BusinessMagazin

Tag: Camera Deputatilor

  • Roboţi de bucătărie, căni electrice, maşini de numărat bani. Lista de cumpărături a parlamentarilor în 2015

    Cu tot bugetul de austeritate, deputaţii şi senatorii au avut bani şi anul trecut pentru calculatoare, imprimante, echipamente de vot moderne, maşini şi alte lucruri fără de care, spun ei, nu pot munci la Casa Poporului. Fondurile s-au dus, în egală măsură, şi pe investiţii costisitoare, şi pe mărunţişuri. Pe listă găsim inclusiv cremă de piele, căni electrice şi… o maşină de numărat bani, informează digi24.ro

    Administraţia Camerei Deputaţilor cumpără, în fiecare an, zeci de tipuri de flori, produse de curăţenie, unelte, salopete şi halate pentru angajaţi.

    Deputaţii au avut nevoie de un robot de bucătărie, cremă de piele, scoarţă de lemn, spray pentru luciul frunzelor şi plastelină.

    Cea mai mare investiţie a Camerei Deputaţilor, anul trecut, a fost noul sistem de vot care să-i descurajeze pe aleşi să mai semneze prezenţa în locul colegilor. Cu noile echipamente e imposibil ca un deputat să chiulească din plen, dar totuşi să figureze ca fiind prezent şi să încaseze, deci, diurna. Sistemul anti chiul a fost destul de costisitor. Peste 400 de mii de euro. Şi, în nici o lună de la instalare, s-a defectat deja o dată.

    În plus, sistemul ultra-performant i-a şi pus în dificultate pe parlamentari, care nu ştiau cum să-l folosească.

    Mulţi bani a costat şi retehnologizarea instalaţiilor electrice, aproape 15 milioane de lei. Deputaţii au mai dat bani pentru becuri şi lămpi, aproximativ 400 de mii de lei. Şi service-ul pentru copiatoare e destul de scump, 139 de mii de lei.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Legea antifumat merge la promulgare. Deputaţii au adoptat proiectul

    Legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise a fost adoptată, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 164 de voturi “pentru”, 20 voturi “împotrivă” şi 26 de abţineri, urmând să fie transmisă preşedintelui spre promulgare.

    Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun interzice complet fumatul în toate spaţiile închise, în spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, unităţi sanitare, precum şi cele de învăţământ.

    Legea antifumat a fost adoptată, vineri, în unanimitate, de Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, membrii comisiei hotărând retragerea amendamentului care interzicea afişarea produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere.

    Deputaţii din Comisia pentru sănătate au ţinut cont de adresa venită din partea Consiliului Concurenţei şi au eliminat amendamentul care prevedea interzicerea afişării produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere, pentru ca legea adoptată să nu fie considerată neconcurenţială, a precizat deputatul Rodica Nassar.

  • Sebastian Ghiţă a fost amendat pentru absenţele din Parlament. Alţi 17 deputaţi în top

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis ca celor 18 deputaţi care au înregistrat absenţe nemotivate în perioda iulie-septembrie 2015, să li se taie % din indemnizaţia lunară brută.

    Dintre cei 18 deputaţi, cele mai multe absenţe au fost înregistrate de deputatul PSD Sebastian Ghiţă, care a cumulat, în perioada amintită, 21 de absenţe. Ghiţă se află sub control judiciar, el fiind cercetat pentru fapte de corupţie.

    Sebastian Ghiţă este urmat, în topul aleşilor care au absentat nemotivat, de deputatul PSD Cătălina Ştefănescu, care înregistrat 7 absenţe.

    Absent de 6 ori de la lucrările Parlamentului, deputatul UNPR Mihăilă Ioan, se află pe locul trei în topul absenţilor, potrivit listei întocmite de BP al Camerei Deputaţilor, perioda iulie-septembrie 2015.

    Pe ultimul loc, potrivit sursei citate, se află, deputaţii Remus Cernea, Potor Călin (PSD) şi Ţigăeru Roşca Laurenţiu (PSD, membru UNPR), care au înregistrat câte o absenţă.

     

  • Amendamentul PSD privind creşterea salariilor bugetarilor cu 10%, adoptat de Cameră

    În debutul dezbaterilor, PNL a solicitat retrimiterea la comisiile de specialitate a OUG 35/2015, după adoptarea în comisii a amendamentului PSD privind salariile bugetarilor.

    Propunerea nu a trecut, lipsind un singur vot pentru cererea liberalilor.

    Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, a cerut o pauză de consultări, în urma căreia liderii grupurilor nu au căzut de acord pentru a relua votul.

    Deputaţii au dezbătut, pe articole, OUG 35/2015, adoptând întregul text, inclusiv amendamentele adăugate în comisie, printre care cel al PSD, prin care sunt majorate toate salariile personalului bugetar, cu condiţia ca bugetarii să nu mai fi beneficiat, pe parcursul anului, de vreo altă majorare.

    PNL a încercat şi a doua oară să retrimită proiectul la comisii, solicitând ca Ministerul Finanţelor să vină în Parlament pentru a prezenta impactul bugetar al măsurii.

    OUG 35/2015 a fost astfel adoptată, urmând ca, în jurul orei 14.30, să fie acordat şi votul final.

    Proiectul a trecut de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

  • Proiectul privind pensiile speciale pentru aleşii locali, adoptat tacit de Camera Deputaţilor

    Propunerea legislativă, semnată de un grup de 30 de deputaţi şi senatori de la PSD, PNL, UDMR, prevede că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au vârsta standard de pensionare vor beneficia de pensii speciale, prevedere aplicându-se şi celor care au deţinut astfel de funcţii anterior intrării în vigoare a actului normativ.

    Cuantumul indemnizaţiei pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi de calculează că produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară. Indemnizaţia se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensie şi se suportă din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se mai arată în proiect.

    Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia se calculează proporţional cu perioada de mandat exercitată, care nu poate fi mai mică de doi ani.

    Termenul pentru votarea propunerii era 2 noiembrie, astfel încât, în absenţa unei decizii a plenului Camerei Deputaţilor, proiectul se consideră adoptat tacit şi va fi trimis Senatului spre dezbatere, în calitate de for decizional.

  • Camera investeşte 280.000 de lei în dispozitive de securitate şi amenajarea cabinetelor unor demnitari

    Secretarul Camerei Niculae Mircovici a precizat, după şedinţa conducerii Camerei, că suma de 280.000 lei va fi redistribuită de la capitolul reparaţii la cel de innvestiţii pentru “măsuri de protecţie şi siguranţă la intrarea în Cameră, dispozitive de pază şi securitate”.

    Potrivit memorandumului intern al secretarului general al Camerei, se porpune redistribuirea sumei de 280.000 lei “pentru funcţionarea în condiţii optime a activităţii de control, acces persoane în Palatul Parlamentului şi pentru amenajarea unor cabinete ale demitarilor”.

    Astfel, din bugetul Camerei de la capitolul Reparaţii, retehnologizarea ascensoarelor, lifturilor de marfă, inclusiv monitorizare şi adaptare la normele obligatorii, se iau 280.000 lei şi se trasferă la capitolul Dotări independente, pentru cumpărarea a patru porţi de detectare metale, 130.000 lei şi pentru opt seturi de birou – 150.000 lei.

  • Elena Udrea poate fi URMĂRITĂ PENAL. Fostul ministru către colegi: Va veni şi rândul vostru. DNA se amestecă în lupta politică sacrificând imaginea României

    Votul a fost secret, cu bile.

    Potrivit anunţului făcut în plen, la şedinţă au fost prezenţi 325 de deputaţi, iar 299 de voturi au fost valabile. Dintre aceste voturi, 193 au fost “pentru”, 106 “împotrivă”, iar 6 voturi au fost anulate.

    Deputaţii urmează să se pronunţe, tot prin vot secret cu bile, asupra cererilor justiţiei privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a Elenei Udrea.

    În intervenţia sa la dezbaterile din Camera Deputaţilor, Elena Udrea a spus că nu a cerut şi nu a luat niciodată “vreun leu sau vreun euro” de la Bogdan Buzăianu.

    “Cât priveşte faptul că şi acest dosar pleacă de la un denunţ al deja celebrei doamne Topoliceanu, lucru acesta îmi dă ocazia să spun că modul în care denunţătorii sunt trataţi astăzi de procurori în lumina noului Cod Penal, faptul că ei rămân liberi şi dacă este cazul chiar cu banii furaţi (…) dă ocazia să vedem nu doar incredibile delaţiuni, ci şi incredibila mizerie morală a societăţii”, a mai spus Elena Udrea.

    “V-aş fi scutit poate de acest moment dacă doamna procuror m-ar fi audiat înainte de a face solicitarea de arestare preventivă pentru că spre deosebire de celelalte două dosare, faţă de noile acuzaţii cunosc lucruri şi le voi spune când sunt întrebată”, a mai arătat Udrea.

