BusinessMagazin

Tag: BVB

  • Obligaţiunile verzi ale BCR, în valoare de 702 mil. lei, au intrat în sistemul Bursei de Valori Bucureşti

    Bondurile verzi ale BCR, a doua cea mai mare instituţie de credit din România, au intrat astăzi în sistemul Bursei de Valori Bucureşti sub simbolul BCR27A, conform BVB.

    Emisiunea are o valoare de 702 milioane de lei, finanţarea fiind senior nepreferenţială, adică pentru care nu există istoric de tranzacţionare, şi eligibilă cu privire la cerinţele minime de fonduri şi datorii (MREL). Obligaţiunile ajung la maturitate în 2027.

    Este a doua emisiune de bonduri verzi a BCR după cea din toamna anului trecut, prin care au fost atraşi 500 de milioane de lei la o dobândă anuală de 5%.

    Banca avea deja listate obligaţiuni de circa 3 miliarde de lei la Bursă. Cea mai recentă finanţare a instituţiei bancare la BVB a fost în aprilie 2022, când a listat bonduri de 351,5 mil. lei pe 5 ani la 6,76% pe an.

     

  • Lanţul de bijuterii Teilor, cu bonduri la Bursa de Valori Bucureşti, îl numeşte preşedinte al Consiliului de Administraţie pe Mircea Varga, fost executiv în cadrul Grupului Ţiriac

    Grupul de companii TEILOR Holding, cu obligaţiuni listate pe piaţa de capital de la Bucureşti, anunţă numirea lui Mircea Varga în rolul de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al holdingului.

    Boardul este completat de Florin Enache, fondatorul business-ului şi Narcis Stan, Director Executiv al companiei de intermediere financiară Invest Intermed GF IFN şi Teilor Invest Exchange, societăţi care fac parte din holding alături de lanţul de magazine de bijuterii de lux TEILOR, arată datele transmise de oficialii companiei.

    Potrivit acestora, mandatele celor trei membri expiră în septembrie 2023.

    Mircea Varga este un executiv cu o experienţă profesională de peste 26 de ani în multinaţionale şi companii locale din diverse industrii, precum PwC România şi Ţiriac Group.

    În ultimii doi ani, Mircea Varga s-a concentrat pe acordarea de consultanţă de specialitate către companii care vizează transformarea organizaţională şi creşterea profitabilităţii. Anterior numirii în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al TEILOR Holding, Mircea Varga a fost membru independent în cadrul consiliului, fiind responsabil de coordonarea întregului proces de listare a obligaţiunilor corporative ale holdingului pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti la finalul anului trecut.

    Începând cu luna aprilie a acestui an, Mircea Varga este membru şi în Consiliul de Administraţie al Safetech Innovations, companie românească de securitate cibernetică listată pe piaţa AeRO a BVB.

    “TEILOR Holding se află într-o etapă de dezvoltare accelerată, atât în Romania, cât şi la nivel european, datorită capitalului atras la finalul anului trecut prin emiterea şi listarea obligaţiunilor holdingului la Bursa de Valori Bucureşti. Ne propunem ca în următorii ani să creştem indicatorii de business la nivelul tuturor companiilor din grup prin extinderea afacerilor şi să transformăm TEILOR Holding într-un jucător semnificativ în domeniile sale de activitate, la nivel european,” spune Mircea Varga.

    În 2021, TEILOR Holding a înregistrat o cifră de afaceri combinată la nivelul celor trei entităţi ale Grupului de 282,7 milioane de lei, în creştere cu 47% faţă de anul 2020, EBITDA de 45,3 milioane de lei, o apreciere de 10% comparativ cu 2020 şi un profit net de 26,7 milioane de lei, o scădere de 13%.

    La nivelul celor trei entităţi, în 2021, lanţul de magazine de bijuterii de lux, TEILOR a înregistrat o cifră de afaceri 231,5 milioane de lei, o creştere cu 65% faţă de anul 2020, o EBITDA de 33,3 milioane de lei, o majorare cu 46% şi un profit net de 19,8 milioane de lei, în creştere cu 17% comparativ cu anul anterior.

    Compania de intermediere financiară, Invest Intermed GF IFN a înregistrat în 2021 o cifră de afaceri de 46,8 milioane de lei, o creştere cu 3%, iar cea de-a treia entitate din cadrul holdingului, Teilor Invest Exchange a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 13,5 milioane de lei, o creştere cu 38% comparativ cu anul 2020 şi un profit net de 4,5 milioane de lei.

     

  • Prima reacţie a Vivre de după pierderile de 85 mil. lei din 2021 care au dus la înjumătăţirea preţului bondurilor de la BVB

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a avut prima reacţie la BVB după ce, în urmă cu aproximativ o lună, compania a publicat pierderi de 85 de milioane de lei în 2021, iar auditorul EY şi-a exprimat rezerve în privinţa continuării activităţii grupului. Toate aceste raportări au dus la o scădere puternică a preţului obligaţiunilor Vivre – VIV25E şi VIV26E.

    Citiţi mai jos reacţia completă a Vivre, aşa cum este publicată la Bursa de la Bucureşti. Documentul este semnat de Călin Fusu, CEO:

     

    „Vivre Deco S.A. („Emitentul”) informează deţinătorii de obligaţiuni (tranzacţionate sub simbolurile VIV25E si VIV26E) si toate părţile interesate, în urma solicitării de clarificare numărul D6 8688 din 09/05/2022 primite din partea Autorităţii de Supraveghere Financiare, asupra următoarelor precizări:

     

    1. Aspectele care au generat imposibilitatea auditorului să exprime o opinie asupra situaţiilor financiare sunt detaliate de către auditor în bazele opiniei (pagina 46) din raportul anual publicat precum şi în Nota 2 (6) din Situaţiile Financiare (pagina 59). Menţionăm că motivele exprimate de auditor se refera, în opinia Societăţii, exclusiv la capacitatea auditorului de a evalua incertitudini viitoare, nu la alte interpretări sau înregistrări contabile.

