BusinessMagazin

Tag: buget

  • Fritz: Guvernul pregăteşte un jaf al bugetelor locale. Este un asalt fără precedent la banii oraşelor

    Primarul Timişoarei Dominic Fritz a criticat dur ordonanţa de urgenţă adoptată vineri de Guvern, care vizează reducerea cheltuielilor bugetare.
    „Guvernul pregăteşte un jaf al banilor timişorenilor şi al altor bugete locale din România. Prin această ordonanţă vrea să ne forţeze să nu mai putem cheltui bani de la bugetul local, pentru a rămâne cu un excedent la finalul anului. Acel excedent, cel mai probabil, prin fondul de rezervă va ajunge în bugetul statului de unde îl vor distribui discreţionar pentru a acoperi alte găuri din bugetul de stat. Este un asalt fără precedent la banii oraşelor din România şi fac un apel la toţi primarii să se opună acestei măsuri. Mă adresez şi parlamentarilor să corecteze această ordonanţă în Parlament”, a spus Dominic Fritz.

    Primarul Timişoarei spune că efectele acestei OUG sunt catastrofale pentru oraşele României pe termen mediu şi lung.
    „Ce nu înţelege Guvernul, sau poate înţelege dar nu îi pasă, este că dacă oprim acum toate investiţiile făcute din bugetul local este ca o bombă cu ceas pentru absorbţia fondurilor europene în România în anii ce vin.

    Dacă nu putem acum să pornim anumite studii de fezabilitate sau proiecte tehnice pe care să le licităm şi să le finalizăm în următoarele 6-9 luni, anul viitor nu vom avem ce proiecte să depunem pentru atragerea de fonduri europene. Asta va însemna că toată România va întârzia pentru următorul ciclu de finanţare a fondurilor europene. Iar aceste întârzieri se văd zilnic în viaţa fiecărui român, prin infrastructură proastă, şcoli şi spitale din secolul trecut sau insuficient spaţiu verde”, a mai declarat Dominic Fritz.

    El atrage atenţia că noul act normativ va avea un impact devastator asupra investiţiilor imediate planificate de Primăria Timişoara.

    „Ce înseamnă pentru noi în Timişoara? Înseamnă că nu mai putem încheia contracte noi nici măcar pentru partea de investiţii. De exemplu, nu mai putem să semnăm contractul cu câştigătorul concursului internaţional de arhitectură pentru Piaţa Victoriei sau să achiziţionăm servicii de reparaţii pentru Sinagoga din Fabric care se va prăbuşi în această iarnă dacă nu o punem în siguranţă. Dar ne blochează şi o serie de alte proiecte pe care trebuie să le începem acum ca să putem aplica pentru fonduri europene anul viitor”, a conchis primarul USR al Timişoarei.

    „Aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergenţă. Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, a spus premierul Marcel Ciolacu la începutul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată ordonanţa.
     

  • Ciolacu, despre reducerea cheltuielilor bugetare: Statul trebuie să fie primul care face economii

    Statul trebuie să fie primul care face economii, a spus premierul Marcel Ciolacu, în deschiderea şedinţei de Guvern de vineri, în care va fi aprobat proiectul de OUG privind reducerea cheltuielilor bugetare.

    „Aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergenţă. Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, a spus premierul Marcel Ciolacu.

    Acesta a precizat că acest act normativ nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

    De asemenea, limitările nu se aplică în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene.

    „Pentru finalizarea acestora, Guvernul va face alocări din Fondul de rezervă”, a mai spus Ciolacu.

    Acesta a precizat că nu vizează doar reducerea cheltuielilor bugetare, ci şi creşterea absorbţiei fondurilor europene.

    „Sprijinim finalizarea celor peste 2.800 de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, ce trebuie încheiate până la sfârşitul acestui an, prin acordarea de împrumuturi de la Trezorerie către primării, în limita sumei de 1 miliard de lei. Totodată, deblocăm o situaţie care trenează de ani de zile şi dăm posibilitatea transferului către autorităţile locale a imobilelor confiscate ca urmare a unor hotărâri definitive pronunţate în materie penală, dar nevalorificate, în vederea recuperării prejudiciilor. Astfel, cu o serie de condiţii extrem de clare, comunităţile locale vor putea prelua aceste imobile în vederea dezvoltării de noi proiecte investiţionale în beneficiul propriilor comunităţi”, a mai spus Marcel Ciolacu.

    Pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri sunt şi o serie de exproprieri, necesare realizării unor proiecte de infrastructură de interes naţional: drumul expres ce face legătura între Satu Mare şi graniţa cu Ungaria, precum şi Centura Timişoarei, partea de Sud.

    „Alocăm fonduri suplimentare pe cofinanţarea proiectelor de mare infrastructură”, afirmă premierul.

  • Discuţii tensionate pentru bugetele salariale de anul viitor: Ce companii majorează salariile brute astfel încât angajaţii să nu aibă pierderi la salariul net în urma modificărilor fiscale aduse de Ciolacu? Vor mai fi majorări salariale pe net la anul?

    În România, obiceiul pe piaţa muncii este ca în discuţiile de angajare dintre o companie şi un angajat să se poarte la salariul net, respectiv la cât ia un angajat în mână.

    Într-un fel sau altul aceeaşi discuţie se poartă şi între cei care lucrează printr-o altă formă, dincolo de un contract de muncă, adică lucrează pe PFA, SRL, micro, contracte de autor, care de fapt sunt forme de salarizare.

    Având în vedere obiceiul de pe piaţa muncii de a se discuta netul, salariul brut/factura brută revine companiei/angajatorului. Adică toate taxele şi impozitele aferente sunt în seama companiei, chiar dacă ele sunt plătite din salariul brut/factura brută.

    Dacă am face un sondaj între cei 5 milioane de angajati, nu ştiu câţi stiu cât este salariul brut aferent salariului net şi care sunt toate taxele şi impozitele din spate. Pe nimeni nu interesează salariul brut, nu e treaba lui. Eu vreau 5.000 de lei, adică 1.000 de euro în mână, restul nu e treaba mea.

    Într-un fel sau altul şi cei care lucrează, prestează servicii pentru o companie pe PFA, pe micro, pe SRL, pe un contract pe drepturi de autor, discută în acelaşi mod. .

    Pentru a plăti un salariu net de 5.000 de lei pe contract de muncă, o companie cheltuie 8.740 de lei, adică mai trebuie să pună în plus pe lângă salariul net încă 3.740 de lei taxe şi impozite la stat, adică asigurări sociale (CAS) de 25% din salariul brut, asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% din salariul brut, impozite pe venit de 10%, iar pe lângă aceste taxe mai trebuie să plătească şi compania o contribuţie asiguratorie pentru muncă, de 2,25%.

    Poate mai multă lume ar fi revoltată de impozitele mari în România pe muncă, când ar afla că dintr-un salariu plătit de o companie el ia în mână 57,2% din bani, iar statul 42,79%.

    Dar cum discuţiile la noi se poartă întotdeauna la net, brutul poate fi oricât, îl plăteşte compania.

    De la 1 ianuarie, companiile dar şi angajaţii se vor confrunta cu o situaţie nouă: guvernul Ciolacu a aprobat mai multe modificări fiscale, a eliminat anumite facilităţi fiscale din domniul IT-ului – impozitul pe venit peste salariile brute de peste 10.000 de lei,  iar în domeniul construcţiilor, industria alimentară şi agricultură se introduce CASS-ul de 10%.

    În domeniul micro a fost scăzut plafonul de impozitare pentru care se plăteşte 1% din încasări, iar pentru cei care au peste 300.000 de lei încasări anuale, impozitul urcă la 3% din încasări.

    Având în vedere acest lucru ce vor face companiile, vor majora sau nu salariile şi facturile brute astfel încât netul să ramână la fel sau nu?

    Când se discută netul există o întelegere verbală, prinsă sau nu într-un contract sau într-un email între un angajat şi o companie. Dar suma din actul de angajare, cel care este înregistrat în Revisal, este cea brută pentru care şi semnezi contractul de muncă.

    Ca să ramână netul la fel în urma modificărilor fiscale, companiile ar trebui să majoreze brutul, asta dacă respectă întelegerea verbală în privinţa netului.