    Adresându-se deputaţilor, Elena Udrea a mai spus că “va veni şi rândul lor” indiferent “cât de parteneri cu sistemul” se consideră.

    “Dragi colegi de la putere sau din opoziţie, indiferent cât de parteneri cu sistemul vă consideraţi, fiţi convinşi că va veni şi rândul vostru, va veni vremea când vor exploda acuzaţii la adresa voastră aşa cum mi se întâmplă mie acum. (…) Atunci când nu veţi mai folosi sistemului pentru a pune mâna şi pe guvernare va trebui să alegeţi: plecaţi de bună voie acasă sau plecaţi la puşcărie”, a declarat deputatul Mişcării Populare.

    “Cei care mă ascultă ar putea spune că orice metodă este bună pentru a scoate din politică nişte oameni care au greşit, aş fi de acord poate cu ei, dincolo de riscul instituirii unei dictaturi prin anularea statului de drept, dacă toţi cei acuzaţi chiar ar fi vinovaţi şi dacă cei care ar veni în loc ar fi oameni fără de pată. Vor veni, însă, doar cei care sunt pe placul sistemului, care vor fi gata să execute ordine şi să lase sistemul să conducă în locul lor”, a adăugat fostul ministru.

    Deputatul Mişcării Populare a susţinut că DNA “se amestecă în lupta politică sacrificând imaginea României”, aducând în discuţie dosarul în care premierul Victor Ponta este judecat şi susţinând că se încearcă schimbarea Guvernului Ponta “prin folosirea procurorilor”.

    “Vă spun un adevăr pe care îl veţi recunoaşte cu toţii în perioada următoare: vor mai face politică şi vor mai candida în alegerile de anul viitor doar cei agreaţi de sistem, cei care se lasă manipulaţi şi conduşi şi care sunt gata să execute ordinele sistemului. Ceilalţi vor fi reduşi la tăcere cu cătuşele la mâini sau doar speriaţi cu dosare penale”, a declarat fostul ministru. 

    Udrea a mai spus că România este singura ţară din Europa în care prim-ministrul a fost pus sub acuzare, adăugând că justiţia şi DNA “se amestecă în lupta politică sacrificând chiar imaginea României”.

    “Suntem singura ţară din Europa unde primul-ministru în funcţie a fost pus sub acuzare. Nu contest motivele acuzării, pentru că nu cunosc detaliile dosarului. Ba, mai mult, ca om politic, de multe ori m-am referit, în ultimii 5-6 ani, la relaţia de avocat a domnului Ponta cu Turceni şi Rovinari, dar punerea sub acuzare a primului-ministru în timpul exercitării funcţiei pentru fapte vechi de 7-8 ani, pe care, aşa cum am spus, mulţi dintre cei care am fost adversari lui Victor Ponta l-am folosit ca argument public în lupta electorală, deci erau general cunoscute, arată că justiţia în general şi DNA în special se amestecă în lupta politică sacrificând chiar imaginea României. Este evident că se încearcă schimbarea Guvernului Ponta prin folosirea procurorilor” a arătat Elena Udrea.

    Ea a adăugat că opoziţia, cea care are dreptul să-şi dorească să formeze Guvernul, cu atât mai mult cu cât au şi câştigat alegerile prezidenţiale, nu ar trebui să accepte să preia puterea “prin astfel de manevre”, pentru că odată distrus jocul democratic, acum în folosul lor, “mâine li se va întâmpla la fel când sistemul va considera că nu sunt suficienţi de obedienţi şi că trebuie schimbaţi”.

    Prima înscrisă pe ordinea de zi a fost solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ referitoare la formularea cererii de urmărire penală faţă de fostul ministru al Dezvoltării regionale şi Turismului, urmată de cererea ministrului Justiţiei, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Elena Udrea.

    Comisia juridică a Camerei a avizat, vineri, cererea DNA pentru începerea urmăririi penale a Elenei Udrea, înregistrându-se 19 voturi “pentru”, 2 “împotrivă” şi un vot anulat.

    Cererile privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive nu au întrunit în comisie numărul de voturi necesar pentru aviz. La cererea privind reţinerea au fost înregistrate 11 voturi “pentru”, opt “împotrivă”, 2 abţineri şi un vot anulat, iar la cea privind arestarea preventivă – 11 voturi”pentru”, 7 “împotrivă”, 3 abţineri şi un vot anulat. La şedinţa comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, iar pentru aviz ar fi fost necesare 12 voturi favorabile.

