Sundar Pichai în vârstă de 45 de ani care conduce Google din 2015, a primit acţiunile înainte de promovarea sa în funcţia de vicepreşedinte senior al produselor cu un an mai devreme, atunci când a preluat mai multe din responsabilităţile co-fondatorului Larry Page.
Premiul a crescut în valoare, deoarece acţiunile Alphabet Inc. au crescut cu 90% de la data acordării, comparativ cu un avans de 39% al indicelui bursier S&P 500.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Sundar Pichai în vârstă de 45 de ani care conduce Google din 2015, a primit acţiunile înainte de promovarea sa în funcţia de vicepreşedinte senior al produselor cu un an mai devreme, atunci când a preluat mai multe din responsabilităţile co-fondatorului Larry Page.
Premiul a crescut în valoare, deoarece acţiunile Alphabet Inc. au crescut cu 90% de la data acordării, comparativ cu un avans de 39% al indicelui bursier S&P 500.
Preşedintele Statelor Unite a sancţionat zilele trecute 24 de ruşi, inclusiv oligarhi şi oficiali guvernamentali, sub acuzaţia că au participat la atacurile Rusiei împotriva democraţiilor occidentale, potrivit Reuters.
Sancţiunile SUA au lovit interesele de afaceri ale miliardarilor, inclusiv pe cele ale companiei Rusal – cel mai mare producător mondial de aluminiu – care figurează pe lista entităţilor sancţionate, pierzând aproximativ 60% din valoarea sa de la publicarea anunţului.
Renaissance Technologies este un fond hedge recunoscut în SUA. Mai ales din prisma faptului că este creatoarea fondului de investiţii Medallion, probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume, scrie Bloomberg. În Medallion pot lucra doar angajaţii Renaissance (300 de angajaţi dintre care 90 au doctorate). Fondul, recunoscut pentru secretomania sa, a produs în ultimii 28 de ani profituri de 55 miliarde de dolari, fiind cu 10 miliarde de dolari mai profitabil decât fondurile conduse de miliardarii Ray Dalio sau George Soros.
Mai mult, a reuşit această performanţă în mai puţin timp şi cu mai puţine active. Este fondul care nu pierde bani aproape niciodată (un singur an a fost pe minus).
“Rnaissance este versiunea comercială a proiectului Manhattan (n.r proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare)”, spune Andrew Lo, profesor de finanţe la MIT. Acesta îi atribuie o mare parte din succesul fondului fondatorului Jim Simons (78 de ani) care a creat fondul în 1982 şi a adus muţi oameni de ştiinţă. “Compania reprezintă vârful fondurilor de investiţii “quant” – (n.r care sunt bazate algoritmi care decid dacă o investiţie este atrăgătoare sau nu. Decizia finală de a vinde sau a cumpăra este realizată de calculator). Nimeni nu se apropie de performanţa lor”, mai spune Lo.
În afară de Simons, care s-a retras de la conducere în 2009, foarte puţine lucruri sunt counoscute despre grupul de oameni de ştiinţă care conduc fondul şi a căror avere cumulată depăşeşte cu uşurinţă PIB-ul multor ţări, mai scrie Bloomberg.
Peter Brown, unul dintre conducători, doarme de obicei în biroul său Robert Mercer, celălalt responsabil pentru conducerea fondului, vorbeşte foarte rar şi în întâlniri mai degrabă îl auzi fluierând decât vorbind.
Cu toate acestea nimeni nu a reuşit să le copieze succesul. Calculatorele acestora sunt mai bune, angajaţii au mai multă şi mai bună informaţie decât competitorii şi reuşesc să identifice mai multe semnale în piaţă pe care să-şi bazeze predicţiile şi alocările de capital.
Specialiştii spun că niciun sistem nu poate rezista pentru totdeauna. Însă chiar şi după retragerea fondatorului fondul de investiţii a continuat să facă bani, chiar şi în prima jumătate a anului face bani, deşi în această perioadă multe fonduri hedge s-au chinuit.
„Este cu adevărat fără precedent din punctul de vedere al turbulenţelor pe care le dezlănţuie”, a declarat Robin Bhar, analist la Société Générale SA, citat de Bloomberg.
Sancţiunile SUA asupra celui mai mare producător de aluminiu din lume, ameninţă să crească lanţul de aprovizionare global pentru aluminiu, utilizat în avioanele fabricate de Boeing Co. şi F-150 de la Ford Motor Co.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Indicatorul institutului este acum portocaliu – aflat la mijlocul grilei de avertizare – pentru prima dată din martie 2016. Acesta acoperă o serie de date care au semnalat scăderi în trecut, incluzând comenzile din fabrică, încrederea în afaceri şi rata dobânzilor. Riscul – se arată în raport – este că incertitudinea care rezultă din pieţele financiare poate avea un efect de auto-întărire asupra economiei reale, potrivit Bloomberg.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Angajaţii concediaţi nu recuperează niciodată acelaşi nivel de bunăstare de dinainte de a fi daţi afară. Acest nivel de bunăstare include sănătatea mintală, stima de sine, satisfacţia vieţii.
Pierderea unui loc de muncă poate fi o lovitură grea care determină o scădere mare a satisfacţiei individului faţă de viaţă, mai mult decât pierderea partenerului sau divoţul, potrivit unei cercetări realizate de University of East Anglia împreună cu centrul What Works Center for Wellbeing.
Şomerii devin din ce în ce mai nefericiţi în următorii ani de la momentul concedierii. Cel mai bun remediu este găsirea rapidă a unui loc de muncă nou, cu un salariu mare şi de prestigiu, de preferat.
Se pare că persoanele care pierd un partener de viaţă îşi revin mai repede. “După ce cineva îşi pierde un partener, bunăstarea scade apoi treptat se întoarce la nivelele anterioare”, a spus Tricia Curmi de la What Works Center for Wellbeing. “Dar nu vedem acelaşi lucru în cazul şomajului”, adaugă ea.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru divorţ: posibilitatea întâlnirii unei persoane noi te ajută să treci mai repede peste inima frântă.
Totuşi nu există destul date pentru a ne lămuri de ce pierderea unui loc de muncă ne afectează atât de mult. Cercetătorii speculează faptul că slujba este foarte importantă în viaţa unei persoane, o caracteristică definitorie a ceea ce înseamnă să fii om.
Se pare că religia diminua o parte din durere. “Efectul pierderii locului de muncă asupra persoanele care mergeau în mod regulat la biserică a fost mai mic decât asupra celor care nu mergeau”, a spus Curmi.
Karl-Erivan Haub, 58 ani, este co-CEO al grupului Tengelmann şi a fost văzut ultima dată sâmbătă dimineaţă pe pârtia de ski, potrivit poliţiei din Valais.
În cadrul unei scrisori către angajaţi, publicată de ziarul german Handelsblatt, fratele directorului şi co-CEO-ul companiei, Christian Haub, a confirmat dispariţia acestuia. El a transmis că, deşi familia nu îşi pierde speranţa, se aşteaptă ca acesta să fie absent pentru mult timp.
“Bineînţeles că familia noastră este pregătită pentru o asemenea situaţie, încât business-ul să poată continua într-o manieră obişnuită”, a transmis acesta.