Pe principiul deja celebru “vara nu-i ca iarna”, in
apartamentele vechi din Romania, vara murim de cald, iar iarna de
frig. La propriu. Nu mai tarziu de acum o zi o femeie din judetul
Dolj a fost gasita moarta in casa. Cum nu avea soba incalzita, iar
in casa era bocna, politistii au dedus ca a murit de frig. Nu e
greu de crezut, in conditiile in care ne-am apropiat temeinic de
recordul istoric al celei mai mici temperaturi inregistrate in
Romania – -38,5 grade Celsius. Doar patru grade au mai lipsit in
unele localitati ca sa bata recordul din 1929.
In alte case, alti oameni. Care inca mai traiesc. “Ce
norocosi!”, se aud glasuri tremurande. “Pesemne dispun de mai multe
resurse”, carcotesc altii. Un fes gros, ciorapi flausati, un
pulover pe gat si un trening din bumbac 100%. Plus un aragaz care,
la nevoie, poate fi folosit si in alte scopuri decat pentru a
fierbe o supa sau un ceai, adica se transforma in sursa de caldura.
Polivalenta pe care acest obiect electrocasnic o demonstreaza in
astfel de momente de restriste, il transforma intr-unul dintre cele
mai utile posesiuni. “Face toti banii!”, gandesc la unison romanii
care in ultima saptamana, fara el ar fi fost pierduti.
Dincolo de tonul cinic, problema este cat se poate de serioasa.
Blocurile vechi nu sunt suficient de bine izolate termic, resursele
producatorilor de energie termica devin insuficiente, iar afara
este tot mai frig. Pentru cei care au centrala termica, problema
ramane la nivel de principiu. Pentru ceilalti (mult mai multi),
problemele sunt abia la inceput. In unele cazuri, administratorii
de bloc au luat fraiele in maini si au gasit calea de mijloc: nici
pe oameni nu-i putem lasa sa inghete, dar nici facturi prea mari la
intretinere sa nu aiba. Altfel, s-ar putea sa nu aiba cu ce sa le
plateasca, ceea ce ar insemna alte lipsuri cauzate de stigmatul
ingrat de “restantier” la companiile care furnizeaza apa, gaze,
caldura.
Asa ca, speriati de aceasta probabilitate, administratorii de
blocuri au decis sa sisteze furnizarea caldurii, astfel incat
valoarea factorii sa nu creasca prea mult. A ajutat, desigur, si
anuntul legat de cresterea pretului la gigacalorie, pe care, in
cele din urma, municipalitatea a acceptat sa o suporte, pretul
pentru consum urmand sa nu se modifice. In urma actiunii in forta a
administratorilor de bloc (buni gospodari, asa cum se cuvine), 40
de sesizari de la asociatiile de locatari au ajuns pe biroul lui
Mihai Becheanu, directorul RADET. Oamenii nu intelegeau de ce in
casa nu mai e caldura si la chiuventa nu mai curge apa calda. S-or
fi stricat caloriferele, or fi inghetat instalatiile?
Dupa ce a explicat unde a fost buba, directorul RADET a tinut sa
ne linisteasca pe toti: facturile pe ianuarie nu vor fi mai mari
decat cele din ianuarie 2009. Macar asa stim ca nu inghetam
degeaba! Va imaginati la ce nivel de frustrare am fi ajuns, daca la
sfarsitul lunii ne-am fi trezit si cu degeraturi si cu banii luati.
Si pana la urma, daca vrem sa avem o iarna de neuitat, alegem
frigul. Doar n-am ajuns sa ne doboare o degeratura mica,
acolo.