     

    1. Menţionăm de asemenea că Nota 2 (6) prezintă în detaliu acţiunile planificate de către conducerea Societăţii pentru remedierea situaţiei financiare şi că acestea sunt în curs de implementare.

     

    1. Conducerea Societăţii cunoaşte prevederile articolelor 153^24 alin (1) si alin (5) din Legea 31/1990 şi în acest sens va fi convocată o Adunare Generală Extraordinară cu respectarea termenelor legale precum şi a celei prevăzute de Actul Constitutiv al Societăţii, ordinea de zi cuprinzând propunerea respingerii oricăror demersuri care ar putea avea ca obiect eventuala dizolvare a societăţii, precum şi aprobarea măsurilor ce vor asigura continuitatea activităţilor societăţii. Precizăm că opinia conducerii şi a acţionarilor este că activitatea Societăţii rămâne viabilă şi că dizolvarea Societăţii nu este justificată, necesară sau în beneficiul vreunei părţi interesate.”.

     

    Raportul financiar publicat la finele lunii trecute – în care EY face referire la incertitudini „care pot indica îndoieli semnificative în legătură cu capacitatea grupului de a-si continua activitatea în viitorul apropiat” – a dus la cele mai scăzute preţuri pentru o finanţare antreprenorială din istoria BVB.

     

  • Scumpirile din energie fac istorie în 2022 la Bursă: cel mai bun T1 înregistrat vreodată prin prisma rezultatelor financiare

    ♦ Cele 20 de companii din BET au încheiat T1/2022 cu venituri de 30 mld. lei, duble faţă de anul precedent, şi un profit net de 5,5 mld. lei, plus 66% ♦ Preţul acţiunilor însă, decuplat de rezultate.

    Pe fondul preţurilor fără precedent la energie, precum preţul istoric al gazelor naturale care a dublat profitul Romgaz într-un an, iar cel al ţiţeiului care a triplat rezultatul Petrom, la care se adaugă şi vânzările de energie electrică la preţuri duble faţă de anul trecut în cazul Nuclearelectrica, Bursa de Valori Bucureşti a avut prin prisma raportărilor financiare pe T1/2022 un început de an istoric.

    Astfel, cele 20 de companii din prima ligă bursieră, adică acelea ale căror acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, precum Petrom, Romgaz, Alro Slatina, Banca Transilvania, Purcari, au raportat venituri de 29,2 miliarde de lei pentru primul trimestru din 2022, în creştere cu 90% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Acestea sunt cele mai mari venituri ale unui început de an pentru companiile din BET din istorie.

    Pe de altă parte, profiturile cumulate ale acestor companii au fost de 5,5 mld. lei, în urcare cu 66%, arată calculele Prime Transaction trimise la solicitarea ZF. Din start se pot diferenţia două categorii de companii: cele care au beneficiat de creşterea preţurilor la energie şi care în mod evident sunt pe primele locuri la profitabilitate, şi cele care au fost lovite de scumpirile din economie, iar în câteva cazuri, de îngrijorările investitorilor cu privire la războiul din Ucraina.

    „Rezultatele financiare ale primului trimestru confirmă aşteptările investitorilor şi împart companiile analizate în două categorii, cele avantajate şi cele dezavantajate de contextul geopolitic şi de mediul inflaţionist actual”, spune Elena Uleia, broker al Prime Transaction.

    Însă rezultatele au fost decuplate în T1/2022 de dinamica acţiunilor în contextul în care indicele principal BET a avut o scădere de 2,7%.

    „În mod clar cele mai bune rezultate le vedem la producătorii de energie, OMV Petrom, Nuclearelectrica şi Romgaz, companii vizibil influenţate pozitiv de creşterea preţului energiei, chiar şi în contextul reglementărilor referitoare la plafonarea preţurilor la energie şi gaze”.

  • Sinteza Oradea, una dintre cele mai mari companii chimice din România, vrea să intre pe piaţa energiei; cere aprobare de la acţionari pentru producţie, transport şi comercializare de energie electrică

    Consiliul de Administraţie al Sinteza Oradea (STZ), companie listată la bursă cu 25 de milioane de lei capitalizare, a inclus pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor producţia, transportul, distribuirea şi comercializarea de energie electrică, se arată într-un raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Astfel, societatea prezentă pe piaţa principală a BVB demarează procedurile pentru intrarea pe piaţa energetică.

    Acţiunile STZ sunt pe minus cu 1% în 2022, însă au crescut cu 62% în ultimele 12 luni, pe fondul unor tranzacţii totale de 5,3 milioane de lei, arată datele BVB.

    Pe ordinea de zi a AGEA din 21 iunie se mai află şi aprobarea participării Sinteza – în calitate de acţionar fondator – la înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni cu denumirea de Chemstate SA.

    Capitalul social constă în 125.000 de lei, aportul în numerar al Sinteza urmând să fie de 63.750 de lei. Valoarea unei acţiuni nominative ar ajunge la 10 lei.

    Obiectivul principal de activitate este reprezentat de fabricarea altor produse chimice organice de bază, în speţă fabricarea benzoatului de sodiu. Participarea la profit şi pierderi a Sinteza este de 51%, trei persoane de naţionalitate ucraineană urmând să deţină 49% din capitalul social.

    Din acţionariatul Sinteza fac parte fondul BT Invest1 administrat de BT Asset Management (33,9%), Radu Pascu (31,1%), Roca Investments (18%) şi alţi acţionari (17%).

