BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Colliers: Investiţiile imobiliare au depăşit 800 mil. euro în primele nouă luni ale anului, cel mai bun rezultat din ultimii zece ani, din care activele de birouri au reprezentat peste 90%

    Piaţa de investiţii imobiliare din România a atins aproape 820 mil. euro după primele nouă luni ale anului, plus 45% faţă de perioada similară a anului trecut, şi cu 27% mai mult decât în 2019, reprezentând cele mai bune trei trimestre din ultimul deceniu, din care activele de birouri au reprezentat peste 90%, indică datele companiei de consultanţă imobiliară Colliers International.

    “Deşi există o oarecare inerţie, este încurajator faptul că cele mai mari oferte ale anului, respectiv vânzarea portofoliului de birouri NEPI Rockcastle pentru peste 300 de milioane de euro către AFI Europa şi vânzarea Parcului Floreasca către Fosun / Zeus JV pentru peste 100 de milioane de euro, au fost finalizate în august, în ciuda pandemiei”, spun reprezentanţii Colliers.

    În continuare, mai mult de jumătate dintre investitorii imobiliari confirmă interesul pentru achiziţii de noi proiecte, atât în ​​Bucureşti, cât şi în oraşele regionale, şi sunt în prezent gata să cumpere în condiţii mai bune, având în vedere contextul economic generat de pandemia de Covid-19, arată datele unui sondaj realizat de Colliers International pe piaţa investiţiilor, în rândul a aproape 50 de companii reprezentând fonduri de investiţii, dezvoltatori, administratori de active şi bănci.

    Astfel, investitorii continuă să arate cel mai mare interes pentru proiectele industriale şi logistice, optimismul crescând faţă de aprilie, când Colliers a realizat un sondaj similar.

    „Activele industriale şi logistice intră în centrul atenţiei pentru investitori, optimismul crescând din aprilie. Percepţia îmbunătăţită despre proiectele industriale este şi mai vizibilă atunci când se face referire la preţurile de achiziţie, 51% dintre respondenţi aşteptându-se la preţuri de achiziţie mai mari pentru aceste active în anul următor, în creştere de la 16% în aprilie. Percepţia privind hotelurile şi comerţul cu amănuntul în următoarele 12 luni rămâne destul de slabă, in linie cu sondajul anterior. Cu toate acestea, încă vedem unii investitori în căutare de achiziţii oportuniste. Continuarea crizei medicale a menţinut percepţia asupra birourilor într-o zonă de reajustare, ceea ce a încurajat o segmentare mai mare între diferitele tipuri de produse şi preţuri”, a spus Mihai Pătrulescu, Senior Associate Investment Services la Colliers International.

    Ponderea participanţilor din piaţă care doresc să-şi extindă portofoliile atât în ​​Bucureşti, cât şi în oraşele regionale, depăşeşte cu mult cea a investitorilor care caută să vândă, respectiv aproximativ 57% dintre respondenţii cu active / focus în Bucureşti caută oportunităţi, la fel şi 32% dintre respondenţii cu active în oraşele regionale.

    În ceea ce priveşte disponibilitatea finanţării, există unele îmbunătăţiri faţă de sondajul realizat de Colliers în aprilie, deşi majoritatea investitorilor (55%) se aşteaptă în continuare la o înrăutăţire pe termen scurt, comparativ cu 74% în sondajul din aprilie. Se remarcă, de asemenea, unele îmbunătăţiri modeste în ponderea răspunsurilor legate de costurile de finanţare. Aversiunea băncilor faţă de risc rămâne o problemă potenţială pe termen scurt, evidenţiind o piaţă încă tensionată.

    În acealaşi timp, investitorii încă estimează o recesiune cu o revenire mult mai rapidă decât cea din 2009, segmentul imobiliar fiind rezistent în acest context. Problema principală a investitorilor din piaţa imobiliară este contextul economic global incert (51% din răspunsuri), urmat de îngrijorări cu privire la fundamentele României, cum ar fi dezechilibrele fiscale (40% din răspunsuri) şi incertitudinile cu privire la imobiliare în general (38% din răspunsuri). Acestea sugerează un context destul de dificil pentru derularea tranzacţiilor, dar se pare că preocupările generale cântăresc ceva mai mult decât problemele specifice ale României.

    „În timp ce în aprilie a existat un consens clar că în ceea ce priveşte valorile mobiliare, atât reprezentările şi garanţiile, cât şi condiţiile de asigurare ar deveni mai dure, lucrurile par să se mai fi stabilizat acum. De exemplu, în ceea ce priveşte asigurările, 38% dintre respondenţi se aşteaptă la înăspriri, faţă de 66% în aprilie, iar pentru reprezentări şi garanţii 55% se aşteaptă la înăspriri, faţă de 64% în aprilie. Procesul de due-diligence pare să fi atins şi el un nivel mai confortabil şi acest lucru este, de asemenea, destul de pozitiv pentru tranzacţiile viitoare, potrivit sondajului. În concluzie, avem o piaţă aflată în modul de revenire, deşi sondajul evidenţiază şi aşa-numita revenire în formă de K, deoarece unele sectoare recuperează mult mai repede decât altele. Activele industriale sunt câştigătoare clare, urmate la distanţă de birouri; retailul şi hotelurile încă suferă”, concluzionează Anca Merdescu, Associate Director Investment Services la Colliers International.

