BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Piaţa imobiliară a luat-o la vale. Creditarea ipotecară a scăzut cu 20% în ultimul an, iar numărul de tranzacţii imobiliare individuale s-a redus cu o treime în T1/2023

    ♦ De la un ritm de scădere de 12% al numărului de tranzacţii imobiliare individuale în ultimul an, declinul a ajuns la – 31% în primele trei luni din 2023 ♦ Cât de expuse  sunt băncile pe piaţa imobiliară?

    Norii negri încep să se adune şi pe piaţa imobiliară autohtonă, în primul trimestru (T1) din 2023 reducerea activităţii de tranzacţionare fiind mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât şi în restul ţării (-31%).

    Privind retrospectiv, în ultimul an, respectiv în perioada aprilie 2022 – martie 2023 numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce în intervalul aprilie 2021 – martie 2022 numărul de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială avusese o creştere cu 37%, după cum reiese din datele BNR.

    La nivel internaţional, furtuna imobiliară a început să-şi facă simţită prezenţa. Pieţele imobiliare din unele ţări europene, printre care Marea Britanie, Germania şi Suedia, sunt în corzi, preţurile fiind în declin.

    Făcând corelaţia dintre evoluţia pieţei imobiliare din România şi piaţa creditării ipotecare, banca centrală a evidenţiat faptul că activitatea pe piaţa imobiliară rezidenţială a înregistrat totuşi în ultimul an un declin mai puţin pronunţat faţă de creditarea ipotecară, care a scăzut cu 20%.

    „Numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional în perioada aprilie 2022-martie 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce numărul de credite ipotecare s-a redus cu 20%. Ponderea creditelor ipotecare în total tranzacţii imobiliare a scăzut de la 39% în perioada aprilie 2021-martie 2022 la 32% în perioada aprilie 2022-martie 2023, şi se situează cu aproximativ 20 de puncte procentuale sub maximul din 2020“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii financiare. Cererea a fost mai robustă în zona Bucureşti-Ilfov, unde numărul de tranzacţii a fost constant, în timp ce în restul ţării s-a înregistrat o scădere de 16% în ultimul an.

    Scăderea apetitului românilor pentru locuinţe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, s-a văzut şi în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat tot felul de oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulţi ani.

    Evoluţia sectorului imobiliar rezidenţial afectează băncile, având în vedere că expunerile instituţiilor de credit în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială sunt importante, reprezentând 70% din creditele acordate populaţiei, respectiv 16% din total active bancare de la final de 2022, adică 112,2 mld. lei.

    Şi expunerile sectorului bancar faţă de segmentul imobiliar comercial sunt la un nivel ridicat, reprezentând 50% din totalul creditelor acordate companiilor, conform BNR.

    Expunerile directe le băncilor către sectoarele construcţii şi imobiliare totalizează 34,7 mld. lei (martie 2023), în creştere cu 15% în termeni anuali. În cazul expunerilor indirecte, însemnând credite garantate cu imobile, acestea au ajuns la 55,4 mld. lei (8% creştere în termeni anuali la martie 2023).

     

  • Indicele IRCC care va fi folosit pentru calculul dobânzii creditelor de retail de la 1 iulie s-a redus la 5,94%, de la 5,98% în trimestrul anterior. ROBOR la 3 luni este cotat la 6,53%

    Indicele IRCC care va fi folosit pentru calculul dobânzii creditelor de retail de la 1 iulie 2023 s-a redus la 5,94%, de la 5,98% în trimestrul anterior, potrivit datelor BNR.

    Noul procent a fost calculat pe baza tranzacţiilor de pe piaţa monetară interbancară din T1/2023.

    Indicele a atins un nivel maxim în T4/2022, când a a fost calculat la 5,98%, după 5,71% cu un trimestru înainte.

    Comparativ, în iulie 2022, dobânda la creditele noi era calculată în baza unui IRCC de 2,65%.

    Potrivit BNR, indicele de referinţă trimestrial (indice de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor- IRCC) se calculează ca medie aritmetică a ratelor dobânzilor zilnice ale tranzacţiilor pe piaţa monetară interbancară, determinate pentru trimestrul anterior.