     

  • Sinteza Oradea, una dintre cele mai mari companii chimice din România, vrea să intre pe piaţa energiei; cere aprobare de la acţionari pentru producţie, transport şi comercializare de energie electrică

    Consiliul de Administraţie al Sinteza Oradea (STZ), companie listată la bursă cu 25 de milioane de lei capitalizare, a inclus pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor producţia, transportul, distribuirea şi comercializarea de energie electrică, se arată într-un raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Astfel, societatea prezentă pe piaţa principală a BVB demarează procedurile pentru intrarea pe piaţa energetică.

    Acţiunile STZ sunt pe minus cu 1% în 2022, însă au crescut cu 62% în ultimele 12 luni, pe fondul unor tranzacţii totale de 5,3 milioane de lei, arată datele BVB.

    Pe ordinea de zi a AGEA din 21 iunie se mai află şi aprobarea participării Sinteza – în calitate de acţionar fondator – la înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni cu denumirea de Chemstate SA.

    Capitalul social constă în 125.000 de lei, aportul în numerar al Sinteza urmând să fie de 63.750 de lei. Valoarea unei acţiuni nominative ar ajunge la 10 lei.

    Obiectivul principal de activitate este reprezentat de fabricarea altor produse chimice organice de bază, în speţă fabricarea benzoatului de sodiu. Participarea la profit şi pierderi a Sinteza este de 51%, trei persoane de naţionalitate ucraineană urmând să deţină 49% din capitalul social.

    Din acţionariatul Sinteza fac parte fondul BT Invest1 administrat de BT Asset Management (33,9%), Radu Pascu (31,1%), Roca Investments (18%) şi alţi acţionari (17%).

     

  • Cum a ajuns un pensionar care este şi taximetrist pentru că nu ii ajungea pensia să investească la Bursa de la Bucureşti şi câţi bani a reuşit să facă

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data asta am stat de vorbă cu Petrică Dumitrescu, un pensionar taximetrist în vârstă de 69 de ani.

    De pe canapea s-au născut cei mai mulţi investitori în ultimii ani, în special din rândul milenianilor (1981-1996), care dispun de mai mult timp şi bani, însă popularitatea pe care au căpătat-o investiţiile la Bursă s-a remarcat şi în ceea ce priveşte reprezentanţii generaţiei X (1965-1980) sau în rândul boomerilor (peste 58 de ani), chiar şi cei din prima fracţiune (1946-1954).

    Acesta este şi cazul lui Petrică Dumitrescu, care la 69 de ani lucrează ca taximetrist şi de anul trecut investeşte ce îi rămâne din salariu la Bursa de Valori Bucureşti.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Petrică Dumitrescu

    VÂRSTĂ: 69 de ani

    PROFESIE: liber profesionist, pensionar

    OCUPAŢIE: taximetrist

    INVESTEŞTE: part-time

    „Investesc când am bani. Ieri am vândut ceva, am cumpărat altceva. Astăzi am alimentat contul cu 500 de lei că ştiu că vine pensia. Investesc din ce câştig ca taximetrist”, spune el.

    Este 1 aprilie, puţin trecut de ora prânzului şi investitorul nostru, tocmai ajuns acasă din tura de dimineaţă, răspunde la telefon.

    „Uite, mă duceam să «mănânc» şi eu un pahar de vin”, îmi spune jovial. „Eu sunt glumeţ, să ştii.”

    Pensionat fiind, Petrică Dumitrescu munceşte 4-5 ore dimineaţa şi 4-5 ore seara. „Altfel nu am cum să rezist. La anii pe care îi am, nu pot să muncesc continuu din cauza aglomeraţiei.”

    În plus, nici pensia de 1.400 de lei nu îi permite să se pensioneze cu adevărat. Îl rog să îmi povestească cum şi de ce a început să investească.

    Fără studii superioare, Petrică Dumitrescu a fost chelner timp de 30 de ani în perioada comunismului, iar meseria de taximetrist i-a fost alături în ultimii 20 de ani.

    Tot în comunism a muncit în Libia şi vorbeşte limba arabă. „Am lucrat, cum zice arabul, «yatbakh», adică bucătar la o companie românească, care avea lucrări de infrastructură acolo.”

    Dacă s-ar fi născut mai târziu, cu siguranţă Petrică Dumitrescu ar fi fost investitor mai devreme. „Mi-a plăcut ideea de a investi. Mă atrăgeau investiţiile în acţiuni şi prima dată am cumpărat acţiuni la ziarul România Liberă. Mă gândeam că ziarele vor merge.”

    La acea vreme, România Liberă era condusă de Petre Mihai Băcanu, jurnalist, editorialist şi dizident român, iar ziarul plătea dividende acţionarilor. „Pot să spun că mi-am scos investiţia.”

    Şi în timpul procesului de privatizare a economiei româneşti, care a început încă din 1991 şi în timpul căruia au fost distribuite gratuit certificate de proprietate şi cupoane, transformate ulterior în acţiuni, Petrică Dumitrescu nu a ratat ocazia de a face „o mică afacere”.

    „Când s-au dat certificatele, înţelegeam ce se va întâmpla cu ele, că vor ajunge pe mâinile mafioţilor. La SIF Muntenia aveam cel mai mult, le-am vândut.”

    Cu ani în urmă, investiţiile la Bursă nu erau atât de accesibile pentru populaţie. Oamenii nu ştiau să investească, iar statului nu îi trebuiau cetăţeni care să ştie să investească, afirmă Petrică Dumitrescu.

    „Nu a fost voinţă ca populaţia să fie educată financiar, mai ales dacă mă refer la cei de vârsta mea. I-a bătut comunismul în cap. Nu ştiu, dar nici nu vor să ştie mai mult. Este cam tragic”, consideră el.

    Spune că a învăţat singur să tranzacţioneze şi investeşte în companii listate la Bursa românească de doar un an. Mărturişeşte că nu stă prea bine cu tehnologia, dar vrea să facă cursuri de IT şi a fost ajutat de fata sa să-şi deschidă contul de tranzacţionare. Primii bani direcţionaţi acolo au fost o sumă primită moştenire de la părinţi.