  • JLL: Reactivarea spaţiilor de birouri este inevitabilă şi va lua amploare în perioada următoare

    Aproape 6 din 10 angajaţi îşi doresc să se întoarcă la birou, sentiment resimţit mai ales în rândul generaţiilor millennials, astfel că, în timp ce se vorbeşte foarte mult despre munca la distanţă ca o nouă tendinţă conturată de pandemia de COVID-19, reactivarea spaţiilor de birouri este inevitabilă şi va lua amploare în perioada următoare, apreciază specialiştii companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

    ”Asistăm la o întorsătură naturală a evenimentelor. În timpul resticţiilor de circulaţie, adaptarea la sistemul de lucru la distanţă era o prioritate şi realitatea ne-a arătat că acesta este şi eficientă. Cu toate acestea, după câteva luni de lucru de acasă, angajaţii pierd pur şi simplu ocazia de a se întâlni la birou, de a lucra într-un spaţiu profesional de birouri şi într-un mediu de lucru organizat”, spune Cezar Florea, Managing Director Tetris Romania, companie care operează în cadrul biroului JLL din Bucureşti şi care oferă servicii de fit-out pentru toate tipurile de proiecte imobiliare.

    Astfel, în ciuda regulilor restrictive de siguranţă, au apărut soluţii astfel încât spaţiile de lucru existente să fie utilizate în proporţie de peste 90%, una dintre acestea referindu-se la conceptul de spaţii pivot, tot mai apreciat în Europa.  

    ”În industria imobiliară şi cea de amenajare a birourilor, acesta este un model de proiectare a spaţiilor comune astfel încât să fie multifuncţionale şi uşor de reorganizat în orice moment. În era coronavirusului şi a nevoii de a menţine distanţarea socială, aşa-numitul spaţiu pivot funcţionează cel mai bine pentru reproiectarea actualelor spaţii de birouri”, explică Cezar Florea.

    Potrivit experţilor Tétris, soluţiile IoT (Internet of Things) vor fi din ce în ce mai utilizate în spaţiile pivot pentru a oferi flexibilitate şi mobilitate, cu accent puternic pe soluţii de igienă şi de sterilizare a birourilor care au ca scop oferirea unui sentiment de confort angajaţilor.

    Utilizarea tehnologiei pentru a gestiona traficul în spaţiul de birouri, pentru completarea de chestionare electronice de sănătate, precum şi utilizarea instrumentelor de screening şi biometrice. va deveni obişnuiţă. Desigur, procesul de digitalizare a spaţiilor de birouri va fi susţinut de aplicaţii mobile şi sisteme BIM (Building Information Modeling), care, graţie IoT, vor oferi informaţii despre disponibilitatea spaţiilor, despre numărul de persoane dintr-o încăpere sau despre -calitatea aerului condiţionat dintr-o anumită zonă.

    ”Spaţiile trebuie regândite, astfel încât locul de muncă să fie sigur, dar şi eficient, flexibil, modern şi estetic. Lucrul din afara biroului va fi din ce în ce mai des combinat cu lucrul de la birou. În aceste condiţii, birourile vor prelua rolul de „hub şi club”, ceea ce înseamnă că trebuie să fie transformate în medii de lucru care să favorizeze cooperarea, întâlnirile de afaceri şi sociale, care să faciliteze interacţiunile umane atât de necesare pentru a fi productivi şi creativi în afaceri”, adaugă Cezar Florea.

    Chiar dacă aparent utilizarea tehnologiilor inteligente în spaţiile de birouri pare o schimbare de direcţie, în realitate, aceasta nu face decât să contribuie la efortul pe care companiile le fac deja pentru a crea birouri ecologice. Birourile ecologice şi dezvoltarea durabilă a companiilor, precum şi tehnologiile moderne nu sunt tendinţe care concurează între ele, ci sunt sisteme care sunt interconectate, si care, atunci când sunt concepute cu înţelepciune, dau rezultate excelente, concluzionează specialiştii JLL.

  • Biroul de tip nou

    Aşa-numitele spaţii de co-working unde se puteau duce să lucreze diverse persoane sau chiar întreprinzători care nu voiau să închirieze un birou au fost şi ele afectate, oamenii preferând să lucreze de-acasă. Unele companii deţinătoare de astfel de spaţii au avut mai puţin de suferit din cauza situaţiei actuale decât altele, scrie LA Times. Printre acestea se numără o companie britanică, Second Home, care s-a extins anul trecut în SUA, la Hollywood, în apropiere de celebrul Sunset Boulevard şi înregistrează în continuare cerere când alte clădiri de birouri stau închise. Ideile sale de amenajare ar putea inspira şi alte companii care caută soluţii pentru biroul viitorului. Spaţiul Second Home de la Hollywood este amenajat sub forma unor studiouri amplasate într-o fostă parcare transformată în grădină. Cei care închiriază un astfel de studio nu dau nas în nas unii cu alţii, spaţiile fiind complet separate, nedeservite de lifturi comune şi nici legate de holuri pe care să fie recirculat aerul, şi în plus pot deschide ferestrele spaţiilor lor pentru o gură de aer curat. De sus, studiourile Second Home seamănă cu nişte ciuperci mari datorită formei. 