    IRCC a apărut în 2019 în urma acuzaţiilor lansate de politicieni privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care au culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor, legată într-o primă fază de ROBOR, pentru ca ulterior să se decidă schimbarea formulei de calcul al indicelui la care sunt legate creditele în lei, taxa bancară fiind decuplată de ROBOR.

    În prezent, indicele IRCC este sub nivelul ROBOR la 3 luni, folosit pentru calculul dobânzii la creditele acordate înainte de 2019. Marţi, 4 iulie, ROBOR la 3 luni este cotat la 6,53%, faţă de 6,54% luni.

    ROBOR a început anul 2023 la 7,56% şi a coborât la un minim de 6% pe 16 mai, revenind apoi pe creştere.

    ROBOR la 3 luni a crescut în cursul anului trecut şi a atins pe 1 august 2022 pragul de 8%, ajungând la un maxim de 8,2% la final de octombrie.


     

     

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele patru luni cu 8,5 miliarde euro, la 153,1 miliarde euro. Datoria administraţiei publice s-a ridicat la 67,3 miliarde euro, plus 16,8% faţă de decembrie 2022

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-aprilie 2023 cu 8,56 miliarde euro, ajungând la un total de 153,1 miliarde euro, arată datele publicate marţi de BNR.

    Potrivit acestora, datoria administraţiei publice a atins 67,3 de miliarde euro, cu un salt de 16,8% faţă de decembrie 2022.

    “Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi pe pieţele externe în valoare de aproximativ 5,9 miliarde euro, de influenţa creşterii preţurilor titlurilor de stat în valoare de 1,4 miliarde euro, de redeschideri de emisiuni pe pieţele interne şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, notează raportul BNR.

    Din volumul total, datoria externă este de 109,1 miliarde euro, în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2022, iar creditele intra-grup reprezintă 44 miliarde euro, în scădere de la 45,7 miliarde euro.

    Din suma totală, datoria externă pe termen lung se ridică la 107,5 mld. euro la 30 aprilie 2023 (70,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,1% faţă de 31 decembrie 2022.

    În paralel, datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 45,5 mld. euro (29,7% din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,8% faţă de 31 decembrie 2022. 

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8% în perioada ianuarie – aprilie 2023, comparativ cu 16,2% în anul 2022.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2023 a fost de 5,2 luni, în comparaţie cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2023 a fost de 92,9%, comparativ cu 80,2% la 31 decembrie 2022.

     

  • Rezervele valutare de la BNR se ridicau la finele lunii mai la 53,08 miliarde euro, cu 260 milioane euro mai puţin decât în aprilie. Plăţile scadente în luna iunie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută însumează 121 milioane euro

    Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la finele lunii mai la nivelul de 53,08 miliarde euro, faţă de 53,34 miliarde euro la 30 aprilie, a anunţat vineri instituţia.

    În cursul lunii mai au intrat la BNR 1,8 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor,  alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

    În acelaşi timp, au ieşit din rezerve 2,06 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR,  plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută  şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,11 miliarde euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2023 au fost de 59,19 miliarde euro, faţă de 59,35 miliarde euro la 30 aprilie 2023.          

    Plăţile scadente în luna iunie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 121 milioane euro.

     

  • Leul a continuat să se deprecieze în faţa euro. Cursul a închis săptămâna aproape de 4,98 lei/euro, marcând un nou record. De la începutul anului leul s-a depreciat cu peste 1% faţă de euro

    Moneda naţională a continuat să se deprecieze în faţa euro şi vineri, iar cursul valutar a închis săptămâna aproape de 4,98 lei/euro, marcând un nou maxim istoric. 