    Însă, s-ar putea să existe companii care vor ridica din umeri – nu mai este cel care a făcut angajarea la net, a plecat fata de la HR care ţinea salariile, etc şi se vor da la salariul brut/ factura brută din contract, şi vor opera modificările fiscale ale guvernului aşa cum au fost ele anunţate, rezultând în final un salariu/venit net mai mic. Din punct de vedere legal, companiile au dreptate.

    Dacă discuţi cu cei care sunt angajaţi sau cu cei care sunt pe PFA, dacă firma la care lucrează/pentru care lucrează nu va mai recunoaşte înţelegerea în privinţa netului, ameninţă că pleacă.

    Dar ce te faci că piaţa muncii este acum alta faţă de acum un an de zile. Piaţa muncii a intrat în recesiune.

    Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online, a spus săptămâna trecută la ZF live, că numărul de anunţuri puse de companii a scăzut cu 10%, în timp ce numărul celor care au CV-ul pe platformă a crescut cu 30%. “Avem un număr anormal de CV-uri noi în platformă, în creştere cu 15% faţă de anul trecut. Nu este un semnal pozitiv.  Ce înseamnă acest lucru? Mai mulţi oameni îsi fac CV-ul pregătiţi de ceva rău, nu totul se transformă în aplicări, dar este clar că vin, îşi lustruiesc profilul, se uită pe CV, îl aduc la zi”, a menţionat el.

    În multe companii se discută bugetul pentru anul viitor, iar discuţiile în privinţa bugetelor salariale nu sunt aşa de simple. Economia României nu mai merge aşa de bine, de fapt economia nu merge bine nici în SUA, nici în Europa, nici în China, care sunt cele mai mari puteri economice ale lumii.

    Dacă businessul nu creşte, de unde să crescă bugetul de salarii. Aici sunt două aspecte pentru că bugetul de salarii ar trebui să crească de 2 ori, o dată să acopere diferenţa pentru net în urma modificărilor fiscale aprobate de guvenul Ciolacu, iar al doilea aspect este legat de o majorare salarială netă, care înseamnă un salariu brut şi mai mare.

    Sunt companii care merg pe ideea că vor majora salariile doar cât să acopere diferenţa de net în urma modificărilor fiscale făcute de Ciolacu şi nu vor mai da alte majorări.

    Alte companii discută să facă jumate-jumate, adică să acopere numai o parte din modificările fiscale.

    Alte companii nu vor opera majorări ale bugetelor brute pentru că nu au de unde, aşa că netul pentru angajaţi va scădea. Iar angajaţii nu au ce să facă.

    În companii, mai ales cele care într-un fel sau altul sunt afectate de modificările fiscale, discuţiile salariale sunt destul de tensionate şi toată lumea aşteaptă să vadă care vor fi deciziile, dacă netul rămâne la fel, dacă vor mai fi majorări salariale la net sau dacă se vor consemna scăderi ale netului.

  • Adrian Sârbu: Ce contribuţie au adus cei 1,2 milioane de bugetari la creşterea României pentru ca bugetul sa crească de la 18 miliarde în 2004 la 110 miliarde în 2023?

    Adrian Sârbu: „Întrebarea mea către tine a fost: Ce contribuţie au avut bugetarii ăştia? Ce contribuţie au avut ca să justifice să mănânce de la 18 miliarde la 110 miliarde şi să nu se sature şi să vrea şi încă 15 miliarde pe care, atenţie, domnul Ciolacu a hotărât: Bai, fraierilor, noi… Domnilor fraieri, tovarăşi prosti care «esteţi», păi noi trebuie să facem de 70 de miliarde de euro, din care jumate sunt granturi, jumate sunt credite pe care le mai adăugăm la alea 700 de miliarde datorie de stat până o să ajungem să nu mai avem voie să ne împrumutam ca alte ţări şi cum a ajuns Grecia. Băi, fraierilor, voi nu vă daţi seama că noi facem un efort foarte mare să îi aducem pe ăia 70 de miliarde la noi acasă de la UE, aşa cum românaşii noştri, pe vremuri, veneau cu motociclete furate, cu diverse camioane pline cu ce mai agoniseau ei prin Franţa şi prin alte ţări, cântând la acordeoane sau alţi românaşi cu sacoşa lor mică, cu bănuţi cu 100 – 200 de euro pe care îi trimiteau cu Western Union la mămicuţa lor. 100 de euro. Ştii cum e să te duci în calitate de român spălător de wc-uri să ai şi tu 100 de euro puşi deoparte să-i trimiţi lu’ maică-ta prin Western Union?! Mie mi se pare ăsta un lucru incredibil. Şi domnul Ciolacu le spune românilor: «Băi, fraierilor, voi nu înţelegeţi că trebuie să luam banii ăştia?! Noi, bugetarii.»”