  • Dare 2 Care – Give Blood, Save Lives

    Accenture România

    Motivaţie:
    Pentru Accenture România, responsabilitatea este determinată de două caracteristici, spun reprezentanţii companiei, aflate într-o relaţie strânsă cu valorile companiei – grija şi respectul faţă de clienţi şi societate. Concret, proiectele de responsabilitate socială au drept trăsături comune faptul că se desfăşoară prin parteneriate solide, pe termen lung şi, mai mult decât atât, încurajează implicarea angajaţilor companiei. Accenture s-a implicat în mai multe proiecte centrate pe promovarea diversităţii la locul de muncă, susţinere pentru educaţie şi acţiuni de voluntariat. „Acestea din urmă le oferă angajaţilor noştri oportunitatea de a avea un impact semnificativ în comunităţile în care lucrează şi trăiesc”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Una dintre cele mai importante acţiuni de voluntariat a angajaţilor Accenture este „Dare 2 Care – Give Blood, Save Lives”, parte a programului de corporate citizenship al Accenture România. Fiind o companie care în România are peste 3.500 de angajaţi, reprezentanţii Accenture au văzut oportunitatea de a aduce o reală schimbare prin încurajarea şi facilitarea donării de sânge de către angajaţi. În anul 2019 au avut loc sesiuni trimestriale de donare la birou în toate oraşele în care Accenture are birouri locale, numărul total de angajaţi fiind de 400, în creştere faţă de anul anterior, chiar şi în aceste condiţii de pandemie. Pornit la iniţiativa unor angajaţi, programul de donare de sânge se află în al treilea an de implementare, iar numărul de donatorilor a crescut de la an la an în toate cele şase oraşe în care avem birouri.

    Efecte:
    În fiecare zi, la nivel naţional este nevoie de minimum 1.000 de litri de sânge, iar fiecare donare de sânge poate salva trei vieţi. Corelând aceste două aspecte cu procentul scăzut, de 2%, al românilor care aleg să se implice în această cauză socială, comparativ cu media de 10% la nivel european, „am considerat absolut necesară alăturarea noastră acestei cauze”, spun reprezentanţii companiei. Efectul campaniei de comunicare internă a fost creşterea numărului de donatori de la an la an şi mai ales în această perioadă când, din cauza pandemiei, s-a înregistrat o scădere drastică a numărului de donatori de sânge. „Planul nostru nu este doar să continuăm să punem în aplicare această iniţiativă, ci şi să o dezvoltăm: ne propunem să creştem constant numărul de donatori, acoperind toate cele şase oraşe în care avem birouri în România”, îşi descriu planurile referitoare la această campanie reprezentanţii Accenture România.

  • Care este viitorul clădirilor de birouri. Dar al mallurilor?

    Cu trei săptămâni în urmă, compania Genesis Property, deţinută de Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a anunţat că birourile Novo Park din Pipera se transformă în spaţii de co-living.
    Grupul francez Renault tocmai a anunţat că din 50.000 de metri pătraţi închiriaţi pentru birouri va scoate la subînchiriere cel puţin 20.000 de metri pătraţi, în urma evaluării necesarului de spaţiu pentru viitor.
    Estimările actuale indică faptul că cel puţin un sfert din spaţiile pentru birouri de acum vor deveni goale, ca urmare a relocării angajaţilor acasă.
    Acum 1-2 ani, o clădire de clasă B din Pipera care avea vreo 15 ani s-a transformat într-un bloc de apartamente.
    Chiar fostul sediu al Business MAGAZIN, ZF etc., unde am stat 5 ani, s-a transformat dintr-o clădire de birouri de 7 etaje într-un bloc de locuinţe.
    În mod cert, mai sunt şi alte cazuri de acest fel.
    Criza COVID-19 i-a trimis pe angajaţi să lucreze de acasă, cu succes, dar a dus la eliberarea a sute de mii de spaţii de birouri. În Bucureşti sunt peste 3 milioane de metri pătraţi de birouri, iar acum prezenţa fizică este de maximum 30%. Dar chiriaşii plătesc pentru tot spaţiul.
    Cred că anual, în Bucureşti, se plătesc pentru birouri aproape 500 de milioane de euro.
    Dezvoltatorii speră că firmele care au închiriat spaţiile de birouri îşi vor readuce până la urmă angajaţii la locurile de muncă, astfel încât să nu se pună în final problema eliberării reale de spaţii, rezilierea contractelor astfel încât în final spaţiile să devină goale cu totul.
    Proprietarii stau încă bine pe contracte, iar negocierile pentru reducerea chiriilor sunt mai dificile, cel puţin la nivel public.
    Dezvoltatorii spun că şi ei au de plătit credite la bancă pentru clădirile pe care le-au ridicat. Dar la un moment dat tot se va ajunge la un război, mai ales dacă firmele vor folosi 50% din spaţiul deţinut.
    Nimeni nu ştie cum va evolua pandemia, aşa că e greu de spus care va fi viitorul prezenţei angajaţilor la birou ca înainte.
    Dezvoltatorii sunt puşi în faţa unei noi realităţi a businessului lor, având în vedere că cererea de spaţii de birouri va fi mult mai scăzută, dacă nu chiar zero, aşa că trebuie să-şi bată capul cum va arăta viitorul, ce vor face cu zecile, sutele şi chiar milioanele de metri pătraţi care vor sta goale. Cu cine şi mai ales cu ce vor fi umplute.
    Înainte de Covid, la parterul clădirilor de birouri erau restaurante, cafenele, clinici medicale, mici magazine, dar şi acestea îşi vor vedea businessul distrus dacă nu vor mai fi oameni în clădirile de birouri.
    Prima opţiune a proprietarilor va fi să-şi transforme clădirile de birouri în locuinţe, având în vedere că cererea este încă puternică iar finanţarea bancară încă ieftină.
    Unii dezvoltatori îşi imaginează „cămine” pentru corporatişti, bineînţeles în varianta modernă.
    Poate unele etaje din clădirile de birouri mai bine poziţionate vor deveni grădiniţe, şcoli şi, de ce nu, chiar creşe.
    Dacă este adevărat ce se marketează – că aceste clădiri de birouri noi sunt verzi, că au cel mai bun aer – asta înseamnă că sunt bune şi pentru copii.
    Când pleci de acasă nu mai faci
    2-3 drumuri, să duci copiii la grădiniţă sau la şcoală, ci totul ar putea să existe într-un singur spaţiu.
    Acesta este şi unul dintre motivele pentru care angajaţii vor fi dispuşi să revină la birou. La etajul 1 poate să fie grădiniţa, la etajele 2 şi 3 o şcoală, iar la etajele următoare birourile.
    Şcolile private câştigă teren, iar investitorii sunt dispuşi să investească milioane în complexuri noi. S-ar putea ca o clădire de birouri care stă goală să devină o alternativă mai bună, având în vedere că deja există, nu mai trebuie construită, ci doar compartimentată.
    Probabil că va urma şi o luptă pentru atragerea de instituţii de stat în clădirile de birouri libere, ceea ce ar fi extraordinar, pentru că s-ar elibera îngrămădeala care există în acest moment în instituţiile publice.
    Cred că în următorii zece ani vom vedea transformări vizibile din clădirile actuale de birouri în clădiri care vor adăposti businessuri la care nu ne gândim acum. Cine ştie, pot să devină şi escape room-uri.
    Ideea este că dezvoltatorii, cei care au în spate finanţări bancare, nu-şi vor putea permite să stea prea mult timp cu spaţiile goale, pentru că alţi chiriaşi nu vor veni decât dacă vor reuşi să-i fure din altă parte, ceea ce va elibera din altă parte, alte spaţii.
    Aceeaşi situaţie va interveni şi la malluri, unde o parte din spaţii se vor elibera şi nu vor veni chiriaşi noi în forma tradiţională pe care o ştim.
    Eu tot mizez pe faptul că la un moment dat un mall se va transforma într-un cimitir al viitorului. Uitaţi-vă cât este metrul pătrat de groapă de veci. 

