BusinessMagazin

Tag: capacitate

  • Top 10 lucruri pe care un om inteligent nu le face

    Inteligenţa este o variabilă deseori asociată cu educaţia pe care o primim în şcoală, însă specialiştii mai consideră că această valoare este direct proporţională şi cu experienţa şi capacitatea unui individ de a se adapta din mers la realităţi ale vieţii.

    În literatura de specialitate, ceea ce noi numim coeficient de inteligenţă sau – pe scurt, IQ – nu este nimic altceva decât raportarea vârstei mintale a unui individ la vârsta biologică, înmulţit cu 100.

    Vezi aici Top 10 lucruri pe care un om INTELIGENT nu le face

  • Opinie Daniel Bujorean: Teoria focusului şi managementul de top

    Daniel Bujorean, ENSIGHT MANAGEMENT CONSULTING

    Până nu de mult, conceptul la modă era multi-tasking-ul. Un apanaj al noului profesionist postmodern care depăşise stadiul de specialist după cele zece mii de ore de muncă necesare pentru a deveni profesionist şi ajungea astfel un super-profesionist. Pentru angajator şi candidat, competenţa era aproape similară cu productivitatea, eficienţa şi profitul. Motiv pentru care, această stare profesională supremă devenise un deziderat în organizaţii.

    Ambele mituri sunt însă contrazise de cercetări serioase din domeniul autovehiculelor care au demonstrat, fără echivoc, pericolul multi-tasking-ului la volan şi de cercetări din domeniul psihologiei şi ale ştiinţei atenţiei care demontează mitul productivităţii. Psihologul şi jurnalistul Daniel Goleman tratează subiectul în profunzime în cea mai recentă carte a sa, Focus. Cartea se concentrează pe subiectul atenţiei! Dezbate tot ce este mai nou în ştiinţa atenţiei şi cum anumite competenţe mentale, hrănite şi antrenate, pot să ne ajute enorm în viaţa personală şi profesională.

    Atenţia este ca un muşchi, spune autorul, dacă este folosită în mod eronat se poate eroda, dar dacă este folosită corect, creşte. Plecând de la această premisă, întelegem beneficiile unui „muşchi” antrenat şi tonifiat pentru a ne oferi avantaje competitive în management.

    Fără telefon, în deplină linişte şi meditativ, Steve Jobs reuşea să îşi concentreze atenţia pe strategia de marketing a firmei Apple, limitând protofoliul de produse la doar câteva, o strategie controversată la acea vreme dar care s-a dovedit de succes pe termen lung. Care sunt capabilităţile strategice ale firmei şi care sunt activităţile la care putem renunţa, externaliza? Pot fi întrebări importante pentru viitorul unei organizaţii. Sunt trei tipuri de atenţie, spune Goleman: interioară, către alţii şi către exterior. Luate împreună pot să ducă la performanţă de business. Se pare că cei mai performanţi dintre noi ne „complacem” în meditaţie, pregătire prin concentrare, recuperare după eşecuri, o atenţie continuă pentru curba de învăţare şi asocieri emoţionale pozitive. Toate ne ajută să ne îmbunătăţim obiceiurile, să adaugăm noi competenţe şi să susţinem excelenţa.

    O atenţie interioară se referă la conştientizarea propriei persoane şi managementul performanţei personale. Datorită faptului că ne cunoaştem bine abilităţile dar şi limitările, avem o percepţie realistă a propriei noastre persoane, înţelegând mai bine nevoia de învăţare. De asemenea, ne canalizăm pe emoţii pozitive şi ne automotivăm fiind pregătiţi să ne ridicăm după eşecuri. Mi-e greu să cred că este cineva care va contesta faptul că aceste lucruri pot constitui avantaje competitive în zilele noastre, când suntem asaltaţi de sute de e-mailuri pe zi, zeci de telefoane, crize interne şi monitorizări de presă care povestesc despre alte noi realizări ale competiţiei.