  • Adrian Sârbu: „Domnul Ciolacu m-a lămurit: există poporul român bugetar şi poporul român nebugetar. Cine sunt şmecherii şi cine fraierii, nu ne-a spus”

    S-a terminat cu şmecheria! Pachetul de taxe asumat de Guvern vizează mediul privat. Ţinta e pusă pe microîntreprinderi. Nici multinaţionalele nu scapă. Marcel Ciolacu spune că măsurile sunt necesare pentru România şi că vor aduce bugetului 19 miliarde de lei la anul şi 20 de miliarde de lei în 2025.

    Dar cine sunt şmecherii în România? Au încercat să afle aseară la ŞTIU Adrian Sârbu şi Cristian Hostiuc.

    Adrian Sârbu: „Cine sunt şmecherii? Hai să clarificam. Cei care se conformau legii şi beneficiau de taxe reduse.” 

    Bogdan Hofbauer: „Exact. Şi cei care nu plăteau taxele către ANAF, celebrii evazionişti.” 

    Adrian Sârbu: „Ia zi, Fini. Tu eşti şmecher sau fraier? Tu eşti şmecher, da?” 

    Cristian Hostiuc: „Da.” 

    Adrian Sârbu: „Hofi, tu ce eşti? Şmecher sau fraier?” 

    Bogdan Hofbauer: „Am ceva din ambele.” 

    Adrian Sârbu: „Deci eşti şmecher. Tu, Nemo?” 

    Lucian Nemoiu: „Sper să nu mă transform în vreun fraier dacă, nu ştiu, risc să-mi cumpăr vreo maşină din aia mai scumpă vreodată.” 

    Bogdan Hofbauer: „Să recunoaştem că suntem fraieri majoritatea de aici.” 

    Adrian Sârbu: „Mie mi-a rămas rolul de fraier, adică fac pe prostul dar sunt şmecher.” 

    „Am reuşit să ne întoarcem în comunism. Bugetari – ăştia sunt comuniştii. Adică cine sunt? Partidele şi votanţii lor. Evident că ăştia sunt şmecherii. Nu poate să fie şmecher unul care plăteşte taxe. E şmecher unul care are salariu fără să facă nimic, cum spune şi domnul Ciolacu, căruia i s-a dublat salariul de 2,6 în ultimii ani, care sunt şefi 20 unul din cinci, care au şi bonuri de masă şi bonuri de vacanţă. Mă mir că nu şi bonuri să meargă la toaletă că poate au nevoie de bonuri şi acolo, de un suplimentar. Şi fraieri, proşti sau plătitori – restul. Suntem de acord? E o realitate. Şi mai trăim încă într-o realitate pe care domnul Ciolacu nu că vrea să ne-o ascundă, pur şi simplu nu o vede. Noi trăim în realitatea partidului unic.

    Astăzi deficitul estimat e cât bugetul lui Năstase. La el avea 18 miliarde, deficitul o fi pe la 15-16 miliarde. Dar bugetul ţării pentru 1.200.000 de bugetari, pe vremea lui Năstase a ajuns pentru 1.200.000 de bugetari, pe vremea lui Ciolacu – Ciucă, să nu-l uitam nici pe Ciucă, la 120 de miliarde”, spune Adrian Sârbu.

    Cristian Hostiuc: „124 de miliarde.”

    Adrian Sârbu: „Spune-mi şi mie, aceşti 1.200.000 de bugetari, ce au adus ei României ca să justifice să mănânce partea lor supradimensionată din PIB-ul ţării?! Că domnul Ciolacu se plânge că nu se strâng decât 27%. Păi 27% ăsta înseamnă vreo 110 miliarde. Şi domnia sa doreşte încă 14 – 15 miliarde în plus că are de cheltuit. Te întreb şi eu sau vă întreb pe toţi, şmecheri şi fraieri: Ce a adus acest popor român bugetar României în ultimii 20 de ani ca să justifice să nu-i ajungă 110 miliarde, să-i trebuiască 124? Spuneţi-mi şi mie!”