  • În aşteptarea corporatiştilor. Ce se întâmplă cu restaurantele şi cafenelele de la baza clădirilor de birouri

    Pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra activităţii cafenelelor şi restaurantelor situate în apropierea clădirilor de birouri.
    Cele mai aglomerate zone din Bucureşti sunt, astăzi, lipsite de trafic, mai ales la orele prânzului, când majoritatea angajaţilor obişnuiau să ia masa în restaurantele din împrejurimi.
    În staţiile de metrou Aurel Vlaicu, Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Politehnica, unele dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din Bucureşti, traficul a scăzut în ultimele două luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, pentru că dintre cei peste 300.000 de salariaţi care lucrează în acele zone, doar 30-40% s-au întors fizic la serviciu.
    În zona blocurilor de birouri Afi Park, în jurul orei 13:00, în mijlocul săptămânii, trotuarele şi zonele destinate pauzelor pentru corporatişti sunt aproape goale. Câteva dintre cafenele, care teoretic sunt deschise – conform programului afişat pe uşă – erau totuşi închise. La cele câteva restaurante deschise de la parterul clădirilor Afi Park, cum ar fi cunoscutele Vivo Fusion Food Bar, La Plăcinte sau Sushi Terra, stau la mese aproximativ 5-7 persoane, ocupând mai puţin de 10% din capacitatea teraselor. Aglomeraţia care, în mod normal, era întâlnită pe terasele acestor restaurante, s-a mutat acum în rândul livrărilor, iar circa 4-5 comenzi împachetate şi gata de livrat aşteaptă să fie preluate.
    O cafenea de la baza clădirii Afi Park 5, în care traficul corporatiştilor era foarte mare înainte de pandemia de COVID-19, găzduieşte pe terasă acum doar 7 clienţi, dintre care doar 2 sunt angajaţi care lucrează în apropiere.
    „Ne descurcăm destul de greu în perioada aceasta pentru că nu prea avem clienţi. Vin în jur de 10 clienţi la orele prânzului, dacă nu şi mai puţini”, spune o angajată a cafenelei.
    În Capitală, birourile se întind pe o suprafaţă care depăşeşte 3 milioane de metri pătraţi, iar cele mai multe se află clădirile din zona Pipera-Aurel Vlaicu, Aviatorilor-Piaţa Victoriei şi Cotroceni.
    „Vânzările pentru locaţia din Piaţa Victoriei au scăzut foarte mult pe ceea ce înseamnă mâncare de prânz, comparativ cu o perioadă obişnuită în care cei mai mulţi dintre clienţi erau corporatiştii. Restaurantul avea două părţi populare ale zilei, între 12:00 şi 14:00, şi seara, după ora 18:00. A doua parte a zilei a rămas în continuare un interval în care numărul clienţilor este mai mare, dar prânzul a dispărut în totalitate, iar acest lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aroximativ 40%”, spune Cristina El Majzoub, manager al Restaurantului Japanos, un business cu o cifră de afaceri care depăşeşte 4 milioane de lei şi care are un număr mediu de 37 de angajaţi.
    În prezent, pentru restaurantul din Piaţa Victoriei, una dintre cele trei locaţii din Bucureşti deţinute de firma Japanos Friends S.R.L., se înregistrează zilnic doar 60 de comenzi, după spusele managerului. În plus, aceasta susţine că profilul clienţilor s-a schimbat, odată cu redeschiderea teraselor de la 1 iunie, acum venind la terasa restaurantului tineri, familii cu copii sau grupuri mixte şi doar 10% dintre clienţii pe care îi au sunt corporatiştii care lucrează în apropiere.
    „Cred că vor fi foarte multe companii mari care vor vedea beneficiile muncii remote, cum ar fi diminuarea costurilor de întreţinere de la birou. Prevăd ca în următorul an să existe o scădere pentru restaurantul din Piaţa Victoriei în rândul clienţilor din această categorie, scădere care poate ajunge chiar la 50% faţă de cea din prezent”, adaugă Cristina El Majzoub.
    Aceasta mai spune că restaurantul cu specific japonez s-a reorientat, în mare parte, către livrări, iar profilul său a fost şi el modificat, dintr-un local care la prânz semna meniuri prestabilite, într-unul pe care îl aleg oameni cu venituri mai mari, care vin seara să mănânce şi să se relaxeze.
    Accentul va cădea, în perioada următoarea, pe dining experience, susţine managerul, pentru care vor colabora cu bucătari experimentaţi, pentru a duce restaurantul într-o zonă benefică adaptată publicului ţintă, chiar şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    „Situaţia din viitor este foarte incertă, iar noi, ca manageri, nu ştim dacă planurile pe care ne dorim să le punem în aplicare vor putea fi duse la bun sfârşit. Spre exemplu, vrem să extindem localul şi pe partea de evenimente, dar acest lucru nu ştim dacă va fi posibil din punct de vedere legal deocamdată. Avem planuri pentru prima jumătate a anului viitor, dar aşteptăm să vedem ce se va întâmpla la nivelul industriei HoReCa”
    Nu doar unităţile din zona HoReCa aflate în apropierea spaţiilor de birouri au avut de suferit în urma pandemiei, ci şi mall-urile şi comercianţii din cadrul acestora.
    Traficul din mall este unul redus, multe dintre insulele situate pe culoarul mall-urilor au fost scoase, pentru a se evita aglomeraţia, iar toate fast-food-urile şi-au oprit activitatea din interior, mutând zonele de food-court în exterior şi micşorându-le capacitatea.