    Atenţia către alţii se referă la modul cum empatizăm cu ceilalţi. O atenţie care ne va ajuta să înţelegem cum oamenii percep lucrurile, cum se simt şi prin urmare ne va oferi competenţele de motivare, convingere, influenţare, negociere, mediere şi colaborare.

    Atenţia către exterior are legătură cu capacitatea noastră de a recunoaşte tendinţe în piaţă, de a „mirosi” tehnologiile viitorului cu impact direct asupra afacerii noastre. Această capacitate poate să facă diferenţa într-un sector, printr-o viziune corectă a viitorului.

    Decizia de intrare pe o nouă piaţă sau de eliminare a unei unităţi strategice din organizaţie, decizia de poziţionare sau de urmărire a cotei de piaţă în detrimentul profitului, intrarea pe o piaţă de nişă, toate pot fi influenţate de capacitatea unui manager de a se concentra şi de a-şi antrena muşchiul atenţiei pe cele trei dimensiuni.

    Care dimensiune este însă prioritară în management? Când vorbim de management, atenţia către exterior este foarte importantă. Richard A. D’Aveni şi Ian C. MacMillan au studiat 57 de companii falimentare şi tot atâtea companii supravieţuitoare prin prisma scrisorilor trimise de manageri către acţionari în timpul crizelor de scădere a cererii în piaţă. Au dorit să observe pe ce aspecte îşi vor concentra atenţia şi în consecinţă acţiunile lor. În acest sens au analizat conţinutul acestor scrisori cu cinci ani înainte de faliment şi au măsurat atenţia managerilor către exterior (Input: forţă de muncă, capital, clădiri, materie primă, informaţie şi Output: la nevoile clienţilor, produse şi creşterea cererii) dar şi către mediul intern. Rezultatele lor au arătat că, în condiţii normale, managerii firmelor supravieţuitoare alocă atenţie egală mediului intern şi celui extern, dar mai multă atenţie pentru output decât pentru input.

    Când apare criza de scădere a cererii, ei îşi modifică focusul şi dau o mai mare atenţie aspectelor importante ale mediului extern. În contrast, managerii firmelor falimentare au ignorat factorii de output în timpul crizei şi şi-au îndreptat atenţia către input şi mediul intern („A Study of the Focus of Attention of Top Managers in Surviving and Failing Firms”, Sage Publications, 1990).

    Rezultatele sunt în concordanţă cu literatura de specialitate dar şi cu observaţiile empirice ale consultanţilor Ensight Management Consulting. În articolul publicat recent de Business Magazin, „Forţa de vânzări, de la trupe de infanterie la trupe de asalt”, Sorin Spiridon sublinia tocmai importanţa factorilor de output dar şi noua paradigmă a pieţelor mature: „Pentru multe dintre companiile din pieţele mature soluţia a fost abandonarea conceptului de «share of market» şi înlocuirea lui cu un altul şi anume, «share of wallet». Iar această schimbare nu este una de termeni, ci una extrem de profundă, în care compania trebuie să îşi schimbe în mod fundamental modelul de business. Iar cele mai dificile schimbări care trebuie operate sunt în ceea ce priveşte clienţii şi forţa de vânzări.”

  • Japonia şi Coreea de Sud, acord privind împărtăşirea de informaţii secrete despre Coreea de Nord

    Japonia şi Coreea de Sud au semnat, miercuri, un acord care prevede împărtăşirea de informaţii secrete privind activităţile balistice şi nucleare ale Coreei de Nord, în pofida protestelor din partea partidelor de opoziţie şi activiştilor din Seul, relatează France 24 şi Le Figaro.

    Ministerul sud-coreean al Apărării a anunţat că acordul este “necesar” în contextul intensificării ameninţărilor militare din partea Phenianului, care a efectuat anul acesta două teste nucleare şi a lansat peste 20 de rachete balistice.

    “Este gata să efectueze noi teste nucleare şi să lanseze rachete oricând”, a anunţat ministerul, făcând referire la Coreea de Nord.

