologice, de la carduri simple de membru şi de loialitate, până la carduri inteligente de plată şi identificare.

    “Suntem foarte încântaţi de capacitatea suplimentară pe care o aduce această nouă fabrică”, a declarat Markus Prancz, Managing Director al Austria Card Romania. “Noile echipamente ne permit să producem carduri cu cip de ultimă generaţie într-un timp record şi contribuie la creşterea semnificativă a volumului zilnic de carduri produse”.

    Compania îşi desfăşoară activitatea în propria clădire din Bucureşti şi, împreună cu Inform Lykos SA, divizia de documente securizate a Grupului Lykos în România, oferă clienţilor săi soluţii personalizate complete. Prezenţa ambelor divizii operaţionale consolidează poziţia de lider a Grupului Lykos in Europa Centrală şi de Est.

  • Grecii de la Lykos au investit 25 mil. € într-o fabrică de carduri

    Grupul elen Lykos a investit peste 25 milioane de euro într-o fabrică de carduri cu cip (smart cards) marca Austria Card şi care va produce mai multe tipuri de carduri pentru peste 35 de ţări. Fabrica, situată în sectorul 1 din Ca­pitală, este certificată MasterCard şi Visa, fiind prima unitate de acest tip deschisă în România. Furnizorul de carduri Austria Card a fost preluat în proporţie de 85% de la Ban­ca Naţională a Austriei în anul 2007 de către compania elenă Inform Lykos. Ulte­rior, în 2011, firma elenă a dobândit controlul integral asupra Austria Card.

    În România compania este prezentă prin Inform Lykos Bucureşti, cu activităţi în sectorul de tipografie şi servicii IT, management de date şi informaţii cu caracter confidenţial. În luna martie, conducerea firmei a fost preluată de către Ana Maria Gergely. Austria Card produce peste 75 milioane de carduri pe an, având circa 350 de angajaţi. Compania are unităţi de producţie şi personalizare carduri în Viena şi furnizează carduri inteligente la nivel global, exportând peste 60% din cardurile produse către bănci din Europa Centrală şi de Est.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Japonezii de la Willcom vor să vândă cel mai mic telefon mobil din lume

    Telefonul în miniatură al Willcom, Strap 2 pe numele său, are mai puţin de 3 inci lungime (7,5 centimetri), aproximativ un inci lăţime (2,5 centimetri) şi cântăreşte 32 de grame, de patru ori mai puţin decât un iPhone, conform Digital Trends.

    Strap 2 este practic răspunsul japonezilor la toate smartphoneurile de mari dimensiuni care au împânzit piaţa mondială în ultimii ani, devansând chiar vânzările de telefoane mobile tradiţionale. De altfel, poate fi folosit inclusiv pentru e-mailuri, însă ecranul foarte mic, cu diagonală de 2,5 centimetri, ar putea crea probleme multor consumatori, oricât de bună ar fi vederea lor.

    Există însă şi dezavantaje. Dimensiunile mici limitează capacitatea de viaţă a bateriei care nu depăşeşte două ore de convorbiri.

    Telefonul Strap 2 va fi în curând disponibil în piaţa asiatică pe alb, negru şi roz. Nu se ştie dacă Willcom au în plan să lanseze gadgetul şi pe piaţa americană. Preţul, scrie publicaţia citată, va fi pe măsura dimensiunilor.
     

  • Contractarea online a cardului de carburant MOL Green

    “Avem peste zece ani de experienţă şi o prezenţă importantă pe acest segment de servicii. Avem în continuare dorinţa de a inova şi oferim companiilor cele mai eficiente metode de a-şi asigura aprovizionarea cu carburanţi. Contractarea online înseamnă un minimum de birocraţie, iar toate formularele sunt completate electronic”, a declarat Zsolt Kerekes, director de vânzări al MOL România.

    Cardul MOL Green funcţionează asemenea unui card bancar de debit şi este destinat companiilor cu un consum lunar minim de 500 de litri pe lună. Cardul poate fi utilizat exclusiv în reţeaua de benzinării MOL România şi este dotat cu identificare securizată (cod PIN) şi cu bandă magnetică.

    Clienţii pot alimenta contul în funcţie de necesităţi, prin transfer bancar, şi pot decide categoriile de produse şi servicii ce pot fi achiziţionate, având şi opţiunea limitării valorice a consumului pe anumite autovehicule sau cea a limitării periodice. De asemenea, posesorii de carduri MOL Green beneficiază de o reducere faţă de preţul la pompă.