  • Pachetul fiscal-bugetar al PSD-PNL, pe ultima sută de metri. Cât rezolvă din ecuaţia bugetară şi cu ce preţ pentru economie?

    Pachetul fiscal-bugetar propus de coaliţia PSD-PNL pentru a reechilibra deficitul bugetar care a intrat în derapaj în 2023, a intrat pe ultima sută de metri, fiind asumat de guvern.

    Forma care pleacă la votul parlamentului este similară cu proiectul iniţial din punctul de vedere al modificărilor majore, cum  ar fi taxa pe cifra de afaceri a marilor companii, regimul microîntreprinderilor sau eliminarea de facilităţi fiscale.

     În lipsa unui studiu de impact din partea guvernului, se ridică însă două întrebări centrale: cât rezolvă din ecuaţia bugetară şi cu ce preţ pentru economie?

    „Poate fi un şoc pentru economie, poate să afecteze profitabilitatea investiţiilor, poate să ducă la o scădere a cererii de muncă, poate chiar la o scădere a salariului real sau la inflaţie“, este de părere Liviu Deceanu, profesor de economie la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca.

  • (P) Când nu este de preferat să cumperi o anvelopă OEM

    Autovehiculele sunt dotate de către producători cu anumite anvelope care corespund criteriilor tehnice de performanţă şi ecologie cerute de către acea marcă. Totodată este luat în calcul şi factorul economic, astfel încât nu o să prea întâlniţi vehicule de buget echipate cu pneuri premium şi nici invers. Dar asta nu vă împiedică pe dumneavoastră, ca utilizator, să alegeţi altceva. Dar este întotdeauna asta o soluţie corectă?

    Să începem cu maşinile de buget. Acestea în general vin cu pneuri de categorie medie sau tot de buget. Constructorul trebuie, totodată, să se asigure că maşina furnizată îndeplineşte anumite criterii de confort şi consum, ceea ce înseamnă că performanţele anvelopelor nu sunt printre cele mai bune de pe piaţă. Ca o regulă generală, anvelopele cu un grad foarte bun de aderenţă nu vor oferi un coeficient strălucit de consum. Este posibil ca nici alte criterii să nu fie cele mai performante.

    Atâta timp cât respectaţi cerinţele de dimensiuni trecut în fişa de omologare a vehiculului, nu veţi avea nicio problemă să echipaţi maşina cu altă marcă de pneuri decât aceea cu care a venit din fabrică. Totodată trebuie să mai luaţi în considerare aspectul evoluţiei. Tehnologiile evoluează rapid. Ceea ce putea oferi o anvelopă premium de acum câţiva ani puteţi întâlni deja şi la o marcă de buget.

    În plus, dacă pe vehiculul dumneavoastră montaţi o anvelopă modernă, premium, veţi constata rapid o îmbunătăţire a comportamentului rutier al maşinii. În plus, dacă alegeţi să zicem un pneu cu un indice de consum foarte bun, veţi observa o scădere a costurilor cu carburanţii. Chiar nu este necesar să luaţi exact aceeaşi marcă/model de anvelope de acum cinci ani. Deja veţi rula cu o tehnologie depăşită fără să aveţi un avantaj financiar semnificativ, sau chiar din contră.

     

    Ţineţi cont că performanţele unui vehicul sunt suma componentelor existente pe acel vehicul, de la motor şi până la transmisie, tren de rulare sau anvelope. Dacă unele elemente nu se pot modifica, sau costurile sunt prea mari pentru a obţine vreun avantaj, anvelopele chiar fac o diferenţă fără a implica şi preţuri ridicate.

    Se mai pot întâlni şi situaţii în care anvelopele OEM sunt foarte costisitoare fără a atrage după sine beneficii notabile. În acest caz, puteţi să vă orientaţi spre o anvelopă gama medie de aceleaşi tipodimensiuni cu caracteristici tehnice similare. Mai mult, există probabilitatea ca pneul OEM să fie inferior celui gama medie, în ciuda unui preţ mai mare. Este o situaţie frecvent întâlnită în cazul maşinilor mai vechi de cinci ani. Oricum, sunt slabe şanse să mai găsiţi exact acelaşi model de anvelopă.