    „Nu are un taximetrist atâţia bani să investească. După 41 de ani de muncă în România, un stat mafiot, am zis să mai fac şi eu încă o pensie. Ce era să fac cu banii, unde să mă duc cu ei? La bancă? Dobânzi, sufletul! Cine înţelege oportunitatea Bursei, investeşte, cine nu, schimbă banii în euro.” Râde cu poftă.

    Am 10.000 de euro şi aştept listarea Hidroelectrica

    Despre Bursă, le povesteşte tuturor în încercarea de a-i convinge să-şi investească economiile, chiar şi tinerilor. În acelaşi timp, rămâne optimist în faţa unor scăderi recente ale propriilor deţineri.

    „Sora mea a primit şi ea parte din moştenire şi am sfătuit-o să îi bage la Bursă. I-a dus la bancă şi primeşte un kilogram de carne dobândă. Până la urmă, pare că a procedat bine pentru că s-a întâmplat treaba cu războiul, m-am speriat până şi eu. Dar ca exemplu, când a scăzut TeraPlast, cu mult înainte de Putin, mulţi au vândut, eu nu am vândut, iar preţul şi-a revenit”, povesteşte pensionarul.

    Conflictul militar din est, care a transmis o undă de şoc pe pieţele bursiere şi nu numai, l-a determinat pe Petrică Dumitrescu să lichideze toate poziţiile, deşi începuse să investească de nici măcar un an. Înainte de război avea 15%-20% randament pe portofoliu.

    „În februarie am rezistat trei zile, îmi scădea portofoliul cu câte 3.000 de euro pe zi. M-am cam speriat, e adevărat, nu trebuia să mă sperii. Am vrut totuşi să salvez din bani. Am avut Banca Transilvania, aveam TeraPlast, BRD, Nuclearelectrica. La Nuclearelectrica aveam cel mai mare randament, apoi la TeraPlast, dar mai toate erau pe plus”, spune el.

     

     

    Ulterior, a reintrat la cumpărare, iar astăzi are un portofoliu de circa 25.000 de euro, în uşoară scădere. „M-am băgat pe agricultură, îmi iau plug şi boi”. Râde.

    „Am investit în două companii de agricultură – Germina Agribusiness şi DN Agrar. Numai să fie apă, că pământul rămâne acolo. Dacă societatea merge bine, oamenii investesc bani.”

    Astăzi, portofoliul lui la BVB este format din Banca Transilvania (50%), cea mai mare instituţie de credit din România, Aquila Part Prod (14%), cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie a bunurilor de larg consum, Germina Agribusiness (12%), producător şi procesator de seminţe, Transport Trade Services (11%), cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, DN Agrar (5,3%), holding de zootehnie, producţie agricolă vegetală şi prestări servicii în agricultură şi altele (7,7%).

    Mai are 10.000 de euro „la saltea”, dar până la urmă, crede că îi va direcţiona tot către bursă. „Aştept listarea Hidroelectrica. În funcţie de posibilităţi, recomand oamenilor să investească treptat. Aşa am investit şi eu, cum am avut bani.”

    În urmă cu câţiva ani, Petrică Dumitrescu a avut investiţii şi în aur. Povesteşte că a făcut odată 800 de dolari pe o singură tranzacţie. Tot atunci a învăţat singur cum stă treaba cu piaţa valutară (ForEx). „Aveam şi brokeriţă, care îmi spunea: dragă, nu te supăra, dar eşti cam lacom. M-am lăsat.”

    „Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis că la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

    Petrică Dumitrescu, investitor

    Despre FX, a discutat odată şi cu un client, cu mult mai tânăr. „Am văzut că tot buchisea pe telefon. L-am întrebat ce face acolo, a zis că Forex. L-am întrebat cum stă, a zis că e pe plus vreo 2.000 de euro. Avea contul de vreo două-trei luni. I-am zis să cumpere mai bine acţiuni. Nu trebuie să îşi bată capul, să ştie toată politica internaţională. Cumperi acţiuni şi stai mai liniştit. Când n-oi mai avea bănuţi şi nu voi mai putea munci pe taxi – ce să fac eu cu 1.400 de lei pensie! – o să mă apuc de Forex şi ce câştig din Forex bag la bursă”, spune amuzat. „Fac bani pe termen scurt ca să investesc pe termen lung.”

    Petrică Dumitrescu se consideră un investitor mic şi spune că bursa este dominată de investitori mari. Totuşi, nu îl încurcă cu nimic în activitatea lui investiţională.

    “Pot să spun că investesc puţin mai agresiv pentru că nu îmi mai permit anii să aştept, am aproape 70 de ani. În plus, am şi pensie mică.”

    Investitorul îşi adună informaţiile de unde poate, “de peste tot”, presa şi diferitele canale de educaţie financiară de pe YouTube, cum ar fi „Investeşte la bursă”, fiind principalele surse de informare. La o companie, urmăreşte în primul rând dacă este purtătoare de dividende, dar are şi alte filtre.

    “Dacă oferă dividende înseamnă că merge bine, are profit. Mă mai uit la ce perspective are pe termen mai lung, citesc analize. Investiţia poate fi în funcţie de situaţie, de companie, de oportunităţile de moment, de preţul acţiunii”, spune el.