    MOL România a lansat primele carduri de carburant în anul 2002. În 2003 a fost înfiinţat un departament special dedicat vânzărilor către companii, iar trei ani mai târziu a fost lansat Centrul Virtual de Carduri, care oferă clienţilor posibilitatea monitorizării şi gestionării online a tranzacţiilor cu cardurile MOL Gold, MOL Silver şi MOL Green. În 2010 a fost lansat cardul preplătit MOL Green.În România, MOL deţine 137 de bezinării.

  • Vaticanul reporneşte plăţile prin card, ocolind regulile UE cu ajutorul unei companii din Elveţia

    Un purtător de cuvânt al Vaticanului a declarat că a fost contractată compania elveţiană Aduno, specializată în plăţi prin card, pentru furnizarea serviciului, după ce acesta a fost suspendat şase săptămâni, potrivit CNN.

    “Plăţile prin card la Vatican sunt din nou funcţionale, astfel că pelerinii şi turiştii care vizitează bazilica Sfântului Petru în fiecare zi pot folosi serviciul de plăţi, inclusiv pentru muzee”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maghiarii de la OTP intră pe nişa ratelor fără dobândă pe card: este singurul tip de card de credit care mai atrage clienţi

    OTP Bank, o bancă de talie medie cu acţio­na­riat maghiar, încearcă să stimuleze vânzările de carduri de credit oferind clienţilor facili­ta­tea de a plăti cumpărăturile efectuate în ma­ga­zine sau pe internet în mai multe rate lunare, fă­ră dobândă. Tranzacţiile cu cardul de credit sunt împărţite automat în şase rate indiferent de locul în care au fost efectuate. “Cardul de credit cu plata în rate este sin­gu­rul tip de card de credit care se vinde pe pia­ţa românească. Acest card nu are niciun fel de limi­tări în ceea ce priveşte locul unde se face tran­zacţia; inclusiv cumpărăturile efectuate în stră­i­nătate sunt împărţite automat în şase rate lu­nare”, a declarat Adrian Chichiţă, directorul de carduri al OTP Bank. Modelul ratelor fără dobândă pe cardurile de credit a fost lansat pe piaţa locală în urmă cu mai mulţi ani de turcii de la Credit Europe şi Garanti Bank. Ulterior, pe această piaţă au intrat şi jucători mari ca BCR, Banca Transil­va­nia sau Raiffeisen Bank. Majo­ritatea băn­cilor acceptă însă plata în rate doar a cumpără­turilor făcute la anumiţi comer­cianţi parteneri.

    Mai multe pe zf.ro

  • Maghiarii de la OTP intră pe nişa ratelor fără dobândă pe card: este singurul tip de card de credit care mai atrage clienţi

    OTP Bank, o bancă de talie medie cu acţio­na­riat maghiar, încearcă să stimuleze vânzările de carduri de credit oferind clienţilor facili­ta­tea de a plăti cumpărăturile efectuate în ma­ga­zine sau pe internet în mai multe rate lunare, fă­ră dobândă. Tranzacţiile cu cardul de credit sunt împărţite automat în şase rate indiferent de locul în care au fost efectuate. “Cardul de credit cu plata în rate este sin­gu­rul tip de card de credit care se vinde pe pia­ţa românească. Acest card nu are niciun fel de limi­tări în ceea ce priveşte locul unde se face tran­zacţia; inclusiv cumpărăturile efectuate în stră­i­nătate sunt împărţite automat în şase rate lu­nare”, a declarat Adrian Chichiţă, directorul de carduri al OTP Bank. Modelul ratelor fără dobândă pe cardurile de credit a fost lansat pe piaţa locală în urmă cu mai mulţi ani de turcii de la Credit Europe şi Garanti Bank. Ulterior, pe această piaţă au intrat şi jucători mari ca BCR, Banca Transil­va­nia sau Raiffeisen Bank. Majo­ritatea băn­cilor acceptă însă plata în rate doar a cumpără­turilor făcute la anumiţi comer­cianţi parteneri.

    Mai multe pe zf.ro

  • Românii au făcut cumpărături online cu cardul de 220 mil. euro în 2012

    Sistemul PayU, cel mai mare furnizor de soluţii ecommerce din România, a înregistrat tranzacţii în valoare de 176,4 de milioane de euro din totalul de 220 de milioane de euro. “2012 a fost anul în care comerţul electronic şi-a mărit ritmul de creştere. Dacă în 2009 volumul plăţilor online a crescut cu 75% faţă de anul anterior, în 2011 creşterea a fost de 24%, aceeaşi tendinţă manifestându-se şi la nivelul numărului de tranzacţii. În 2012 însă, comerţul electronic a cunoscut o evoluţie mai bună, de 38% raportat la valoarea totală şi 51% raportat la numărul tranzacţiilor”, a spus Andreia Stavarache, sales & marketing manager PayU România.