    “Din moment ce acum ne putem folosi de capacitatea Japoniei în materie de informaţii secrete pentru a face faţă efectiv ameninţărilor nord-coreene tot mai mari în ceea ce priveşte testele nucleare şi cele cu rachete, acest lucru va spori interesele noastre privind securitatea”.

    Seul şi Tokyo se folosesc în prezent de intermedierea Washingtonului pentru împărtăşirea de informaţii secrete privind activităţile militare ale Phenianului, în baza unui acord semnat în 2014.

  • Rompetrol Rafinare a ajuns la un profit net de 20,8 milioane de dolari în primele 9 luni ale anului

    Rompetrol Rafinare, companie membră a KMG International, a  înregistrat un profit net consolidat* în valoare de 20,8 milioane USD în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 41% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Rezultatul operaţional consolidat (EBITDA) a consemnat, de asemenea, o creştere cu 33% în primele 9 luni ale anului 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, ridicându-se la peste 121 milioane USD.

    “Rezultatele pozitive ale companiei au fost susţinute de programele de optimizare a proceselor de producţie, de creşterea ponderii produselor albe (benzină, motorină, kerosen) în totalul produselor finite, precum şi de reducerea costurilor de operare începute în anul 2014 şi continuate cu succes în anul 2015 şi 2016, cele mai semnificative dintre acestea fiind reducerea consumurilor de energie termică şi electrică. Performanţele constante ale Rompetrol Rafinare au fost realizate în urma investiţiilor susţinute de KMG International şi unicul său acţionar, compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan, KazMunayGas, pentru creşterea capacităţii de prelucrare a rafinăriei Petromidia, a gradului de flexibilitate a acesteia, precum şi în modernizarea instalaţiilor industriale, care s-au ridicat la peste 1,4 miliarde USD începând din anul 2007, momentul preluării”, a declarat directorul general al Rompetrol Rafinare, Yedil Utekov.

    De asemenea, evoluţia indicatorilor financiari a fost influenţată în mod pozitiv de marjele de rafinare, care s-au îmbunătăţit în anul 2016, iar în primele 9 luni ale anului marja brută de rafinare fiind cu 10% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În condiţiile unei producţii a rafinăriei Petromidia de peste 3,8 milioane tone de materie primă în primele 9 luni ale anului 2016, vânzările diviziei de rafinare au marcat o creştere cu 4% pe piaţa internă, în timp ce vânzările la export au scăzut, pe fondul diminuării cererii din piaţa de profil.

    În primele 9 luni ale anului 2016, prin diviziile de rafinare şi petrochimie, compania a exportat o cantitate totală de produse de 1,7 milioane tone, în principal către partenerii din regiunea Mării Negre. Rompetrol Rafinare este cel mai mare exportator de produse petroliere al României şi al doilea exportator la nivel naţional.

    Prin derularea operaţiunilor sale, Rompetrol Rafinare a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 951 milioane USD în primele 9 luni ale anului 2016. Grupul KMG International a plătit, începând din anul 2007, peste 13 miliarde USD la bugetul de stat al României.   

    Actionarul majoritar al companiei Rompetrol Rafinare este grupul KMG International, statul român având 44,69% din acţiuni. Deţinerile acţiunilor Rompetrol Rafinare se reflectă automat asupra companiilor pe care societatea le controlează, direct şi indirect, şi anume Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia, rafinăria Vega, şi divizia de petrochimie, Rompetrol Downstream, care operează reţeaua de benzinării a Grupului şi Rom Oil, reţeaua de depozite.

    Profitul operational EBITDA pe segmentul de rafinare s-a ridicat la 69,2 milioane USD în primele 9 luni din 2016, în creştere cu 17% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cantatea de materie primă procesată de rafinăria Petromidia a fost de 3,89 milioane tone în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu 5,3% comparativ cu aceeaşi prioadă a anului trecut, pe fondul opririi controlate a instalaţiilor de producţie în perioada 22 august – 18 septembrie 2016, pentru efectuarea lucrărilor tehnice şi mecanice necesare operării  acestora în condiţii de siguranţă.