    Cotaţia de referinţă anunţată vineri, 19 mai, de BNR a fost de 4,9783 lei/euro, după ce joi a înregistrat valoarea de 4,9731 lei/euro, iar miercuri cursul urcase la 4,9610 lei/euro. De la începutul anului, leul s-a depreciat cu 1,03% faţă de euro. În perspectivă, analiştii anticipează continuarea presiunilor de depreciere având în vedere  şi deficitele mari, de cont curent şi bugetar, din România. Astfel, majoritatea prognozelor analiştilor indică un curs valutar de peste 5 lei/euro în acest an. Tot vineri, dolarul american a fost cotat la 4,6091 lei, în urcare cu 0,25% faţă de valoarea afişată joi de BNR. Moneda americană rămâne însă sub maximul de 5,179 lei înregistrat în toamna anului trecut.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atenţionat recent în privinţa deficitelor mari din România, susţinând că ajustarea fiscală este esenţială şi trebuie făcută. El a arătat că deficitul de cont curent şi deficitul fiscal sunt probleme pe care ţara trebuie să le rezolve în perioada următoare. Tendinţa de depreciere a leului din ultimele zile vine după ce pe parcursul primului trimestru (T1) din 2023 cursul de schimb a oscilat preponderent în intervalul 4,88-4,94 lei/euro. Cele mai mici niveluri ale cursului valutar din ianuarie au fost în 26 ianuarie şi 27 ianuarie, de 4,8858 lei/euro şi, respectiv 4,8922 lei/euro. Şi luna februarie a adus în câteva zile cotaţia valutară sub 4,9 lei/euro, cele mai mici niveluri ale cursului fiind în 08 februarie – 4,8962,9 februarie – 4,8900 lei/euro şi 15 februarie – 4,8993 lei/euro.

     

  • Euro bifează un nou maxim istoric faţă de leu

    Cursul valutar a fost cotat vineri, 19 mai, la 4.9783 lei/euro, atingând un nou maxim istoric, după ce joi a înregistrat valoarea de 4.9731 lei/euro.

    De la începutul anului, leul s-a depreciat 1,03% faţă de euro.

    În perspectivă, analiştii anticipează continuarea presiunilor de depreciere având în vedere  şi deficitele mari, de cont curent şi bugetar, din România. Astfel, majoritatea prognozelor analiştilor indică un curs valutar de peste 5 lei/euro în acest an.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atenţionat recent în privinţa deficitelor mari din România, susţinând că ajustarea fiscală este esenţială şi trebuie făcută. „România trebuie să iasă din deficitul excesiv. Suntem singura ţară din UE cu deficit execesiv şi acest lucru costă şi bugetul, costă şi ţara“, a declarat guvernatorul BNR la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei. El a arătat că deficitul de cont curent şi deficitul fiscal sunt probleme pe care ţara trebuie să le rezolve în perioada următoare.

    Cursul de schimb a oscilat pe parcursul lui T1/2023 preponderent în intervalul 4,88-4,94 lei/euro. Cele mai mici niveluri ale cursului valutar din ianuarie au fost în 26 ianuarie şi 27 ianuarie, de 4,8858 lei/euro şi, respectiv 4,8922 lei/euro.

    Şi luna februarie a adus în câteva zile cotaţia valutară sub 4,9 lei/euro, cele mai mici niveluri ale cursului fiind în 08 februarie – 4,8962, 9 februarie – 4,8900 lei/euro şi 15 februarie – 4,8993 lei/euro.

    Tot vineri, dolarul american a fost cotat la 4,6091 lei, în urcare cu 0,25% faţă de valoarea afişată joi de BNR. Moneda americană rămâne însă sub maximul de 5,179 lei înregistrat în toamna anului trecut.

     

     

  • Euro atinge un nou maxim istoric faţă de leu

    Euro a atins astăzi un nou maxim istoric faţă de leu, BNR afişând un curs valutar de 4,973 lei/euro, cu 0,24% peste nivelul de miercuri.

    De la începutul anului, leul s-a depreciat cu aproape 1% faţă de euro.

    Primele luni din 2023, ca şi luna august din 2022, au fost marcate de pusee de apreciere surprinzătoare a leului în faţa euro, cursul coborând spre 4,9 lei/euro sau chiar sub acest prag, nivel despre care unii analişti au spus că nu este susţinut de fundamentele economiei, având în vedere deficitele mari, de cont curent şi bugetar.

    O influenţă asupra cursului de schimb a venit şi de la valuta de la nerezidenţii care investesc în titluri de stat în lei.

    Cursul de schimb a oscilat pe parcursul lui T1/2023 preponderent în intervalul 4,88-4,94 lei/euro.

    Moneda europeană a început luna mai la nivelul de 4,929 lei, dar a intrat pe un trend mai accelerat de creşere din 12 mai. Luni, 15 mai, BNR a afişsat un curs de 4,936 lei/euro, marţi de 4,946 lei/euro, miercuri de 4,961 lei/euro.