    Valoarea medie a tranzacţiilor a scăzut cu 8% de la 58 la 53 de euro, conform Romcard

    “Scăderea valorii coşului mediu se datorează în primul rând creşterii cu 60% a numărului de tranzacţii în lei, care au, în mod normal, o valoare mai mică”, explică Marin Mitroi, directorul general al Romcard. Pentru 2013, comerţul electronic cu plata prin card este estimat să ajungă la 286 de milioane de euro şi un număr de 5 milioane de tranzacţii.

  • Plăţile prin card au fost suspendate la Vatican, la cererea Băncii Italiei

    La Muzeul Vaticanului, vizitat în 2011 de 5 milioane de turişti, care au plătit peste 90 de milioane de euro, este nevoie acum de numerar, scrie cotidianul italian La Repubblica, citat de AFP. Vaticanul nu a implementat încă standardele internaţionale de combatere a spălării banilor, astfel că terminalele de plăţi prin card de pe teritoriul său nu pot fi operate de o bancă aflată sub incidenţa legii italiene, au afirmat surse de la Banca Italiei pentru presa locală. Muzeul Vaticanului şi Capela Sixtină, dar şi farmacia, biroul filatelic şi cele câteva magazine acceptă acum doar numerar şi cecuri.

    Mai multe pe zf.ro

  • Arată-mi ce card ai ca să-ţi spun cine eşti

    Europa Centrală şi de Est “rămâne motorul de creştere al Europei”, în ciuda imprevizibilităţii pieţelor financiare, oferind în continuare oportunităţi pentru creditarea bancară; dacă piaţa imobiliară nu creşte deocamdată şi “investiţiile aşteaptă vremuri mai bune”, există însă cerere pentru capital de lucru din partea companiilor, iar activitatea în agricultură, producţie, comerţ sau infrastructură are perspective bune, mai ales în condiţiile unei absorbţii mai bune a fondurilor europene.

    Verdictele de mai sus sunt ale lui Marco Esposito, vicepreşedinte executiv al UniCredit Ţiriac Bank şi cel care conduce divizia de Corporate Investment Banking & Private Banking a băncii. Esposito afirmă că dacă economia şi creditarea îşi revin, atunci activitatea de creditare a băncii va creşte la rândul ei mai mult decât piaţa.

    O detaliere de principiu a situaţiei a făcut-o Răsvan Radu, preşedintele băncii, cu ocazia anunţului de săptămâna trecută privind rezultatele financiare pe 2011. Potrivit lui Radu, potenţial de creditare ridicat au IMM-urile şi proiectele cu fonduri europene care au nevoie de cofinanţare. În rest însă, “contextul rămâne lipsit de oportunităţi de creştere” şi “nu este de aşteptat o redresare rapidă a economiei în 2012, având în vedere încetinirea ritmului de creştere în zona euro şi nivelul încă redus al cererii interne”.

    Anul trecut, profitul băncii a scăzut cu aproape 7%, la 160 mil. lei, însă banca a reuşit să-şi majoreze portofoliul de credite cu 17,2% anul trecut faţă de sfârşitul lui 2010, până la aproape 16 mld. lei, ceea ce înseamnă una dintre cele mai bune rate de creştere de pe piaţă. Creditele corporate au crescut cu 20%, cele pentru IMM cu 33%, iar cele ipotecare cu 21%. În schimb, creditele de consum s-au redus cu 20%, în timp ce depozitele au avansat cu 5%. UniCredit Ţiriac Bank ocupă locul al cincilea în sistemul bancar din România, după valoarea activelor.

    Dacă declaraţiile de mai sus ale lui Esposito apar mai optimiste decât cele ale lui Răsvan Radu, explicaţia ţine de context: bancherul italian a vorbit la recenta lansare a unor carduri exclusiviste adresate acţionarilor şi managerilor din corporaţii şi clienţilor de private banking, adică segmentul de clientelă cel mai puţin afectat de scăderea puterii de cumpărare în anii de criză şi prin excelenţă capabil să producă venituri pentru bănci, deşi bancherii vorbesc despre el mai puţin decât despre IMM-uri sau fermieri.

    Chiar acum câteva săptămâni, cea mai mare bancă din România, BCR, anunţa o reorganizare şi relansare a diviziei de private banking, estimând că piaţa acestor servicii înseamnă circa 4.000 de clienţi, cu active financiare plasate în ţară de circa 4 mld. euro.