    Gradul de utilizare a capacităţii de rafinare a fost, astfel, de 80,48% în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu aproximativ 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Rafinăria Vega a procesat o cantitate totală de materie primă de peste 256 mii tone în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 1,67% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, când au fost procesate  252 mii tone. Gradul de utilizare a capacităţii de rafinare a platformei Vega a fost de 103,5% în primele 9 luni ale anului 2016, în creştere cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Producţia totală de plolimeri a diviziei de petrochimie a fost de peste 108 mii tone în primele 9 luni ale anului 2016, în scădere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut. Cantitatea totală vândută de companie pe acest segment s-a cifrat la 137 mii tone, în primele 9 luni din 2016, în scădere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Segmentul de petrochimie este unicul producător de polipropilenă din România, reuşind constant să îşi majoreze cota de piaţă şi pe categorile secundare de produse. Strategia sa dinamică de dezvoltare asigură companiei o poziţie competitivă pe piaţa internă dar şi pe cea regionala, în zona Mării Negre şi a Mării Mediterane, Europa Centrală şi de Est.

    Pe segmentul de distribuţie, rezultatul operaţional EBITDA s-a cifrat la 46,7 milioane USD în primele 9 luni din  2016, în creştere cu 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. În primele 9 luni ale anului 2016, cifra de afaceri brută pe segmentul de distribuţie de peste 1,6 miliarde USD a scăzut cu 8% comparativ cu perioada similară a anului 2015, pe fondul scăderii cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere.

    În primele 9 luni ale anului 2016, cotatiile Platts (FOB Med Italy-mean), exprimate în moneda de referinţă, USD, au fost în medie cu 24% mai mici pentru benzină şi cu 28% mai mici pentru motorină. Accizele s-au păstrat la acelaşi nivel din anul 2015, atât la benzină cât şi la motorină, astfel, preţurile preţurile practicate de Rompetrol în staţiile proprii au scăzut cu 12% pentru benzină şi cu 15,5% pentru motorină în primele 9 luni ale anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015.

    Vânzările de carburanţi au consemnat o creştere semnificativă pe segmentul en-gros (+12% în primele 9 luni ale anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut), în timp ce vânzările pe segmentul retail au crescut cu 2% în primele 9 luni din 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.

    La sfarsitul lunii septembrie 2016 segmentul de distributie al Rompetrol Downstream cuprindea 729 puncte de comercializare, incluzând reţeaua de statii proprii, staţii partener operate de client şi dealeri, staţii mobile. Activităţile de retail ale KMG International sunt desfăşurate în peste 1.000 de puncte de distribuţie carburanţi deţinute şi operate în ţări precum România, Georgia, Bulgaria, Moldova. KMG International, prin intermediul companiei Rompetrol Downstream, a continuat modernizarea staţiilor existente, investiţiile de până acum fiind de peste 7 milioane USD.

    * Situatiile financiare consolidate ale Rompetrol Rafinare includ rezultatele Rompetrol Rafinare S.A., şi cele ale subsidiarelor Rompetrol Quality Control S.R.L., Rom Oil S.A., Rompetrol Downstream S.R.L., Rompetrol Logistics S.R.L. Rompetrol Gas S.R.L. si Rompetrol Petrochemicals S.R.L.

    ** Rezultatele prezentate sunt neauditate şi consolidate, iar raportarea a fost realizată conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).

     

  • Locul unde un rezervor de combustibil e mai ieftin decât o ceaşcă de cafea

    În România litrul de benzină sau motorină încă are un cost ridicat şi cumpărătorii de automobile locali se uită atent la consumul vehiculului. Însă există o ţară, undeva în America de Sud, unde un plin de benzină este mai ieftin decât o ceaşcă de cafea. Potrivit Bloomberg, un litru de benzină este  doar 2 bani, adică un rezevor de 50 de litri costă doar un leu, mult mai puţin decât o cafea la bar şi cât una la pahar de plastic. 