  • Soluţia ingenioasă găsită de un român pentru companiile ale căror angajaţi lucrează remote. Spania şi Germania o vor folosi


    Pluria, aplicaţia dezvoltată de Andrei Creţu, facilitează găsirea unor spaţii de lucru (zone de coworking, lounge-uri, cafenele, librării, biblioteci) care să dispună de diferite facilităţi şi cu acoperire geografică mare la nivelul fiecărui oraş din portofoliu, pentru companiile interesate să îşi reducă costurile pe care le presupune asigurarea unui birou fix, tradiţional, pentru fiecare angajat, oferindu-le în schimb aceste alternative în diverse zone ale oraşului, în care angajaţii pot lucra remote, full time sau ocazional, şi pe care le pot schimba de la o zi la alta în funcţie de necesităţile apărute: întâlnirea cu un client, cu colegii de departament pentru diverse proiecte de echipă, sau pentru evadarea din biroul de acasă, contra unui contract lunar în regim on-demand (se achită doar când spaţiile de lucru sunt utilizate), pentru întrebuinţări ocazionale, ori a unui abonament personalizat după nevoile angajatorilor.

    „Trendul macro este acela de remote work, iar lucrul de acasă este doar o componentă a acestuia. Încă din ultimii ani toată această mişcare avea o dinamică foarte bună. Anul trecut, nişte studii la nivel internaţional  arătau că în Europa şi America de Nord, 3% din angajaţi au lucrat în 2019 şi remote, iar aşteptările erau ca această cifră să se transforme în 15% până în 2025. Pandemia a accelerat foarte mult adopţia acestui regim de muncă. Simţim pe propria piele că această tendinţă se accelerează. Acum se vehiculează ideea că 30% din angajaţi îşi vor petrece parţial timpul şi în regim remote până în 2025. S-a dublat astfel estimarea iniţială”, spune Andrei Creţu, fondatorul aplicaţiei Pluria. În plus, notează el, citând un studiu realizat de Founder Forum, 98% dintre persoane susţin că şi-ar dori să aibă la job opţiunea de a lucra remote, iar că 86% dintre directorii generali şi fondatorii businessurilor au implementat deja o de o politică de remote work în firmele pe care le administrează. În opinia lui, principala barieră prepandemie, care oprea managerii să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă, era incertitudinea legată de nivelul de performanţă pe care îl vor avea aceştia, incertitudine care a fost însă spulberată în ultimele luni, companiile realizând totodată că este inutil să ocupe spaţii mari de birouri când ar putea apela la o alternativă. Creţu spune că în prezent businessurile se află în diverse etape: fie funcţionează încă integral într-un sediu central, fie au sediu central şi lucrează şi remote, fie se duc doar ocazional la birou, iar în unele cazuri au trecut complet la lucrul în regim remote. „Cei mai conservatori renunţă la minimum 30% din suprafaţă, alţii mai agresivi vor să rămână cu doar 20-30%, dar sunt câteva exemple care vor să renunţe total.”

    Ideea dezvoltării aplicaţiei i-a venit în urmă cu circa trei luni şi a pornit de la o problemă pe care Andrei Creţu spune că a identificat-o în piaţă, aceea a faptului că majoritatea businessurilor, în noul context de piaţă, au fost prinse între două extreme – chemarea sau nu înapoi, la birou, a angajaţilor. „Noi nu am văzut în niciuna dintre ele o soluţie sustenabilă pe termen lung, luată individual. Întorsul la birou de luni până vineri, la acelaşi program, nu pare să fie fezabil, pentru că ne-am dat seama cât de bine este să nu petreci atât de mult timp în trafic, pentru că la o oră – o oră şi jumătate pierdută zilnic în trafic iroseşti o zi, când ai putea să asimilezi acel timp la nivel personal. Nici să lucrezi de acasă pe termen lung nu e însă sustenabil – fie nu putem să ne concentrăm, pentru că avem copii, de exemplu, fie ne concentrăm prea mult pe muncă şi nu mai delimităm timpul de lucru de cel liber. Mai e un segment prins la mijloc, angajaţii nu pot sta acasă, însă companiile vor să îşi reducă pe viitor spaţiile de birou. Aici ne-am poziţionat noi.” În plus, varianta Pluria e mult mai flexibilă, spune el. „Dacă angajezi 100 de oameni şi apoi trebuie să restructurezi e foarte greu să scalezi biroul tradiţional, rămâi cu un spaţiu nefolosit, pe când cu Pluria doar activăm şi dezactivăm nişte conturi, ca atunci când s-a migrat de la servere la cloud.”