    Anvelopele gama medie sunt adesea mai ieftine decât anvelopele OEM. Acest lucru se datorează faptului că anvelopele gama medie nu sunt concepute special pentru o maşină specifică şi pot fi utilizate pe mai multe mărci şi modele de maşini. Unele anvelope gama medie oferă o performanţă mai bună decât anvelopele OEM. De exemplu, unele anvelope gama medie au o aderenţă mai bună pe ploaie, o distanţă de frânare mai scurtă sau o manevrabilitate mai bună.

    În consecinţă, dacă sunteţi în căutarea unor anvelope care să fie mai ieftine, să ofere o performanţă mai bună sau similară unor pneuri OEM, atunci varianta gama medie este una foarte bună Cu toate acestea, este important să faceţi cercetări înainte de achiziţie sau să vă consultaţi cu un specialist în domeniu.

    Iată câteva sfaturi pentru a alege corect anvelope gama medie (de vară, iarnă sau all-season): căutaţi recenzii şi comparaţi preţurile înainte de a decide asupra mărcii şi modelului. Verificaţi disponibilitatea cu furnizorii. Alegeţi un dealer de încredere care să vă ajute în alegerea anvelopei potrivite. Pe lângă tipodimensiuni mai există şi alţi factori de luat în calcul cum ar fi indicii de încărcare, categoria vehiculului sau sezonul când vor fi folosite acestea. Nu în ultimul rând, încercaţi să vă evaluaţi stilul de conducere. Dacă sunteţi genul de persoană care merge numai în oraş şi numai cu viteze sub 60 km/h, spre exemplu, nu are rost să achiziţionaţi cele mai performante cauciucuri de circuit.

  • Cursa cu obstacole pentru buget continuă: chiar dacă cheltuielile publice au frânat în iulie, veniturile au pus şi ele frână şi deficitul a crescut. Deficitul bugetar de 39 mld. lei este mai mare cu 44% la şapte luni din 2023 faţă de şapte luni din 2022.

    Cheltuielile bugetului de stat au mai încetinit în iulie şi, la şapte luni din an, au crescut cu 15%. Chiar dacă este o încetinire faţă de primele şase luni, când creşteau cu 17%, avansul este mult peste programarea de 9% de la început de an. Veniturile, pe de altă parte, au încetinit ritmul de creştere în iulie, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, şi au avansat la şapte luni cu 12%, faţă de un ritm de creştere programat la 14%.

    ♦ Guvernul a făcut economii la investiţii şi dobânzi în iulie, unde cheltuielile au încetinit faţă de primele şase luni din an. Au accelerat însă cheltuielile cu salariile bugetarilor după majorarea salariilor profesorilor

    Cheltuielile bugetului de stat au mai încetinit în iulie şi, la şapte luni din an, au crescut cu 15%. Chiar dacă este o încetinire faţă de primele şase luni, când creşteau cu 17%, avansul este mult peste programarea de 9% de la început de an. Veniturile, pe de altă parte, au încetinit ritmul de creştere în iulie, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor, şi au avansat la şapte luni cu 12%, faţă de un ritm de creştere programat la 14%.

    „Cea mai relevantă analiză trebuie să se refere la venituri, deoarece în ceea ce priveşte cheltuielile, vedem doar execuţia cash, nu şi angajamentele, cheltuielile întârziate sau angajate şi care urmează să fie achitate mai târziu. Iar la venituri, vedem în continuare o dinamică a veniturilor fiscale sub dinamica PIB nominal, practic vedem scăderea ponderii în PIB a veniturilor din taxe. O menţiune particulară pentru veniturile din PNRR, unde s-au bugetat 11 miliarde şi până în iulie s-au încasat 700 milioane lei”, remarcă Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie.

    Veniturile la bugetul public au fost de 288 mld. lei în primele şapte luni din 2023, adică +12%, conform raportului lunar al execuţiei bugetului general consolidat. Cheltuielile statului au fost de 327 mld. lei, +15% în primele şapte luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 39 mld. lei, adică 2,5% din PIB.