    Totuşi trebuie menţionat că în Venezuela câştigul mediu zilnic este de 10,3 lei, ceea ce înseamnă că un venezuelean trebuie să aloce 0,23% din câştigul zilnic pentru 1 litru de benzină. Per total, un şofer din Venezuela consumă în jur de 450 de litri de benzină, adică 0,29% dintr-un salariu mediu.

    Şi în Arabia Saudită combustibilul este iefitin, astfel un litru de benzină este puţin sub un leu (0,95 RON), iar venitul zilnic este de 215 lei, ceea ce înseamnă că un saudit este nevoit să aloce 9,44% din câştigul zilnic pentru un litru de benzină.

    Iranul încheie podiumul cu 1,34 de lei pentru un litru de benzină, urmat de Kuveit şi Malaiezia cu 1,38 şi 1,63 de lei. România ocupă locul 33 dintre cele 61 de ţări analizate de publicaţia americană, cu un preţ mediu de 4,91 de lei, iar raportat la venitul mediu zilnic de 104,5 RON un român trebuie să aloce 4,7% din câştigul zilnic pentru a-şi permite un litru de benzină. În medie un şofer din România consumă aproape  83 de litri de benzină pe an, care-i mănâncă 1% din salariu tipic.

    În Hong Kong este cel mai scump litru de benzină cu 7,4 lei, însă raporat la venitul mediu zilnic de 464 de lei nu e chiar aşa de mult. În schimb, indienii trebuie să aloce cea mai mare parte din salariu, dintre ţările analizate, pentru combustibil. Astfel, un indian trebuie să aloce nu mai puţin de 21,21 % din venitul zilnic de 18,6 lei  pentru a-şi permite un litru de benzină.

    Mexicanii cheltuiesc cel mai mult pentru a-şi utiliza automobilele. Un şofer mexican consumă aproape 359 de litri de benzină pe an, adică 3,3% din salariul mediu.

    Americanii consumă cel mai mult combustibil, nu mai puţin de 420 de galoane pe an (aproape 1600 de litri) însă le mănâncă doar 1,8% din salariu mediu în condiţiile în care venitul mediu zilnic în Statele Unite este de  619 lei.

  • Lista tarifelor RCA în funcţie de vârstă. Vezi cine va plăti cel mai puţin

    Guvernul a publicat lista cu tarifele maxime pentru RCA. Cel mai mic tarif RCA, de 541 de lei, va fi achitat de persoanele care au depăşit vârsta de 60 de ani şi au o maşină cu un motor cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.201 şi 1.400 cmc. Pe de altă parte, cel mai mare tarif RCA – 3.087 va fi plătit de persoanele cu vârsta până în 25 de ani şi a căror maşină are un motor cu o capacitate cilindrică de peste 2.500 cmc.

    Pentru maşinile de transport marfă, tariful maxim pe persoană fizică pleacă de la 749 lei şi ajunge la 2.979 lei. Guvernul a anunţat că va aproba săptămâna viitoare proiectul de hotărâre care va stabili tarifele maxime pentru RCA.

    Lista tarifelor RCA în funcţie de vârstă:

    Capacitate cilindrică – Maximum 1.200 cmc

    Până în 25 ani – 997 lei

    26-30 ani – 810

    31-40 ani – 617

    41-50 ani – 624

    51-60 ani – 618

    Peste 60 ani – 547

    Capacitate cilindrică – 1.201 – 1.400 cmc

    Până în 25 ani – 985 lei

    26-30 ani – 800

    31-40 ani – 610

    41-50 ani – 617

    51-60 ani – 611

    Peste 60 ani – 541

    Capacitate cilindrică – 1.401 – 1.600 cmc

    Până în 25 ani – 1.166 lei

    26-30 ani – 942

    31-40 ani – 712

    41-50 ani – 721

    51-60 ani – 714

    Peste 60 ani – 629

    Capacitate cilindrică – 1.601 – 1.800 cmc

    Până în 25 ani – 1.294

    26-30 ani – 1.042

    31-40 ani – 784

    41-50 ani – 794

    51-60 ani – 786

    Peste 60 ani – 691

    Capacitate cilindrică – 1.801 – 2.000 cmc

    Până în 25 ani – 1.516

    26-30 ani – 1.217

    31-40 ani – 909

    41-50 ani – 922

    51-60 ani – 912

    Peste 60 ani – 798

    Capacitate cilindrică – 2.001 – 2.500 cmc

    Până în 25 ani – 2.129

    26-30 ani – 1.698

    31-40 ani – 1.255

    41-50 ani – 1.273

    51-60 ani – 1.259

    Peste 60 ani – 1.095

    Capacitate cilindrică – Peste 2.500 cmc

    Până în 25 ani – 3.087

    26-30 ani – 2.450

    31-40 ani – 1.796

    41-50 ani – 1.822

    51-60 ani – 1.801

    Peste 60 ani – 1.559

  • Lista tarifelor RCA în funcţie de vârstă. Vezi cine va plăti cel mai puţin

    Guvernul a publicat lista cu tarifele maxime pentru RCA. Cel mai mic tarif RCA, de 541 de lei, va fi achitat de persoanele care au depăşit vârsta de 60 de ani şi au o maşină cu un motor cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.201 şi 1.400 cmc. Pe de altă parte, cel mai mare tarif RCA – 3.087 va fi plătit de persoanele cu vârsta până în 25 de ani şi a căror maşină are un motor cu o capacitate cilindrică de peste 2.500 cmc.

    Pentru maşinile de transport marfă, tariful maxim pe persoană fizică pleacă de la 749 lei şi ajunge la 2.979 lei. Guvernul a anunţat că va aproba săptămâna viitoare proiectul de hotărâre care va stabili tarifele maxime pentru RCA.

    Lista tarifelor RCA în funcţie de vârstă:

    Capacitate cilindrică – Maximum 1.200 cmc

    Până în 25 ani – 997 lei

    26-30 ani – 810

    31-40 ani – 617

    41-50 ani – 624

    51-60 ani – 618

    Peste 60 ani – 547

    Capacitate cilindrică – 1.201 – 1.400 cmc

    Până în 25 ani – 985 lei

    26-30 ani – 800

    31-40 ani – 610

    41-50 ani – 617

    51-60 ani – 611

    Peste 60 ani – 541

    Capacitate cilindrică – 1.401 – 1.600 cmc

    Până în 25 ani – 1.166 lei

    26-30 ani – 942

    31-40 ani – 712

    41-50 ani – 721

    51-60 ani – 714

    Peste 60 ani – 629

    Capacitate cilindrică – 1.601 – 1.800 cmc

    Până în 25 ani – 1.294

    26-30 ani – 1.042

    31-40 ani – 784

    41-50 ani – 794

    51-60 ani – 786

    Peste 60 ani – 691

    Capacitate cilindrică – 1.801 – 2.000 cmc

    Până în 25 ani – 1.516

    26-30 ani – 1.217

    31-40 ani – 909

    41-50 ani – 922

    51-60 ani – 912

    Peste 60 ani – 798

    Capacitate cilindrică – 2.001 – 2.500 cmc

    Până în 25 ani – 2.129

    26-30 ani – 1.698

    31-40 ani – 1.255

    41-50 ani – 1.273

    51-60 ani – 1.259

    Peste 60 ani – 1.095

    Capacitate cilindrică – Peste 2.500 cmc

    Până în 25 ani – 3.087

    26-30 ani – 2.450

    31-40 ani – 1.796

    41-50 ani – 1.822

    51-60 ani – 1.801

    Peste 60 ani – 1.559

  • Cum arată noua super-armă al lui Putin: “Este mai rapid şi mai uşor decât cele deţinute de NATO” – FOTO

    Serviciile britanice de inteligenţă au emis o avertizare cu privire la noul “super tanc” al lui Putin, susţinând că acesta e mult superior maşinilor de luptă deţinute de NATO.
     