    Dolarul american este cotat joi la 4,597 lei, tot în urcare, cu 0,35%. Moneda americană rămâne însă sub maximul de 5,179 lei înregistrat în toamna anului trecut.

    Piaţa valutară a fost relativ stabilă în primul trimestru (T1) din 2023, volumul mediu zilnic al tranzacţiilor valutare pe cele trei luni fiind de 2 mld. euro, nivel apropiat de cel din T1/2022 şi comparabil cu volumul mediu din întregul an 2022.

     

  • Cât de bogaţi sunt românii faţă de europeni?

    În România, avuţia naţională pe cap de locuitor a crescut de 2,9 ori în ultimii şaisprezece ani, de la 11.300 euro în 2003, la 32.700 euro în 2019, evoluţie de 3,1 ori mai mică faţă de media înregistrată în Uniunea Europeană în acelaşi interval de timp, arată o sinteză a lucrării Avuţia naţională a României realizată de un colectiv condus de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.

    Potrivit acesteia, România se plasează în privinţa acestui indicator, pe locul 24 din UE26, doar înaintea Bulgariei, cu 28.300 euro pe locuitor, şi a Greciei cu 21.200 euro, Polonia având derogare privind raportarea către Eurostat.

    La polul opus, primele ţări din UE27 referitor la avuţia pe locuitor, cu valori ale indicatorului semnificativ peste media europeană, sunt Luxemburg (286.000 euro), Danemarca (212.000 euro), Austria (187.000 euro), Olanda (176.000 euro) şi Germania (163.000 euro).

    “Avuţia naţională reprezintă potenţialul economic care poate fi valorificat pentru a sprijini dezvoltarea pe termen lung. Un management adecvat al bogăţiei naţionale generează un impact pozitiv semnificativ asupra forţei economice a ţării şi bunăstării populaţiei. În acest sens, este necesară corelarea informaţiilor privind fluxul de venituri (VNBD) cu stocul de active (avuţia naţională)”, se specifică în raportul prezentat de Florin Georgescu.

    El precizează că avuţia naţională oferă şi o imagine a rezilienţei unei ţări în contextul schimbărilor rapide care se manifestă în ultimele decenii pe plan internaţional.

    Din perspectiva analiştilor BNR, indicatorul referitor la avuţia naţională pe cap de locuitor este redus din cauza nivelului scăzut al avuţiei naţionale totale (stoc), fapt provocat de fluxul anual reprezentat de volumul mic al Venitului Naţional Brut Disponibil (VNBD).

    “Deşi creşterea medie anuală a VNBD în euro al României a fost de 8,8% în perioada analizată (de la 52 mld. euro în 2003 la 216 mld. euro în 2020), iar majorarea medie anuală a UE27 a fost de 2,3% (de la 7 722 mld. euro la 11 382 mld. euro) în acelaşi interval de timp, nivelul iniţial foarte scăzut al VNBD din ţara noastră a influenţat negativ sporirea avuţiei naţionale pe locuitor, ceea ce ne menţine pe locul 24 din UE26, doar înaintea Bulgariei şi Greciei”.

    Vedeţi aici sinteza studiului

     

  • Pentru prima dată în ultimii doi ani, preţurile zahărului şi uleiului au scăzut în aprilie. Preţurile cartofilor sau brânzei însă au continuat să crească puternic. Alimentele au devenit principalul driver al inflaţiei

    ♦ Preţurile la alimente au crescut în general în aprilie 2023 faţă de martie, dar preţurile zahărului, uleiului, mălaiului sau făinii au scăzut.

    Pentru prima dată de când inflaţia a început să crească, preţurile la alimente de bază precum făina, uleiul sau zahărul au scăzut în aprilie 2023, prin comparaţie cu martie din acelaşi an, arată datele publicate de Institutul  Naţional de Statistică (INS).

    Astfel, preţul uleiului, care a ajuns în multe cazuri peste 10 lei litrul, a scăzut în aprilie cu 2,5% faţă de martie. Scăderea este destul de mare, în condiţiile în care inflaţia totală din aprilie 2023 versus martie a fost de 0,75%, iar în topul scumpirilor, de exemplu, se află brânza, al cărei preţ s-a majorat cu 2,1%, sau cartofii, care s-au scumpit cu 2,2% lună/lună.