    Preţul contractelor diferă în funcţie de frecvenţa cu care angajaţii unei companii folosesc spaţiile respective, costul mediu pe ziua de lucru fiind de 12 euro/angajat, în funcţie de particularităţile fiecărei companii în parte. „Noi am făcut o simulare de costuri – cât îl costă pe angajator, în varianta tradiţională – biroul de tip A, calculând câţi metri pătraţi se alocă per angajat, care e chiria medie în Bucureşti, plus costurile de securitate, pentru cafea sau alte facilităţi şi ne-a rezultat că în momentul de faţă un angajat presupune un cost lunar de 450-600 de euro, din punct de vedere al costurilor aferente infrastructurii. Dacă se optează pentru varianta Pluria, reducerea poate fi semnificativă, dacă se reduce din spaţiul de birou tradiţional  – un cost de 5-7 ori mai mic, de maximum 170 de euro/lună în cazul achiziţionării unui abonament nelimitat. Abonamentele variază de la câteva zile de acces în reţea, lunar, până la varianta de acces nelimitat. În cazul oraşelor Madrid şi Berlin, antreprenorul spune că tarifele pentru serviciile businessului vor fi similare, poate cu 10-15% mai mari, deoarece şi costurile din respectivele pieţe sunt mai ridicate decât în România.

    Pentru început, aplicaţia, care va fi lansată luna aceasta şi va fi disponibilă în GooglePlay şi AppStore, va acoperi oraşele Bucureşti, Cluj, Madrid şi Berlin. Antreprenorul a ales Spania pentru că acolo a urmat masterul, şi a rămas „cu o afinitate pentru această ţară”, iar Germania, pentru că un model dezvoltat în Berlin „e uşor de replicat şi în alte oraşe europene”. „Londra, de exemplu, este destul de volatilă acum, ca urmare a Brexitului”, notează el. Pentru sucursalele din Berlin şi Madrid, planurile de dezvoltare vizează atragerea unui număr de 50 de companii în portofoliul de clienţi şi a unui număr de 100 de spaţii până la finalul anului 2021.

    Cum funcţionează Pluria? Potrivit lui Creţu, angajaţii vor avea aplicaţia instalată pe telefon şi vor rezerva prin intermediul acesteia locul unde vor să lucreze în ziua următoare. La începerea programului fac check-in, angajatorul având astfel posibilitatea de a vedea de unde lucrează fiecare angajat. „Oferim companiilor această opţiune pentru o mai bună transparenţă şi pentru securitatea muncii – companiile ne-au spus că le este util să ştie din ce loc lucrează oamenii, unde se află aceştia, ca măsură de siguranţă.”

    În prezent, portofoliul businessului cuprinde aproape 50 de spaţii de lucru în cele patru oraşe. Pentru spaţiile de lucru disponibile în aplicaţie au fost încheiate parteneriate cu diverse companii, printre care lanţuri hoteliere, de pildă Accor, care a şi intrat cu patru hoteluri în reţea, dar şi cafenele, unul dintre partenerii din HoReCa fiind cafeneaua Beans & Dots din Bucureşti, zone de coworking (Commons Unirii, Impact Hub Universitate) şi alte spaţii neconvenţionale: librării, biblioteci sau muzee. „Dincolo de această reţea compusă din spaţii deja disponibile vedem o mare oportunitate în viitor din partea proprietarilor de clădiri de office care sunt convins că vor fi deschişi să aloce o parte din aceste clădiri, măcar un etaj, unui astfel de spaţiu flexibil.” El spune că fiecare partener va putea să se diferenţieze în felul său de celelalte spaţii de lucru. „Unii oferă o cafea bună, cappuccino, ceai, snacksuri, fructe, alţii dispun de videoproiectoare, TV, flipchart, ori de zone de relaxare, bibliotecă, terasă, spaţii outdoor, parcări. În aplicaţie vom lista toate facilităţile, vom trece inclusiv parola de la wi-fi. Aplicaţia este destinată exclusiv segmentului B2B, deoarece, potrivit antreprenorului, „e mai bine să fii specializat şi să te adresezi unui segment ţintă”.

    Potrivit lui Creţu, clienţii-companii nu vor interacţiona direct cu respectivele spaţii, ci facturile pentru consumul fiecărui angajat vor fi plătite de Pluria. „Fiecare intrare ne costă diferit. Prin platforma noastră  agregăm toată cererea din partea companiilor şi plătim noi accesul oamenilor pentru fiecare persoană în parte. Lunar, plătim o factură aferentă utilizării fiecărui spaţiu”. Ca şi în cazul 7card, aplicaţie fondată de Andrei Creţu alături de Iulian Cîrciumaru, „partea statistică joacă un rol foarte important care ne ajută să ne menţinem în zona profitabilă. Ţintim volume mari, nu vrem un profit mare la nivel de utilizator. Dar pentru că funcţionăm cu marje subţiri e foarte riscant să cazi în zona neprofitabilă – trebuie să fim foarte atenţi în tot ceea ce înseamnă partea de statistică/analiză.” De pildă, adaugă el, vor urmări zonele frecventate de cei mai mulţi utilizatori, pentru a se axa în jurul centrelor de interes ale acestora.