    Documentul dezvăluit de Daily Mail susţine că tancul britanic Challenger II poate fi uşor depăşit de cel al ruşilor. Politica curentă a NATO este de a nu schimba tancurile pentru încă 20 de ani, argumentul fiind că în lupta cu jihadiştii, consideraţi principala provocare actuală, tancurile nu aduc niciun avantaj.
     
    Reprezentanţii serviciilor de inteligenţă britanice spun că noul tanc prezentat de Kremlin este mai rapid, mai uşor şi cu o armură mai solidă. Tureta are capacitatea de a reîncărca automat muniţia, altă facilitate fiind posibilitatea de a lansa rachete anti-tanc.
     
    Recent, ruşii au perfectat o rachetă ce poate transporta o încărcătură de 40 de megatone – de 2.000 de ori mai puternice decât bombele atomice detonate la Hiroshima şi Nagasaki.

    RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.

    Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.

  • Cum arată noua super-armă al lui Putin: “Este mai rapid şi mai uşor decât cele deţinute de NATO” – FOTO

    Serviciile britanice de inteligenţă au emis o avertizare cu privire la noul “super tanc” al lui Putin, susţinând că acesta e mult superior maşinilor de luptă deţinute de NATO.
     
    Documentul dezvăluit de Daily Mail susţine că tancul britanic Challenger II poate fi uşor depăşit de cel al ruşilor. Politica curentă a NATO este de a nu schimba tancurile pentru încă 20 de ani, argumentul fiind că în lupta cu jihadiştii, consideraţi principala provocare actuală, tancurile nu aduc niciun avantaj.
     
    Reprezentanţii serviciilor de inteligenţă britanice spun că noul tanc prezentat de Kremlin este mai rapid, mai uşor şi cu o armură mai solidă. Tureta are capacitatea de a reîncărca automat muniţia, altă facilitate fiind posibilitatea de a lansa rachete anti-tanc.
     
    Recent, ruşii au perfectat o rachetă ce poate transporta o încărcătură de 40 de megatone – de 2.000 de ori mai puternice decât bombele atomice detonate la Hiroshima şi Nagasaki.

    RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.

    Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.

  • Un duel al telefoanelor de buget cu pretenţii – VIDEOREVIEW

    Două noi serii de smartphone-uri au intrat pe piaţa din România recent. Lenovo a adus Moto G4 şi pe fratele mai mare G4 Plus, iar TP-Link şi-a făcut debutul pe piaţa telefoanelor inteligente cu o serie de smartphone-uri Neffos C5l, C5 şi C5 Max, ultimul fiind modelul de top şi cel testat de mine.

    Moto G4 are un ecran de 5,5 inchi, 2 GB RAM, 16 GB memorie internă, cameră de 13 MP şi se vinde cu un preţ plasat în jurul a 1.000 de lei. Neffos C5 Max are un ecran de 5,5 inchi, 2 GB RAM, o capacitate de stocare de 16 GB şi o cameră de 13 MP şi se vinde cu un preţ estimat de 900 de lei. Specificaţii asemănătoare şi preţuri apropiate, dar care este mai bun?

    Amândouă terminalele arată destul de bine din punctul meu de vedere, cu un plus mic pentru Neffos C5 Max, care atunci când l-am scos din cutie mi-a dat impresia că este construit dintr-o bucată din metal, dar m-am înşelat. Are o carcasă policarbonată ce imită destul de bine metalul. Pe de altă parte, carcasa de plastic a Motorolei este frumos finisată şi se simte plăcut la atingere.