    În loc de concluzie, închei povestea lui Petrică Dumitrescu cu două anecdote, două discuţii cu călători de taxi istorisite chiar de el: „Stau în maşină şi vorbesc cu fel de fel de oameni. Am întâlnit persoane care nu au pic de educaţie financiară. Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis ca la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

    Dicţionarul investitorului:

    Piaţa valutară, ForEx sau FX, prescurtări de la foreign exchange market în engleză, este o piaţă a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a valutelor. Activitatea de tranzacţionare de monede reprezintă un gen specific de comerţ în care moneda este tratată ca o marfă. Ceea ce rezultă în urma acestui comerţ este un preţ, numit curs valutar. Este, în acelaşi timp, o ramură distinctă a pieţei monetare şi funcţionează atât la nivelul unei economii naţionale, cât şi la nivelul pieţei internaţionale în ansamblul ei. Participanţii în piaţa valutară sunt de obicei băncile centrale, dar sunt şi traderi mai mici. Cursul valutar este afişat de către intermediarii de pe piaţa valutară sub formă electronică şi arată poziţia monedei naţionale faţă de principalele valute. Cursurile pot varia pe parcursul unei zile în funcţie de cererea şi oferta pentru valuta respectivă, la fel ca în cazul acţiunilor. Totuşi, în contextul în care potenţialul de câştig este unul mai ridicat, tranzacţionarea Forex comportă de asemenea riscuri mari, semnalate adesea de brokeri.

     

     

  • Profil de investitor. Cum a ajuns un pensionar care este şi taximetrist să investească la Bursa de la Bucureşti

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data asta am stat de vorbă cu Petrică Dumitrescu, un pensionar taximetrist în vârstă de 69 de ani.

    De pe canapea s-au născut cei mai mulţi investitori în ultimii ani, în special din rândul milenianilor (1981-1996), care dispun de mai mult timp şi bani, însă popularitatea pe care au căpătat-o investiţiile la Bursă s-a remarcat şi în ceea ce priveşte reprezentanţii generaţiei X (1965-1980) sau în rândul boomerilor (peste 58 de ani), chiar şi cei din prima fracţiune (1946-1954).

    Acesta este şi cazul lui Petrică Dumitrescu, care la 69 de ani lucrează ca taximetrist şi de anul trecut investeşte ce îi rămâne din salariu la Bursa de Valori Bucureşti.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Petrică Dumitrescu

    VÂRSTĂ: 69 de ani

    PROFESIE: liber profesionist, pensionar

    OCUPAŢIE: taximetrist

    INVESTEŞTE: part-time

    „Investesc când am bani. Ieri am vândut ceva, am cumpărat altceva. Astăzi am alimentat contul cu 500 de lei că ştiu că vine pensia. Investesc din ce câştig ca taximetrist”, spune el.

    Este 1 aprilie, puţin trecut de ora prânzului şi investitorul nostru, tocmai ajuns acasă din tura de dimineaţă, răspunde la telefon.

    „Uite, mă duceam să «mănânc» şi eu un pahar de vin”, îmi spune jovial. „Eu sunt glumeţ, să ştii.”

    Pensionat fiind, Petrică Dumitrescu munceşte 4-5 ore dimineaţa şi 4-5 ore seara. „Altfel nu am cum să rezist. La anii pe care îi am, nu pot să muncesc continuu din cauza aglomeraţiei.”

    În plus, nici pensia de 1.400 de lei nu îi permite să se pensioneze cu adevărat. Îl rog să îmi povestească cum şi de ce a început să investească.

    Fără studii superioare, Petrică Dumitrescu a fost chelner timp de 30 de ani în perioada comunismului, iar meseria de taximetrist i-a fost alături în ultimii 20 de ani.

    Tot în comunism a muncit în Libia şi vorbeşte limba arabă. „Am lucrat, cum zice arabul, «yatbakh», adică bucătar la o companie românească, care avea lucrări de infrastructură acolo.”

    Dacă s-ar fi născut mai târziu, cu siguranţă Petrică Dumitrescu ar fi fost investitor mai devreme. „Mi-a plăcut ideea de a investi. Mă atrăgeau investiţiile în acţiuni şi prima dată am cumpărat acţiuni la ziarul România Liberă. Mă gândeam că ziarele vor merge.”

    La acea vreme, România Liberă era condusă de Petre Mihai Băcanu, jurnalist, editorialist şi dizident român, iar ziarul plătea dividende acţionarilor. „Pot să spun că mi-am scos investiţia.”

    Şi în timpul procesului de privatizare a economiei româneşti, care a început încă din 1991 şi în timpul căruia au fost distribuite gratuit certificate de proprietate şi cupoane, transformate ulterior în acţiuni, Petrică Dumitrescu nu a ratat ocazia de a face „o mică afacere”.

    „Când s-au dat certificatele, înţelegeam ce se va întâmpla cu ele, că vor ajunge pe mâinile mafioţilor. La SIF Muntenia aveam cel mai mult, le-am vândut.”

    Cu ani în urmă, investiţiile la Bursă nu erau atât de accesibile pentru populaţie. Oamenii nu ştiau să investească, iar statului nu îi trebuiau cetăţeni care să ştie să investească, afirmă Petrică Dumitrescu.

    „Nu a fost voinţă ca populaţia să fie educată financiar, mai ales dacă mă refer la cei de vârsta mea. I-a bătut comunismul în cap. Nu ştiu, dar nici nu vor să ştie mai mult. Este cam tragic”, consideră el.

    Spune că a învăţat singur să tranzacţioneze şi investeşte în companii listate la Bursa românească de doar un an. Mărturişeşte că nu stă prea bine cu tehnologia, dar vrea să facă cursuri de IT şi a fost ajutat de fata sa să-şi deschidă contul de tranzacţionare. Primii bani direcţionaţi acolo au fost o sumă primită moştenire de la părinţi.

    „Nu are un taximetrist atâţia bani să investească. După 41 de ani de muncă în România, un stat mafiot, am zis să mai fac şi eu încă o pensie. Ce era să fac cu banii, unde să mă duc cu ei? La bancă? Dobânzi, sufletul! Cine înţelege oportunitatea Bursei, investeşte, cine nu, schimbă banii în euro.” Râde cu poftă.

    Am 10.000 de euro şi aştept listarea Hidroelectrica

    Despre Bursă, le povesteşte tuturor în încercarea de a-i convinge să-şi investească economiile, chiar şi tinerilor. În acelaşi timp, rămâne optimist în faţa unor scăderi recente ale propriilor deţineri.