    În lansarea Pluria s-au investit până acum în jur de 200.000 de euro, dar Creţu spune că investiţiile nu se vor opri aici, ci vor continua în următorii ani, atât în direcţia dezvoltării produsului şi a acoperirii unui portofoliu mai mare de clienţi şi de pieţe, dar şi în consolidarea echipei, obiective pentru îndeplinirea cărora vrea să aplice, anul următor, pentru obţinerea unei noi runde de investiţii.

    În momentul de faţă, deşi nu au fost semnate contractele cu primii clienţi deoarece aplicaţia nu a fost încă lansată, antreprenorul spune că se aşteaptă, după lansare, să concretizeze discuţiile cu circa 5-10 companii de diverse dimensiuni din IT şi tehnologie, atât din Bucureşti cât şi din Cluj, urmând ca ulterior să fie semnate contracte şi cu clienţi din Madrid şi Berlin. „Sunt atât firme mici, cu 20 de angajaţi, cât are cea mai mică companie, cât şi businessuri cu 2.000 de angajaţi. E foarte posibil, şi asta a fost şi recomandarea noastră, să începem cu un program pilot, în care să folosească nelimitat serviciul nostru. Deocamdată, în afară de această idee, solicitările se îndreaptă spre două direcţii – în cazul firmelor mai mici, care au reuşit să iasă de sub contractele de chirie, acestea sunt interesate de abonamente nelimitate pentru că nu mai au un birou, iar cealaltă categorie, de abonamente de o zi, maximum două zile pe săptămână, pentru că vor să şi păstreze o parte din sediu, dar să aibă o alternativă şi pentru angajaţii care se simt confortabil în a lucra de acasă.” Aşteptările sale minime personale, sunt de a ajunge, până la finele anului, la un portofoliu de 20 de clienţi corporate şi de a include cât mai mulţi angajaţi ai companiilor respective.
    Creţu spune că cereri de parteneriere au venit deja şi din alte oraşe, precum Sibiu, Iaşi sau Timişoara, şi speră ca într-o lună de la lansare să extindă aria de acoperire în toate oraşele principale din România, importante pentru mediul corporate, iar ulterior să includă în portofoliul extern şi alte pieţe europene. De altfel, în viziunea sa, reţeaua va putea fi accesată de angajaţii unei companii în orice oraş şi ţară în care aplicaţia va avea acoperire, acest aspect fiind important mai ales pentru cei care călătoresc în interes de serviciu. Antreprenorul spune că momentan nu au un competitor similar deoarece majoritatea companiilor cu model de business asemănător se adresează segmentului B2C, de aici şi decizia de a se lansa şi pe alte pieţe europene. „Pentru început, în străinătate vom avea un soft launch, urmând să turăm motoarele la începutul anului viitor. Vom avea echipe în Madrid şi Berlin, susţinem acum interviuri pentru alegerea managerilor locali. Intenţia noastră este să dezvoltăm Pluria în hub-urile de afaceri ale Europei. E o presiune pe noi să ne mişcăm cât mai repede pentru a avea avantajul primului sosit. Vrem să fim un Airbnb al birourilor.” Echipa Pluria este în proces de formare şi numără în prezent şase persoane, însă multe dintre servicii sunt externalizate – alţi şase oameni lucrează, de pildă, în echipa unui furnizor care se ocupă de componenta tehnică, deoarece, spune Andrei Creţu, „nu vrem să creştem nejustificat echipa internă.

  • Grădina cu birouri

    O soluţie, scrie Financial Times, poate fi căutată la scriitori, care de multă vreme se refugiază să lucreze într-o încăpere separată situată în grădina casei lor, fie construită special, fie provenită dintr-un foişor reamenajat ca birou. Printre cei care scriau sau scriu într-un spaţiu separat în grădină se numără George Bernard Shaw, Virginia Wolf sau Neil Gaiman. Biroul sau spaţiul de refugiu din grădină nu este însă amenajat de locatarii casei, ci se poartă colaborarea cu un arhitect care să-l proiecteze.
    Clienţii care solicită aşa ceva doresc fie spaţii moderne, aşezate pe aflorimente, dacă amplasamentul o permite, la construcţia cărora se foloseşte piatră şi sticlă, ca în cazul spaţiului de creaţie de la Greenwich (Connecticut) al fostului bancher american, John Barr, devenit poet, fie spaţii bine integrate în peisaj. În acest din urmă caz se remarcă un studio construit în Australia, la Melbourne, şi acoperit cu iederă, ceea ce-l face greu de distins prin vegetaţie. Biroul celui care l-a comandat este amplasat în dreptul ferestrei mari şi-i permite astfel să se bucure de privelişte. Un alt exemplu vine de la Londra, unde un arhitect a proiectat pentru fratele său un spaţiu octogonal de lucru, construit din lemn şi vopsit în verde pentru a se încadra bine în peisajul grădinii.

  • Cum vor mai putea multinaţionalele atrage angajaţi când toţi lucrează de acasă, iar clădirile de birouri cu facilităţile lor nu mai contează?