    Ambele ecrane IPS de 5,5 inchi, full HD arată bine şi au aproape aceeaşi densitate de pixeli per inchi, iar diferenţele sunt inexistente. Deosebiri apar la capitolul performanţă: deşi ambele telefoane vin cu 2 GB de RAM, procesorul Snapdragon 617 de 1,5 GHz al Moto G4 este ceva mai rapid decât  MediaTek-ul de 1,3 GHz al lui Neffos C5 Max. Dacă la Moto nu am întâlnit poticniri în utilizarea normală (navigare, mesagerie şi jocuri ce nu necesită resurse multe), la Neffos am observat unele întârzieri sau poticniri (un lucru deranjant la C5 Max este faptul că are un lag între apăsarea butonului şi aprinderea ecranului). Totuşi, să nu vă aşteptaţi să rulaţi fără probleme jocuri şi aplicaţii grafice pentru care sunt necesare multe resurse – şi este cazul ambelor telefoane. Testele de benchmarking clasează cele două telefoane departe de top, însă nu poţi să ceri prea multe cu un asemenea preţ de vânzare. Plusul de performanţă al lui Moto poate vine şi din faptul că rulează Android 6.0, spre deosebire de Neffos, care vine cu Android 5.1. Vorbind de sisteme de operare, este bine de ştiut că ambele telefoane sunt livrate fără aplicaţii în plus, inutile, cum preferă alţi producători să-şi vândă telefoanele. Ambele telefoane m-au dus cu uşurinţă o zi de muncă şi au rezistat chiar şi două zile pe perioada de weekend, când stau mai mult timp departe de ele. Totuşi, aici trebuie să atribui un punct în plus terminalului celor de la Tp-Link, datorită faptului că se încarcă mai repede (în jur de o oră şi treizeci de minute), pe când Moto G4, cu încărcătorul din cutie, ajunge de la 0 la 100% în cam şase ore! Asta deoarece Lenovo, nu ştiu de ce, a decis să doteze utilizatorii cu un încărcător foarte prost, iar cablul nici măcar nu poate fi folosit pentru a transfera datele. Acest lucru se poate rezolva prin achiziţionarea separată a unui alt încărcător (cu încărcatorul de la Samsung am redus timpul de încărcare la circa trei ore). Însă mi se pare absurd să faci asta în 2016.

    Camerele sunt decente pentru categoria în care se încadrează şi sunt ok pentru imortalizarea unor amintiri, dar nu vă aşteptaţi la foarte multe. Fotografiile arată destul de bine pe ecranul telefonului, însă transferate pe un ecran mai mare, limitările devin vizibile. Nicio cameră nu m-a impresionat şi n-aş putea alege vreuna dintre ele: pe de o parte mi-a plăcut modul HDR al lui Neffos, pe de altă parte camera frontală a lui Moto reţine mai multe detalii şi are o claritate mai bună. Spaţiul de stocare este destul de mic (16 GB) în cazul ambelor telefoane, dar poate fi extins cu un card microSD. Iar la capitolul sunet se comportă aproape la fel, cu un minus pentru Neffos, care are difuzorul în spate şi se poate acoperi cu uşurinţă.

    Per total, mi-a fost greu să diferenţiez cele două produse; telefoanele celor de la Tp-Link şi-ar putea găsi fanii, însă eu aş alege Moto G4 datorită lucrurilor mici – de pildă dacă-l aşez cu faţa în jos intră în modul silent şi nu mai sunt deranjat, sau dacă ridic telefonul de pe masă nu mai sună, ci doar vibrează. Trebuie să adaug că m-am îndrăgostit de feedbackul tactil al lui Moto şi m-am îngrozit de cel al lui Neffos. Ah, şi Neffos C5 Max nu are limba română disponibilă, dacă interesează pe cineva.

    Plusuri pentru Moto G4 – mai rapid, memorie extensibilă până la 256 GB, scurtăturile prin intermediul gesturilor

    Plusuri pentru Neffos C5 Max- se încarcă mai repede, aduce mai mult cu un telefon premium