    În iulie, au încetinit încasările din impozitul pe profit, dar au accelerat încasările din impozitul pe venit şi TVA. Pe de altă parte, au încetinit mai multe cheltuieli, inclusiv cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat, dar au accelerat cheltuielile cu salariile bugetarilor.

    „În privinţa cheltuielilor, mă aştept la o accelerare a creşterii cheltuielilor de personal în perioada următoare”, mai spune Glăvan.

    Guvernul Ciolacu a anunţat măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, majoritatea fiind legate de cheltuielile de personal. În aceeaşi vreme, însă, cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă avansul şi chiar accelerează la un plus de 10% la şapte luni din an, aşa cum arată execuţia bugetară.

    Pe de altă parte, guvernul a făcut în iulie „economii” la investiţii. La şase luni din an, cheltuielile de capital, adică investiţiile de la buget, creşteau cu 31%, ca la şapte luni din an să frâneze la un plus de 26%.

    Cu toate acestea, guvernul a încetinit cheltuielile cu dobânzile, ca urmare a scăderii dobânzilor faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, dar şi pentru că s-a împrumutat mai mult la începutul anului.

    „Cheltuielile cu dobânzile au fost de 19 mld. lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,35 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 7 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.

    Astfel, dupa primele 7 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 68,7% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023”, se arată în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    În ceea ce priveşte veniturile, încasările din din impozitul pe venit au totafost de 24 mld. lei în primele şapte luni din an „consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,1%2)”, aşa cum spun reprezentanţii Finanţelor.

    Încasările nete din TVA, cea mai importantă taxă pentru bugetul de stat, au înregistrat 58 mld. lei, în creştere cu 10% an/an, în accelerare faţă de primele şase luni din an, dar mult sub creşterea programată de 19%: „Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele şapte luni a.c se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice (consumul privat – n. red.), şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior”, justifică reprezentanţii ministerului de resort nerealizarea veniturilor.

     

  • Bugetul de stat, din lac în puţ: Au încetinit cheltuielile cu investiţiile şi dobânzile, dar cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut

    Veniturile la buget au fost de 288 mld. lei în primele şapte luni din 2023, adică +12%, conform raportului lunar al execuţiei bugetului general consolidat. Cheltuielile statului au fost de 327 mld. lei, +15% în primele şapte luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 39 mld. lei, adică 2,5% din PIB.

    În iulie, au încetinit încasările din impozitul pe profit, dar au accelerat încasările din impozitul pe venit şi TVA. Pe de altă parte, au încetinit mai multe cheltuieli, inclusiv cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat, dar au accelerat cheltuielile cu salariile bugetarilor.

    Veniturile bugetului:

     

    Cheltuielile bugetare:

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 23,86 mld lei: „consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,1%2)”, scrie în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    „Contribuţiile de asigurări au înregistrat 90,56 mld lei, în creştere cu 13,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii”, mai notează reprezentanţii Finanţelor.

    Încasările nete din TVA au înregistrat 57,67 mld lei, în creştere cu 10% (an/an): „Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele şapte luni a.c se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice (consumul privat – n. red.), şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior.”

    Veniturile din accize au însumat 20,68 mld lei, adică o stagnare  faţă de nivelul de anul trecut.

    Veniturile nefiscale au însumat 26,82 mld lei, consemnând un avans de 3,6% (an/an). Cheltuielile de personal au însumat 74,55 mld lei, în creştere cu 9,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Cheltuielile cu dobânzile au fost de 18,69 mld lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,35 mld lei ca urmare a prefinanţării în primele 7 luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 7 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 68,7% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023”, mai menţionează sursa citată.

    Cheltuielile cu asistenţa socială, adică în cea mai mare parte pensiile, au fost de 112,99 mld lei în creştere cu 8,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

     

  • Încep să se împartă banii pentru Marea Neagră, dar companiile locale rămân deocamdată la mâna subcontractorilor. Un grup italian, Saipem, ia dintr-un foc 40% din tot bugetul de dezvoltare al Neptun Deep

    ♦ După o linişte de aproape cinci ani în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, operat acum de OMV Petrom, deşi compania are acelaşi pachet de acţiuni ca statul român prin Romgaz, la finalul săptămânii trecute au venit două anunţuri cheie pentru proiectul offshore şi pentru România ♦ Dintr-o valoare totală a proiectului de 4 mld. euro, 1,6 mld. euro au fost atribuite grupului italian Saipem într-un contract prin care va executa lucrări de proiectare, achiziţii, construcţie, instalare şi punere în funcţiune ♦ Potrivit informaţiilor disponibile, licitaţia era deja începută din „era“ ExxonMobil, finalizată acum şi depindea de luarea deciziei finale de investiţii.

    Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona româ­nească a Mării Negre. OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului. Neptun Deep va genera o producţie de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, ţara devenind astfel cel mai mare producător de gaze naturale din UE.

    Circa 1,6 miliarde de euro din bugetul de investiţii au fost adjudecate de italienii de la Saipem, un grup de circa 10 mld. euro, cu pierderi de 139 mi­lioane de euro în 2022, în baza unei licitaţii demarată încă din 2017 când operatorul proiectului era colosul american ExxonMobil, retras în 2019.

    „Contractul a fost atribuit în baza unei licitaţii de achiziţie publică. Licitaţia a fost iniţiată de fostul operator (ExxonMobil – n. red.), la aceasta au participat mai mulţi ofertanţi interna­ţionali. Anunţurile şi paşii sunt conform procedurii. Atribuirea contractului s-a ba­zat pe cel mai bun raport calitate-preţ“, au spus reprezentanţii OMV Petrom.

    Potrivit informaţiilor disponibile, semnarea contractului cu italienii depindea decizia finală de investiţii, etapă care a avut loc abia la jumătatea acestui an.

    Mai departe, surse din piaţă spun că la licitaţie s-ar fi prezentat şi Grup Servicii Petroliere, grup controlat de omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu, dar şi grupul malaezian Sapura, retras ulterior.

    „O să stăm la mâna subcontracto­rilor“, spun acum companiile locale active în domeniul de petrol şi gaze.

    Potrivit unui comunicat al OMV Petrom de săptămâna trecută, infra­structura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino şi Pelican Sud include 10 sonde, 6 în ape adânci (circa 1.000 de metri) şi 4 în ape puţin adânci (circa 100 de metri), 3 sisteme de pro­ducţie subma­rine şi reţeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore în zona de apă cu adâncimea de 100 de metri, conducta principală de gaze către ţărm (peste 160 de kilometri) şi staţia de măsurare a gazelor Tuzla.

    „Cu semnarea acestui contract facem un pas important pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep ñ practic, acesta marchează începerea fazei de execuţie. Vom continua să lucram în ritm susţinut astfel încât să producem volumele de gaze aşteptate, în siguranţă, începând cu 2027“, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

    La rândul lor, italienii de la Saipem au declarat că vor folosi echipa locală formată din 200 de cercetători şi experţi. În România, Saipem a avut anul trecut un business de 578 de milioane de lei şi un profit net de 56,6 milioane de lei.

    Anunţul privind atribuirea contractului de 1,6 mld. euro către italienii de la Saipem a fost făcut în aceeaşi zi în care Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a confirmat planul de dezvoltare înaintat de OMV Petrom şi partenerul său, Romgaz pentru proiectul Neptun Deep, plan care nu este public.

    Lansat în 2008, alături de colosul american ExxonMobil, între timp retras din ecuaţie, abia în iunie, anul acesta, la o distanţă de 15 ani, decizia finală de investiţii pentru perimetrul Neptun Deep a fost anunţată de cei doi parteneri ai proiectului, OMV Petrom, controlat în proporţie de 51% de statul austriac, şi Romgaz, deţinut de statul român. Decizia reprezintă un moment istoric pentru industria de petrol şi gaze a României, ramură cu o tradiţie de peste 100 de ani. În prima etapă de dezvoltare a proiectului, investiţiile ExxonMobil-OMV Petrom s-au ridicat la circa 1,5 miliarde de dolari. Se estimează că proiectul Neptun Deep va furniza un volum brut total de circa 100 mld. metri cubi de gaze naturale, care va fi împărţit în mod egal între cei doi parteneri. Prima producţie de gaze naturale este planificată pentru 2027, moment în care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE şi, posibil, un exportator net de gaze naturale.