    Cu toate acestea, cea mai mare presiune pe creşterea preţurilor din aprilie a venit tot din zona alimentară, care a înregistrat o inflaţie lunară de 1,1%, mult peste inflaţia generală de 0,75%. Dinamica lunară este importantă pentru că exprimă cel mai bine ten­dinţa preţu­rilor de consum.

    „Cele mai puternice pre­siuni inflaţio­niste au venit de la preţurile alimentelor, care au crescut cu 1,1% lună/lună în aprilie, din cauza produselor alimentare de bază mai scumpe (carne, produse de panificaţie şi lactate)“, remarcă economiştii BCR, într-o analiză a datelor INS.

    Pe de altă parte, în zona de servicii, preţurile au crescut cu 0,77%, uşor peste dinamica generală a preţurilor. Cea mai mare influenţă pentru creşterea de preţuri a venit de la produsele cosmetice.

    „Preţurile serviciilor au crescut cu 0,77% lună/lună, din cauza produselor de igienă şi cosme­ticelor mai costi­sitoare şi a serviciilor de apă şi canalizare. Preţurile nealimentare au crescut într-o măsură mai mică (0,48%), întrucât creşterea accizelor la tutun a fost compensată de energia electrică mai ieftină“, mai spun economiştii BCR.

     

    Inflaţia anuală, scădere de 3 procente

    Creşterea preţurilor de consum s-a temperat la 11,2%, o scădere de peste 3 puncte procentuale, de la 14,5%, cât a fost în martie. Scăderea a fost aşteptată chiar dacă anticipaţiile erau mai mici. În aprilie 2022 preţurile au crescut puternic şi astfel, prin comparaţie, inflaţia a scăzut în aprilie 2023, ca urmare a ceea ce economiştii numesc „efect de bază“ sau „efect statistic“. „La 11,2%, inflaţia din aprilie a surprins în mod pozitiv, deoarece atât consensul pieţei, cât şi aşteptările noastre au fost de 11,5%. Deşi s-a datorat în principal efectului de bază şi, prin urmare, în mare măsură anticipată, scăderea inflaţiei din aprilie (de la 14,5% în martie) ar trebui să consolideze încrederea pieţei în traiectoria descendentă a inflaţiei din România“, notează economiştii de la ING.

    Mai mult, evoluţia din aprilie a făcut ca eco­nomiştii de la BCR să revizuiască în jos prog­nozele de inflaţie din 2023. Astfel, la final de an, creşterea anuală de preţuri ar urma să se situeze la 7,5%. „Revizuim pre­viziunile de inflaţie la 7,5% an/an pentru sfâr­şitul anului 2023 (-0,2 pp), după evoluţia din aprilie“, scriu economiştii BCR.

    După 9 creşteri ale dobânzii de referinţă, Banca Naţională a României (BNR) a luat decizia de a face o pauză şi de a evalua impactul creşterii dobânzilor în inflaţie şi economie. Astfel, la ultimele trei şedinţe de politică monetară, dobânda de referinţă a fost menţinută la 7%. BNR vede o inflaţie de 7,1% la final de 2023, dar şi creştere economică.

  • Alexandru Păunescu, primul oficial al BNR care recunoaşte: mulţi consumatori au trecut de la ROBOR la IRCC şi au reuşit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare, preţ de câteva luni

    „Perioada de dobânzi ridicate se va menţine cel puţin în acest an”, anticipează Alexandru Păunescu, director în BNR şi reprezentant al BNR în CSALB.

    Mulţi consumatori au trecut de la ROBOR la IRCC şi au reuşit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare preţ de câteva luni, susţine Alexandru Păunescu, director în BNR şi reprezentant al BNR în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul bancar (CSALB).

    Păunescu este primul oficial din cadrul BNR care recunoaşte că au făcut bine românii care au trecut de la ROBOR la IRCC odată cu explozia ROBOR spre 7-8%, deşi în ultimul an au existat voci din mediul bancar care nu recomandau debitorilor să treacă de la ROBOR la IRCC. „Consumatorii şi băncile au reacţionat bine la situaţiile complicate care se manifestă, din păcate, de peste un an pe piaţa financiar-bancară. Mulţi consu­matori au trecut de la ROBOR la IRCC şi au reuşit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare preţ de câteva luni. Alţii au trecut la o dobândă fixă chiar în timpul creşterii dobânzilor variabile“, a declarat Alexandru Păunescu.

