BusinessMagazin

Tag: bunuri

  • Au afaceri de două ori cât PIB-ul României: Cei zece giganţi care controlează ce mănâncă o lume întreagă

    Cele mai mari zece companii din industria bunurilor de larg consum alimentare au afaceri anuale de 355 de miliarde de euro, conform calculelor ZF. Pe piaţa locală ele fac afaceri de circa 1,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că România este practic inexistentă în economia totală a businessului lor, cu o pondere de 0,4%.

    Giganţi precum Nestlé, Coca-Cola, Da­no­ne sau Unilever controlează ce mănâncă şi ce bea o lume întreagă prin intermediul a câteva sute de branduri. O mare parte din ele sunt prezente şi în România şi în coşul de consum al celor mai mulţi clienţi ai ma­ga­zi­nelor locale. Unele branduri sunt aduse direct de giganţii care le-au produs, altele sunt venite prin distribuitori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a fost trimisă în judecată de DNA

    Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a fost trimisă marţi în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţiile de luare de mită, folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani.

  • BNR: Deficitul de cont curent este de 2,6 mld. euro în primul semestru al anului

    Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,6 miliarde euro în perioada ianuarie – mai 2016, comparativ cu un excedent de 42 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2015, potrivit unui anunţ al Băncii Naţionale.

    În structură, balanţa veniturilor primare şi balanţa bunurilor au consemnat creşteri ale deficitelor cu 1.704 milioane euro, respectiv cu 1 172 milioane euro, iar balanţa serviciilor şi balanţa veniturilor secundare au înregistrat excedente majorate cu 149 milioane euro, respectiv cu 85 milioane euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare venit obţinut de o persoană cu profesie liberă: 4,4 milioane de euro

    Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie ZF.

    Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

    „Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

    De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

    Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

    „Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei. Poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

    În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria “venituri comerciale”).

    De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat peste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).

     

  • Pentru numele lui Dumnezeu, de ce ar falsifica cineva sucul de roşii?

    Din 2011, Interpol şi Europol şi-au coordonat investigaţiile în cazuri de fraudă alimentară sub titlul operaţional Opson, cuvânt care în greacă înseamnă mâncare. În operaţiunea Opson I au fost implicate 11 ţări; acum sunt 47.

    Chris Vansteenkiste, managerul de proiect al echipei de la Europol care se ocupă cu cazurile de contrafacere, spune: „În fiecare an devine mai mare, se întinde ca o pată de ulei”. Opson V îşi va prezenta descoperirile în următoarele săptămâni: cazuri anterioare au găsit o gamă variată de activităţi de contrabandă, de la băuturi spirtoase contrafăcute în Derbyshire, Marea Britanie, la o fabrică din Abrezzo, Italia, unde brânză est-europeană era tratată chimic pentru a imita mozzarella proaspătă.

    „În trecut, aveam şampanie falsă, vodcă şi whisky Johnnie Walker false. Ce vedem acum sunt bunuri destinate consumului de zi cu zi, produse precum suc de roşii şi suc de portocale. Nu te-ai aştepta ca un produs ieftin precum sucul de roşii să fie contrafăcut – pentru numele lui Dumnezeu, de ce l-ar falsifica?

    Răspunsul e simplu, oamenii nu s-ar aştepta să fie suc fals, iar profitul este foarte mic, dar oamenii consumă mai mult suc de roşii decât şampanie.“  Sucul de tomate este de obicei contrafăcut prin diluarea unei mărci faimoase cu un produs mai ieftin. Şi ciocolata şi cafeaua sunt ispititoare pentru falsificatori. Acest gen de fraudă este periculos mai ales pentru companiile care şi-au construit un nume. Ca reacţie la scandalul cărnii de cal, PwC, una din marile firme de consultanţă, a introdus servicii specializate pe lanţul de aprovizionare alimentar şi estimează comerţul global cu bunuri alimentare contrafăcute la 40 de miliarde de dolari pe an.

  • Surorile care primesc 75.000 de lire doar pentru că publică poze online, pe reţelele sociale – GALERIE FOTO

    Cum au reuşit cele trei surori această performanţă? Doar din simplu fapt că publică poze online, pe reţelele sociale.

    Se pare că acest lucru, dăruirea de bunuri către diferite personalităţi din online, este un trend care acaparează Marea Britanie. Fetele nu sunt mulţumite doar de “like-uri” sau “reteewt-uri”, ci fani au la dispoziţie un “wish list”, o listă de produse alese de surori pe care fani le pot cumpăra pentru ele.

    “Nu ne-am întâlnit niciodată admiratorii. Nu este ceva sexual. Iubitul meu nu are nicio problemă cu asta. I se pare amuzant. Deşi îi este dificil ce să-mi dăruiască de Crăciun, având în vedere că am atâtea lucruri”, a spus Sophie.

    Fetele au o legiune de fani online, numai Lucy are peste 90.000 de fani pe Twitter.

    “Bărbaţii care ne trimit cadouri sunt inofensivi. Poate se simt singuri sau le lipseşte încrederea. Nu au o fată acasă pe care să o răsfeţe cu cadouri”, a adăugat şi Lucy.

    Însă nu totul e roz, unul dintre fani, a fost atât de insistent, încât fetele au cerut un ordin de protecţie pentru hărţuire.

    Fetele deţin un salon de frumuseţe în  St Albans, Herts.

    “Vreau să am o viaţă frumoasă. De ce să nu accept cadourile? Unii oameni ne critică, dar dacă cineva vrea să ne resfeţe cu o pereche frumoasă de pantofi, de ce să îi returnez?”, a încheiat Lucy.