    „Sora mea a primit şi ea parte din moştenire şi am sfătuit-o să îi bage la Bursă. I-a dus la bancă şi primeşte un kilogram de carne dobândă. Până la urmă, pare că a procedat bine pentru că s-a întâmplat treaba cu războiul, m-am speriat până şi eu. Dar ca exemplu, când a scăzut TeraPlast, cu mult înainte de Putin, mulţi au vândut, eu nu am vândut, iar preţul şi-a revenit”, povesteşte pensionarul.

    Conflictul militar din est, care a transmis o undă de şoc pe pieţele bursiere şi nu numai, l-a determinat pe Petrică Dumitrescu să lichideze toate poziţiile, deşi începuse să investească de nici măcar un an. Înainte de război avea 15%-20% randament pe portofoliu.

    „În februarie am rezistat trei zile, îmi scădea portofoliul cu câte 3.000 de euro pe zi. M-am cam speriat, e adevărat, nu trebuia să mă sperii. Am vrut totuşi să salvez din bani. Am avut Banca Transilvania, aveam TeraPlast, BRD, Nuclearelectrica. La Nuclearelectrica aveam cel mai mare randament, apoi la TeraPlast, dar mai toate erau pe plus”, spune el.

    Ulterior, a reintrat la cumpărare, iar astăzi are un portofoliu de circa 25.000 de euro, în uşoară scădere. „M-am băgat pe agricultură, îmi iau plug şi boi”. Râde.

    „Am investit în două companii de agricultură – Germina Agribusiness şi DN Agrar. Numai să fie apă, că pământul rămâne acolo. Dacă societatea merge bine, oamenii investesc bani.”

    Astăzi, portofoliul lui la BVB este format din Banca Transilvania (50%), cea mai mare instituţie de credit din România, Aquila Part Prod (14%), cel mai mare jucător de pe piaţa de distribuţie a bunurilor de larg consum, Germina Agribusiness (12%), producător şi procesator de seminţe, Transport Trade Services (11%), cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, DN Agrar (5,3%), holding de zootehnie, producţie agricolă vegetală şi prestări servicii în agricultură şi altele (7,7%).

    Mai are 10.000 de euro „la saltea”, dar până la urmă, crede că îi va direcţiona tot către bursă. „Aştept listarea Hidroelectrica. În funcţie de posibilităţi, recomand oamenilor să investească treptat. Aşa am investit şi eu, cum am avut bani.”

    În urmă cu câţiva ani, Petrică Dumitrescu a avut investiţii şi în aur. Povesteşte că a făcut odată 800 de dolari pe o singură tranzacţie. Tot atunci a învăţat singur cum stă treaba cu piaţa valutară (ForEx). „Aveam şi brokeriţă, care îmi spunea: dragă, nu te supăra, dar eşti cam lacom. M-am lăsat.”

    „Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis că la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

    Petrică Dumitrescu, investitor

    Despre FX, a discutat odată şi cu un client, cu mult mai tânăr. „Am văzut că tot buchisea pe telefon. L-am întrebat ce face acolo, a zis că Forex. L-am întrebat cum stă, a zis că e pe plus vreo 2.000 de euro. Avea contul de vreo două-trei luni. I-am zis să cumpere mai bine acţiuni. Nu trebuie să îşi bată capul, să ştie toată politica internaţională. Cumperi acţiuni şi stai mai liniştit. Când n-oi mai avea bănuţi şi nu voi mai putea munci pe taxi – ce să fac eu cu 1.400 de lei pensie! – o să mă apuc de Forex şi ce câştig din Forex bag la bursă”, spune amuzat. „Fac bani pe termen scurt ca să investesc pe termen lung.”

    Petrică Dumitrescu se consideră un investitor mic şi spune că bursa este dominată de investitori mari. Totuşi, nu îl încurcă cu nimic în activitatea lui investiţională.

    “Pot să spun că investesc puţin mai agresiv pentru că nu îmi mai permit anii să aştept, am aproape 70 de ani. În plus, am şi pensie mică.”

    Investitorul îşi adună informaţiile de unde poate, “de peste tot”, presa şi diferitele canale de educaţie financiară de pe YouTube, cum ar fi „Investeşte la bursă”, fiind principalele surse de informare. La o companie, urmăreşte în primul rând dacă este purtătoare de dividende, dar are şi alte filtre.

    “Dacă oferă dividende înseamnă că merge bine, are profit. Mă mai uit la ce perspective are pe termen mai lung, citesc analize. Investiţia poate fi în funcţie de situaţie, de companie, de oportunităţile de moment, de preţul acţiunii”, spune el.

    În loc de concluzie, închei povestea lui Petrică Dumitrescu cu două anecdote, două discuţii cu călători de taxi istorisite chiar de el: „Stau în maşină şi vorbesc cu fel de fel de oameni. Am întâlnit persoane care nu au pic de educaţie financiară. Mă întreba o doamnă dacă joc la bursă. I-am zis ca la horă se joacă, la bursă se investeşte. O altă doamnă îmi spunea că are două facultăţi şi mă ruga să o las să fotografieze în ce am investit eu. Îi zic: ştiţi câte clase am eu? Opt.”

    Dicţionarul investitorului:

    Piaţa valutară, ForEx sau FX, prescurtări de la foreign exchange market în engleză, este o piaţă a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a valutelor. Activitatea de tranzacţionare de monede reprezintă un gen specific de comerţ în care moneda este tratată ca o marfă. Ceea ce rezultă în urma acestui comerţ este un preţ, numit curs valutar. Este, în acelaşi timp, o ramură distinctă a pieţei monetare şi funcţionează atât la nivelul unei economii naţionale, cât şi la nivelul pieţei internaţionale în ansamblul ei. Participanţii în piaţa valutară sunt de obicei băncile centrale, dar sunt şi traderi mai mici. Cursul valutar este afişat de către intermediarii de pe piaţa valutară sub formă electronică şi arată poziţia monedei naţionale faţă de principalele valute. Cursurile pot varia pe parcursul unei zile în funcţie de cererea şi oferta pentru valuta respectivă, la fel ca în cazul acţiunilor. Totuşi, în contextul în care potenţialul de câştig este unul mai ridicat, tranzacţionarea Forex comportă de asemenea riscuri mari, semnalate adesea de brokeri.