    „Cei care aveau economii făcute în perioada pandemiei au rambursat anticipat. Nu în ultimul rând, peste 3.500 de consumatori s-au adresat CSALB începând cu luna martie 2022 în încercarea de a negocia cu banca modificarea contractelor şi diminuarea efortului de plată“, a declarat Alexandru Păunescu.

    După creşterile masive înre­gistrate de indicele ROBOR s-a ajuns chiar la dublări ale ratelor. Iar indicele IRCC s-a menţinut simţitor sub nivelul ROBOR.

    Dacă românii care aveau credite ipotecare legate de ROBOR s-ar fi mutat pe IRCC încă din luna iulie 2021, ar fi economisit din diferenţa ratelor legate de cei doi indici aproximativ 8.800 lei în cazul unui credit ipotecar de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, potrivit simulărilor realizate de ZF în luna aprilie 2023.

    Analizând fiecare lună din ultimii doi ani, se poate observa că cea mai mică sumă economisită într-o lună în urma trecerii de la ROBOR la IRCC ar fi fost de circa 133 lei, pe când în perioada mai – septembrie 2022, când nivelul ROBOR a „sărit calul“, sumele economisite ajung şi la peste 800 lei.

    În general, analiştii şi bancherii au susţinut că IRCC este un indice cu o întârziere de 6 luni, care în cele din urmă urmează traseul dat de ROBOR şi că IRCC va fi mai mare decât ROBOR. Însă până acum ROBOR a rămas mai mare decât IRCC.

    De exemplu, media nivelului pentru indicele ROBOR în perioada iulie 2022 până în martie 2023 a fost între 8,14%, şi 6,91% în timp ce nivelul IRCC din T2/2022 până în prezent a fost între 4,06% şi 5,98%. Baza de pornire a creşterii indicelui ROBOR a fost de 1,5% în luna iulie 2021, ajungând la 6,66% în prezent. Comparativ, baza de pornire a creşterilor pentru IRCC a fost de 1,08% în T2/2021 şi estimările arată un nivel de 5,97% pentru T3/2023.

    Din perspectiva dobânzilor variabile, nivelul de creştere al dobânzilor variabile început anul trecut s-a oprit, odată cu temperarea inflaţiei, dar perioada de dobânzi ridicate se va menţine cel puţin în acest an, a explicat Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în cadrul CSABL în cadrul unui podcast realizat de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar.

    „După ce inflaţia a depăşit 16 procente, cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, BNR a fost nevoită să majoreze rata de politică monetară de la minimul istoric de 1,25% înre­gistrat în perioada pandemiei, până la 7%. Turbulenţele economice şi financiare sunt resimţite, din păcate, de consumatori. Cei cu credite cu dobânzi variabile au suportat majo­rări importante ale ratelor lunare. Cei mai protejaţi au fost consu­matorii care au contractat împrumuturi cu dobândă fixă până la începerea războiului din Ucraina şi beneficiază pe o perioadă de cel puţin 5 ani de un cost predictibil al împrumutului“, susţine Alexandru Păunescu.

    La rândul ei Danei Dima, vicepreşedinte al BCR, susţine într-un podcast al CSALB că scăderea inflaţiei, aşteptată în a doua parte a anului, ar avea un impact pozitiv asupra costurilor pe care le au clienţii băncilor, în special cei care au contractat în trecut credite cu dobândă variabilă, dar chiar dacă sunt semnale că s-a oprit creşterea abruptă a inflaţiei şi dobânzilor, este nevoie în continuare de atenţie şi echilibru.

    „Optimismul trebuie dozat bine. Odată cu scăderea inflaţiei, creşte apetitul de a lua credite noi. Important este să luăm cea mai înţeleaptă decizie pentru finanţele noastre şi ale familiei, inclusiv în perioadele în care suntem optimişti şi încrezători. Noi am început să construim un model preventiv încă de acum 10 ani. Mulţi dintre clienţii noştri au fost protejaţi prin dobânzile fixe şi de faptul că moneda naţională a rămas stabilă. Peste 85% din producţia de credite imobiliare, produsul standard al BCR, este acordată cu dobândă fixă, iar creditele de consum sunt acordate 100% cu dobândă fixă“, a spus Dana Dima.