    DNA a cerut ministrului Justiţiei să solicite Camerei Deputaţilor încuviinţarea urmăririi penale, a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Elena Udrea, într-un nou dosar în care aceasta este acuzată de luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu şi fals în declaraţii.

    Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA că a primit suma de 520.000 de lei, reprezentând valoarea unor lucrări de renovare a unei vile din Eforie Sud, care a fost trecută în patrimoniul privat şi scoasă la vânzare la un preţ subevaluat.

    De asemenea, Elena Udrea este suspectată că, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, având influenţă asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei şi SC Hidroelectrica SA, a cerut unui om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane de dolari pentru a asigura firmei controlate de acesta derularea, în continuare, a contractului de vânzare – cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA. Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA că a primit de la acest om de afaceri suma de 3,8 milioane de dolari.

  • UDMR a părăsit sala la dezbaterea legii votului prin corespondenţă. Proiectul, adoptat pe articole

    La începutul şedinţei, deputaţii au stabilit un timp de dezbatere a proiectului de lege de 15 minute.

    Protestul UDMR a venit după ce a expirat timpul de 15 minute alocat dezbaterii legii votului prin corespondenţă, astfel că deputaţii au intrat pe procedura adoptării articolelor fără susţinerea amendamentelor.

    “Aş fi avut un singur amendament de susţinut. Nu ne daţi dreptul nici la atât! Ca semn de protest, grupul UDMR părăseşte sala”, a spus Marton Arpad.

    Deputaţii au adoptat pe articole proiectul de lege, votul final urmând să fie dat la ora 16,00.

     

     

  • Ludovic Orban a fost votat în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor

    Ludovic Orban a fost validat în această funcţie cu 210 voturi “pentru” şi 34 “împotrivă”.

    Orban a fost propus de PNL pentru a-l înlocui pe Dan Motreanu, acesta demisionând cu 1 octombrie din funcţia de vicepreşedinte al Camerei, după ce a fost trimis în judecată pentru spălare de bani, în dosarul finanţării campaniei electorale din 2008.

    Ludovic Orban primeşte funcţia după ce, la începutul sesiunii parlamentare, a pierdut competiţia internă pentru un nou mandat de lider al grupului PNL, în favoarea lui Eugen Nicolăescu, la o diferenţă de un singur vot.

     

  • Comisia de Cod electoral îşi asumă proiectul AEP privind votul prin corespondenţă

    Proiectul elaborat de AEP şi obţinut de MEDIAFAX prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot.

    “În sensul prezentului titlu, prin alegător se înţelege cetăţeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform legii”, se precizează în proiect.

    Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare. Acesta “are obligaţia de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă”. De asemenea, se stipulează că “exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă în numele sau în locul altui alegător este interzisă”.

    Cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie la vot prin corespondenţă în Registrul electoral

    În ceea ce priveşte înregistrarea alegătorilor, proiectul propune două modalităţi prin care cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot: “prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate” sau “prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate”.

    Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt următoarele: la alegerile parlamentare la termen şi prezidenţiale – între 1 martie şi 30 iunie din anul în care au loc alegeri; la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European – între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.

    Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.

    Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.

    AEP pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în termen de 5 zile de la data constituirii acestuia.

    Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.

    Compania Naţională “Poşta Română” S.A. asigură trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, prevede proiectul.

    Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.

    Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii. Prin derogare, buletinele de vot prin corespondenţă pot fi imprimate prin grija alegătorilor.

    Modelul, dimensiunile buletinului de vot şi condiţiile de confecţionare a buletinelor de vot prin corespondenţă sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

    Biroul Electoral Central asigură publicarea variantei electronice a buletinelor de vot prin corespondenţă conţinând fiecare candidat sau listă de candidaţi, după caz, pe pagina proprie de internet, în termen de cel mult 48 de ore de la data rămânerii definitive a machetei buletinului de vot.

    Alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. Acest plic, alături de celelalte documente – certificatul de alegător, cererea – se introduc în plicul exterior, care se sigilează. Acesta poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală.

    Plicurile exterioare trebuie expediate de alegători cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

    În ziua votării, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot şi desigilează plicurile interioare.

    Cheltuielile privind votul prin corespondenţă se suportă de la bugetul de stat.

    Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe asigură sediile şi dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă.

    Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Externe organizează şi derulează campanii de informare a cetăţenilor români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, privind modalitatea de exercitare a dreptului de vot prin corespondenţă, se menţionează în proiectul tehnic al AEP.