    Începând de la clădiri de birouri aflate lângă metrou, lângă un mall sau lângă centre comerciale, cu cafetaria sau food court-ul, până la interioare cu spaţii aerisite, colorate, cu ventilaţie de ultimul tip, lumină şi perne ergonomice, totul era făcut pentru a da bine în materialele de prezentare.
    Când aceste lucruri, plus abonamentele la sălile de fitness sau centrele medicale au devenit comune, multinaţionalele au început să investească în programe de leadership, training şi chiar psihologie în încercarea de a face diferenţa faţă de rivali.
    În ultimii ani salariile, cel puţin cele din IT, au crescut destul de mult şi atunci angajaţii au început să se intereseze de şefi, de managerii cu care vor lucra şi de colegii de birouri – cum sunt, ce fac şi cum se comportă.
    Specialiştii în HR au ajuns să spună că angajaţii nu pleacă dintr-un loc din cauza banilor, ci din cauza şefilor.
    Bugetele de HR au devenit tot mai mari odată ce nivelul de fluctuaţie de personal se mărea şi era nevoie de mai mulţi bani pentru a ţine angajaţii sau a aduce alţii noi. Atâta timp cât sondajele arătau că angajaţii erau fericiţi la birou şi nu plecau atât de repede la o altă companie, banii nu contau.
    România avea o rezervă de cost destul de mare, aşa că cel mai important lucru era să ai cu cine să faci proiectele, nu la ce cost de personal.
    Pe vârful crizei forţei de muncă, mai ales în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, unde multinaţionalele şi-au deschis centre şi aveau nevoie de angajaţi, departamentele de HR au ajuns în prima linie de bord dacă aveau rezultate.
    Dar în martie 2020, de nicăieri, a venit criza COVID-19 şi totul s-a schimbat.
    De frica coronavirusului, corporatiştii au fost trimişi să lucreze de acasă – trăiască infrastructura de internet din România, cea mai bună din Europa – iar trecerea s-a făcut fără probleme, spre surprinderea tuturor. Clădirile de birouri şi sediile de companii, unde s-au investit, sute, zeci de milioane de euro, au devenit goale, fără viaţă şi inutile din punctul de vedere al chiriaşilor.
    Într-o săptămână toată lumea lucra de acasă ca şi cum ar fi fost de la birou. Acum s-a deschis un război între dezvoltatori şi chiriaşi pe tema spaţiilor de birouri, care au devenit prea mari şi inutile, dar asta e altă problemă.
    Având în vedere că pandemia
    nu moare, ci chiar se extinde, companiile nu vor să rişte să-şi readucă angajaţii la birou, ţinându-i acasă atâta timp cât pot să lucreze din altă parte.
    Ani de zile angajaţii au visat să lucreze de acasă pentru a nu mai sta pe drumuri cu orele, dar au realizat că este extrem de dificil să stai între patru pereţi, să vorbeşti numai tu cu tine, fără colegii pe care nu-i sufereai sau cu şefii pe care-i urai.
    Pe cine să mai dai vina acum dacă ai vrea să pleci?
    Având în vedere că acum este criză, fluctuaţiile de personal s-au redus considerabil spre bucuria departamentelor de HR, care nu mai trebuie să se confrunte cu angajaţi tot timpul nemulţumiţi sau care nu vin la interviuri, anulându-le cu o oră înainte.
    Dar pe de altă parte, pe măsură ce activitatea economică se reia, iar proiectele revin, discuţia legată de personal, de reţinere şi chiar de atragere de noi oameni va reveni în prim plan.
    Poate nu va fi la fel ca în ultimii ani, dar tot timpul companiile angajează sau fac reduceri de personal în funcţie de cum merge businessul.
    Întrebarea este cum vor fi atraşi oamenii în viitor de o companie sau alta, atâta timp cât se lucrează de acasă, nu mai contează sediul cu facilităţile lui nici distanţa şi poate chiar nici „faţa” colegilor şi a şefilor.
    Cum vor arăta facilităţile viitorului pentru a reţine şi a atrage talentele?
    Pentru că multinaţionalele nu pot veni acum să zugrăvească cei patru pereţi de acasă!

  • Emma Toma, head of office division, AFI Europe România: „Construieşte relaţii pe termen lung”

    O mare provocare recentă pentru Emma Toma a fost închirierea în mai puţin de un an a primei faze a proiectului de birouri AFI Tech Park, construit într-o zonă nouă pentru dezvoltările de birouri. „Marea mea realizare profesională a reprezentat-o succesul proiectelor de care m-am ocupat până acum: AFI Park 1-5, AFI Tech Park şi AFI Park Braşov”, spune ea. Pentru anul în curs, principalul său obiectiv este gestionarea părţii de închiriere a aproximativ 330.000 mp GLA (suprafaţa disponibilă spre închiriere – n.red.) de spaţii de birouri din zonele Centru-Nord şi Centru-Vest din Bucureşti, precum şi în alte două oraşe importante din ţară: Timişoara şi Braşov. „Este un portofoliu impresionant atât prin amploarea lui, cât şi prin competitivitate, iar pentru mine este o provocare extrem de interesantă să transform acest portofoliu în proiecte de succes, cu chiriaşi mulţumiţi.”

    Deşi segmentul spaţiilor de birouri este preponderent reprezentat de bărbaţi, Emma Toma consideră, bazându-se şi pe experienţa personală, că, atunci când eşti profesionist şi te impui prin seriozitate şi construieşti relaţii de lungă durată, succesul este garantat, indiferent dacă eşti bărbat sau femeie. Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională ea spune că, în cazul său, proporţia între timpul petrecut la birou şi viaţa personală este relativ dezechilibrată, „dar este o alegere personală, iubesc ceea ce fac şi nu cred că mi s-ar fi potrivit un alt parcurs în viaţă. Nu cred că ai cum să fii dedicat 100% vieţii personale şi, în aceeaşi măsură, profesiei, dintr-un motiv simplu: timpul”.

    Profilul Emmei Toma a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.