  • Profil de investitor. 25 de ani şi un portofoliu la bursă: „Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. De data asta am stat de vorbă cu Dragoş Sandu, programator în vârstă de 25 de ani.

    „Da, poate sună iresponsabil, dar dacă ţi-ai format deja un obicei de economisire lunară a banilor, următorul pas firesc este acela de a investi pe piaţa de capital. Din punctul meu de vedere, înveţi cu adevărat doar în momentul în care eşti în piaţă şi vezi efectele deciziilor tale în portofoliu. Am citit despre greşelile altor oameni pe care le-am comis şi eu la rândul meu în aproape un an de investit la Bursă. Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”, spune Dragoş-Nicolae Sandu.

    În vârstă de 25 de ani, Dragoş afirmă că nu există un moment potrivit în care să începi să investeşti la Bursă, iar în cazul lui a durat un timp până să realizeze asta. În trecut a investit în titluri de stat, însă când acestea au început să nu i se mai pară atractive din punctul de vedere al randamentului, a decis să facă pasul spre piaţa de acţiuni.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Dragoş-Nicolae Sandu

    VÂRSTĂ: 25 de ani

    PROFESIE: inginer de sistem

    OCUPAŢIE: inginer software

    INVESTEŞTE: part-time

    „Acum trei ani am făcut primele mele investiţii în titluri de stat, neavând însă curajul la acel moment să fac trecerea spre Bursă. Deşi în 2020 nu aveam bani investiţi decât în titluri de stat, criza de sănătate a fost un reminder bun că nimic nu este sigur, chiar dacă uneori aşa pare. În această idee, încerc să am mereu o plasă de salvare şi să nu mă expun prea mult pe un singur domeniu”, spune Dragoş.

    El a început să-şi investească economiile la Bursa de Valori Bucureşti în martie 2021. Prima alimentare de cont a fost de 4.000 de lei, iar de atunci contribuie lunar cu o sumă de bani în funcţie de costurile din luna respectivă. Primele achiziţii au fost reprezentate de o parte din companiile mari din indicele principal BET, cum ar fi OMV Petrom, Nuclearelectrica şi Electrica.

    „Am simţit că ar fi mai uşor pentru un debutant ca mine să înceapă cu nişte companii stabile şi mature. Am început cu BVB pentru că este una dintre cele mai la îndemână alegeri pentru un investitor începător din România. Cunoşti piaţa şi este mai uşor să înţelegi anumite evoluţii. Recent am căpătat şi o mică expunere pe Bursa de la New York, dar momentan nu o sumă care să conteze pentru că nu m-am acomodat cu piaţa”, spune investitorul.

    Portofoliul lui este preponderent format din grupul de retail, agricultură şi alimentaţie Agroland Business System (15%), compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations (13%), Agroserv Măriuţa, deţinătoarea brandului Lăptăria cu Caimac (12%), producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (9,5%) şi OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România (8,8%).

    În perioada de 11 luni de când investeşte la Bursa românească, Dragoş a realizat un randament de circa 7%, erodat în ultima perioadă de sentimentul negativ determinat de conflictul militar din Est. Valoarea deţinerilor se ridică astăzi la 6.700 de euro.

    „Dintotdeauna am fost fascinat de cum poţi face ca o sumă de bani pentru care ai muncit o dată să producă la rândul ei profit”, afirmă Dragoş.

    Debutul la Bursă nu i s-a părut un proces greoi, dar spune că dacă ar începe din nou, şi-ar testa cunoştinţele înainte cu ajutorul conturilor demo pe care unii brokeri la pun la dispoziţie celor care vor să simuleze investiţiile. Totodată, afirmă că nişte sfaturi primite din partea brokerului la deschiderea de cont ar fi fost utile.

    „Din punctul meu de vedere nu este rău deloc, având în vedere că sunt la început de drum şi învăţ din mers. Încerc sa fiu un investitor de cursă lungă şi de aceea nu sunt neapărat interesat de variaţiile pe termen scurt, deşi sunt foarte utile în general pentru potenţiale acumulări, ci am mai degrabă o viziune mai de ansamblu, care se concentrează mai mult pe sectoare şi mai puţin pe companii în sine”, adaugă el.

    Dragoş-Nicolae Sandu, investitor: „În spatele fiecărei companii pe care o vedem pe Bursa de Valori Bucureşti este o echipă de oameni de al cărei succes depinde şi succesul nostru ca investitori.”

    Dragoş Sandu a terminat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti în 2020, iar în prezent este student la master – consultanţă în afaceri. De trei ani lucrează la Pentest-Tools, un start-up românesc de securitate cibernetică din Bucureşti fondat de Adrian Furtună în 2013.

    „Cred că sectorul de tehnologie încă are multe surprize frumoase de oferit pe plan local. Avem norocul să fim foarte buni în zona de IT şi de produs valoare intelectuală şi mă aştept ca în câţiva ani acest lucru să se reflecte mult mai puternic pe Bursa locală”, consideră Dragoş.

    Jobul său full-time este de programator, dar încearcă să fie la curent în fiecare zi cu evenimentele din piaţă, în special cu cele care privesc companiile din propriul portofoliu. Mai spune că are o pasiune pentru poveştile din spatele companiilor, care îl ajută inclusiv în deciziile investiţionale.