  • Centrul comercial care iţi ia 400 de zile dacă vrei să il vizitezi pe jos

    Futian Market sau Yiwu International Trade City este cel mai mare centru comercial din lume. Se întinde pe 4 milioane de metri pătraţi, cu peste 70.000 de standuri comerciale, şi pe care Naţiunile Unite, Banca Mondială şi Morgan Stanley l-au numit, încă din 2005, cel mai mare angro din lume pentru bunuri de consum.

    „Nu există produs care să nu fie la Futian Market, la fel cum nu există producător chinez, de la cei mai mărunţi până la cei mai mari, şi nici multinaţională importantă care să nu aibă un reprezentant acolo”, spune Claudiu Ciobanu, proprietar Bizz2China. Ciobanu, care locuieşte din 2006 în Yuwi şi care îşi conduce de acolo afacerea, spune că pentru a vizita pe jos tot centrul comercial ai nevoie cam de 400 de zile, de aceea este foarte important ca doritorii de produse din Futian Market să fie îndrumaţi către sectorul care îi interesează.

    Centrul comercial a fost înfiinţat în 1982 în oraşul Yiwu din China şi avea 700 de standuri. Yiwu International Trade City este împărţit în cinci districte, unde oricine poate găsi orice, de la flori şi umbrele până la pantofi şi piese de schimb. Nu mai puţin de 400.000 de tipuri de produse sunt expuse în fiecare zi, iar 65% dintre ele sunt exportate peste tot în lume. Districtele au fost deschise treptat, de-a lungul anilor, primul fiind deschis în 2002, iar ultimul în 2011.

  • Germania, Italia şi Ungaria sunt primele trei surse pentru importurile din România

    Locul secund în clasament este ocupat de Italia, din care România importă bunuri (în valoare de 6,9 mld. euro), în special turbine şi motoare, echipamente electrice şi materiale plastice.

    De asemenea, Ungaria este pe locul 3 în topul statelor din care România importă cel mai mult (în cuantum de 5 mld. euro), în special echipamente electrice, combustibili şi uleiuri minerale şi produse farmaceutice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lee Byung-chul şi Lee Kun-Hee

    Lee Byung-chul este fondatorul grupului Samsung şi unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri sud-coreeni. S-a născut pe 12 februarie 1910 în Uiryeong, în provincia Gyeongsangnam-do din Coreea de Sud, în familia unui important latifundiar. S-a înscris la Universitatea Waseda din Tokio, dar nu şi-a terminat studiile.

    După moartea tatălui său, cu banii obţinuţi în urma moştenirii, a pus bazele unei mori de orez, afacere care nu a avut succesul scontat şi pe care a hotărât să o închidă. Noul său pariu a fost o afacere de transport de bunuri, pe care a fondat-o în oraşul Daegu, la 1 martie 1938. Precursoare a grupului renumit astăzi, compania a primit numele Samsung (trei stele – n.r.). Samsung transporta bunuri în Coreea, dar şi în alte ţări şi ajunsese ca la începerea războiului din Coreea, în 1950, să fie una dintre cele mai mari companii de transport.

    După ce Seulul a fost cucerit de armata nord-coreeană, omul de afaceri şi-a relocat afacerea în Busan. Numărul mare de americani şi echipamente ce au sosit în Busan în următorul an şi jumătate de război s-a dovedit a fi în folosul afacerilor sale.

    În 1953, Lee Byung-chul a fondat Cheil Sugar, cunoscută astăzi drept CJ Cheiljedang. Aceasta a devenit foarte profitabilă, iar antreprenorul sud-coreean a folosit câştigurile obţinute pentru a fonda alte companii în industria electronicelor, auto, asigurări, textile şi a magazinelor universal. Fondatorul Samsung a murit pe 19 noiembrie 1987, la 77 de ani.

    La două săptămâni după moartea sa, preşedinţia Samsung a fost preluată de Lee Kun-hee, fiul său, care se alăturase grupului în 1968. La începutul anilor 1990, Lee a constatat că grupul producea cantităţi imense de produse de slabă calitate şi a hotărât să iniţieze o reformă. Şi-a propus să transforme compania într‑una internaţională şi, pentru a realiza acest lucru, a adus în companie angajaţi străini pe măsură ce a renunţat la o parte din cei locali. În 2008, Lee a fost acuzat de dare de mită unor procurori, judecători şi figuri politice din Coreea de Sud şi a fost găsit vinovat de evaziune fiscală.

    Procurorii au cerut să fie pedepsit cu şapte ani de închisoare şi cu plata unei amenzi de peste 300 de milioane de dolari; tribunalul a stabilit însă o amendă de 98 de milioane de dolari şi l-a condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Câteva luni mai târziu, preşedintele sud-coreean Lee Myung-bak l-a iertat pe Lee astfel încât acesta să rămână activ în Comitetul Olimpic Internaţional. După ce demisionase în aprilie 2008, Lee a anunţat întoarcerea sa ca preşedinte al companiei în martie 2010. Potrivit interviurilor acordate în presa internaţională, unul dintre principalele sale obiective este atragerea talentelor internaţionale în companiei, astfel încât să se asigure că grupul îşi va menţine poziţia de top la nivel mondial.

    Principalele subsidiare ale companiei sunt Samsung Electronics, Samsung Heavy Industries (companie constructoare de nave – n.r.), Samsung Engineering, compania de construcţii Samsung C&T şi producătorul de tehnologie a armelor şi optoelectronice Samsung Techwin.  Grupul avea venituri de 305 miliarde de dolari în 2014, iar averea lui Lee Kun-hee este estimată la 10,8 miliarde de dolari, potrivit presei internaţionale.
     

  • Cel mai mare venit obţinut de o persoană cu profesie liberă: 4,4 milioane de euro

    Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie ZF.

    Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

    „Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

    De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

    Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

    „Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei. Poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

    În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria “venituri comerciale”).

    De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat peste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).