    „În spatele oricărei afaceri sunt oameni ale căror calitate şi talent în afaceri determină şi rezultatele respectivei companii şi din acest motiv consider că nu doar cifrele sunt importante, ci la fel de mult şi oamenii. Caut interviuri cu cei din spatele companiei, mă uit pe CV-urile acestora şi analizez relaţia lor cu membrii echipei. Nu trebuie să uităm că în spatele fiecărei companii pe care o vedem pe BVB este o echipă de oameni de al cărui succes depinde şi succesul nostru ca investitori”, spune Dragoş.

    În afara acestui criteriu, investitorul se mai uită la perspectivele de creştere pe termen lung şi începe prin a analiza sectorul din care face parte compania. Dacă acesta este de interes, încearcă să înţeleagă liniile de business ale afacerii.

    „Dacă în continuare consider că există potenţial, fac o analiză financiară de bază a companiei – lichiditate curentă, test acid, grad de îndatorare, levier financiar – din care încerc să-mi dau seama dacă societatea ar reuşi să supravieţuiască cu succes unei perioade mai dure”, completează investitorul.

    În ceea ce priveşte Bursa locală, după aproape un an de prezenţă în piaţă, Dragoş a ajuns la părerea că principalul lucru care lipseşte este apropierea de marea masă a populaţiei.

    „Cunosc personal numeroşi oameni care economisesc lunar, sunt foarte chibzuiţi financiar, însă consideră în continuare că Bursa este doar pentru cei foarte bogaţi sau care au acces la informaţii din interiorul companiilor. Cred că posibilitatea investiţiei la Bursă ar trebui dusă mai aproape de oameni, într-o manieră uşor de înţeles”, conchide Dragoş Sandu.

    Dicţionarul investitorului:

    Œ Quick ratio, cunoscut şi sub numele de acid-test, este un indicator care măsoară capacitatea unei companii de a-şi folosi instantaneu activele ce pot fi convertite în numerar pentru a-şi achita datoriile curente. Cu alte cuvinte, este capacitatea unei companii de a-şi îndeplini obligaţiile pe termen scurt cu cele mai lichide active.

     Levierul (leverage) reprezintă o tehnică de investiţie prin care se utilizează o sumă de bani mică pentru a rezulta o investiţie de o valoare mult mai mare. Asta înseamnă că dacă piaţa evoluează în favoarea tranzacţiei, câştigul ar putea fi mult mai semnificativ decât în cazul investiţiei tradiţionale. Cu toate acestea, efectul de levier este o metodă recomandată investitorii mai sofisticaţi, fiind o sabie cu două tăişuri: poate opera pentru a creşte rata de rentabilitate, dar în acelaşi timp creşte şi gradul de risc al investiţiei. Prin extensie, levierul financiar implică folosirea de capital împrumutat cu costuri certe, independente de profitabilitatea activităţii, în timp ce levierul operaţional implică utilizarea de costuri fixe, dependente de volumul de activitate.

  • Producătorul de ambalaje biodegradabile Promateris, companie listată la BVB, estimează afaceri de 236 mil. lei la finalul anului şi profit net de peste 21 mil. lei, plus 15% an/an

    Promateris (simbol bursier PPL), grup industrial român şi principalul producător de ambalaje biodegradabile şi compostabile în Europa Centrală şi de Est, estimează pentru 2022, venituri de 236,1 milioane de lei, EBITDA de 36,2 milioane de lei şi un profit net de 21,5 milioane lei, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul curent, care va fi supus aprobării de către acţionari în AGA din 27 aprilie.

    În 2021, Promateris a raportat o cifră de afaceri consolidată de 187.5 milioane de lei, în creştere cu 62% faţă de anul anterior. Grupul, care include şi compania de distribuţie Biodeck, a înregistrat EBITDA consolidat de peste 30 milioane de lei, cu 129% mai mult comparativ cu 2020. Totodată, compania a înregistrat un profit net de 18,7 milioane de lei, o majorare cu 405% faţă de 2020.

    Anul acesta, compania îşi propune să intre pe pieţe noi din regiune şi să îşi consolideze poziţia pe pieţele cheie din CEE, în care activează. În paralel, Promateris urmăreşte diversificarea portofoliului de produse care respectă principiile economiei circulare şi intensificarea activităţii de M&A, pentru dezvoltarea portofoliului de companii din cadrul grupului.

    În acest sens, Promateris are în vedere achiziţionarea de companii locale sau din regiune care au o componentă verde şi care pot genera valoare adăugată mare şi pot sprijini crearea de sinergii la nivelul grupului.

    „Avem în plan ca şi în 2022 să continuăm creşterea accelerată din ultimii ani. Prin urmare, avem în vedere investiţii în biomateriale pentru a ne consolida poziţia de lider în regiunea Europei Centrale şi de Est prin dezvoltarea de capacităţi de producţie pentru ambalajele biodegradabile şi compostabile în fabrica din Buftea. Totodată, ne propunem începerea producţiei de materie primă pe bază de amidon de porumb, destinată producţiei de ambalaje compostabile. Odată cu demararea acestei linii de business, Promateris va fi prima companie din Europa de Est care produce materie primă pe bază de amidon de porumb”, spune Tudor Georgescu, CEO Promateris.

    El precizează că obiectivul principal al companiei vizează dezvoltarea business-ului pe pieţele din regiune şi atingerea unei cifre de afaceri de 100 de milioane de euro până în 2025.

    Promateris are 468 mil. lei capitalizare şi este deţinută în proporţie de 40,45% de Florin Pogonaru, în timp ce societatea Nord SA deţine 21,34% din capitalul social, iar Tudor-Alexandru Georgescu, director general, are o participaţie de 11,66%.

    Acţiunile PPL înregistrează o creştere de 63% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 522.366 de lei, în timp ce avansul din ultimul an este de 340%, pe rulaj de 1,4 mil. lei, arată datele BVB.