BusinessMagazin

Tag: bani

  • Ţara cuprinsă de panică. Oamenii se tem că toţi banii din bănci se vor evapora, iar frica atinge cote nemaivăzute de la criza financiară din 2008

    Cele mai recente evenimente şi turbulenţe cu care s-a confruntat economia americană ar putea reduce drastic încrederea în sistemul financiar american. Aproape jumătate dintre americani se tem pentru banii pe care i-au depozitat într-o bancă sau altă în alte instituţii financiare, scrie CNBC.

    Potrivit unui sondaj al companiei de consultanţă Gallup, aproape jumătate dintre americanii intervievaţi au declarat că sunt „foarte îngrijoraţi” sau „serios îngrijoraţi” pentru banii lor. Numai 20% dintre aceştia stau fără frica că banii lor ar putea dispărea pe fondul agravării problemelor cu care se confruntă sistemul bancar.

    Nivelul de îngrijorare exprimat în sondaj este similar cu cel constatat de Gallup la scurt timp după prăbuşirea Lehman Brothers în septembrie 2008.

    Cu toate acestea, nu este vorba de un sondaj pe care Gallup îl realizează în mod regulat, astfel încât este dificil de spus cum s-au schimbat atitudinile în timp. Cu toate acestea, compania a realizat o comparaţie între sentimentul din 2008 şi cel din prezent, iar aceasta indică o îmbunătăţire, pe măsură ce tot mai multe măsuri au fost luate pentru atenuarea problemelor economice.

    Federal Deposit Insurance Corp. – creată în 1933, în cele mai negre zile ale Marii Depresiuni – susţine depozitele până la 250.000 de dolari per deponent. Pentru cei care au conturi peste limita asigurată, există mai multe măsuri care pot fi luate pentru a proteja mai mult de 250.000.

    Potrivit Gallup, cei care se identifică drept republicani sau independenţi, precum şi cei cu venituri medii şi mici au fost mai predispuşi să fie îngrijoraţi de banii lor. Acelaşi lucru a fost valabil şi pentru americanii care nu au finalizat o facultate.

    Sondajul a fost realizat pe un eşantion de aproximativ 2.000 de oameni în perioada 3-25 aprilie 2023.

  • Povestea unei tinere de 24 de ani care reuşeşte să facă mii de dolari pe lună dintr-o spălătorie auto: Lucrez doar 20 de minute pe zi atunci când merg să imi iau banii

    Hannah Ingram, o tânără de 24 de ani din SUA, a început să lucreze în real-estate la 17 ani. După o scurtă perioadă petrecută în facultate, s-a lăsat de studii şi a devenit broker imobiliar. În timp ea a început să inveţe despre conceptul de venit pasiv şi a încercat să investească într-o afacere care funcţionează aproape de una singură, scrie CNBC.

    Tânăra a reuşit să cumpere cu 2.000 de dolari o spălătorie auto, care îi aduce venituri pasive de 5.500 de dolari pe lună.

    „Partea cea mai bună e că lucrez doar 20 de minute pe zi, când merg să ridic banii şi să verific daca totul este în regulă”, a declarat Hannah.

    Ea a închiriat iniţial spălătoria de la fostul proprietar încercând să evite un credit la bancă, pentru ca în 2021, să o cumpere în mod oficial.

    Conform contractului pe care l-a încheiat, tânăra s-a angajat să acopere toate ratele lunare, precum şi impozitul pe venit, proprietate şi facturile pentru utilităţi. După satisfacerea acestor obligaţii, Hannah a putut încasa întreg profitul.

    Potrivit lui Hannah Ingram, când vine vorba de un business de acest tip cele mai importante aspecte sunt locaţia şi cât de accesibilă e clienţilor, o bună evaluare a veniturilor şi necesitatea de a păstra clienţii fideli.

     

  • Panica cuprinde încet dar sigur cea mai mare economie a lumii. Americanii se tem că toţi banii din bănci se vor evapora, iar frica atinge cote nemaivăzute de la criza financiară din 2008

    Cele mai recente evenimente şi turbulenţe cu care s-a confruntat economia americană ar putea reduce drastic încrederea în sistemul financiar american. Aproape jumătate dintre americani se tem pentru banii pe care i-au depozitat într-o bancă sau altă în alte instituţii financiare, scrie CNBC.

    Potrivit unui sondaj al companiei de consultanţă Gallup, aproape jumătate dintre americanii intervievaţi au declarat că sunt „foarte îngrijoraţi” sau „serios îngrijoraţi” pentru banii lor. Numai 20% dintre aceştia stau fără frica că banii lor ar putea dispărea pe fondul agravării problemelor cu care se confruntă sistemul bancar.

    Nivelul de îngrijorare exprimat în sondaj este similar cu cel constatat de Gallup la scurt timp după prăbuşirea Lehman Brothers în septembrie 2008.

    Cu toate acestea, nu este vorba de un sondaj pe care Gallup îl realizează în mod regulat, astfel încât este dificil de spus cum s-au schimbat atitudinile în timp. Cu toate acestea, compania a realizat o comparaţie între sentimentul din 2008 şi cel din prezent, iar aceasta indică o îmbunătăţire, pe măsură ce tot mai multe măsuri au fost luate pentru atenuarea problemelor economice.

    Federal Deposit Insurance Corp. – creată în 1933, în cele mai negre zile ale Marii Depresiuni – susţine depozitele până la 250.000 de dolari per deponent. Pentru cei care au conturi peste limita asigurată, există mai multe măsuri care pot fi luate pentru a proteja mai mult de 250.000.

    Potrivit Gallup, cei care se identifică drept republicani sau independenţi, precum şi cei cu venituri medii şi mici au fost mai predispuşi să fie îngrijoraţi de banii lor. Acelaşi lucru a fost valabil şi pentru americanii care nu au finalizat o facultate.

    Sondajul a fost realizat pe un eşantion de aproximativ 2.000 de oameni în perioada 3-25 aprilie 2023.

  • Trăiască 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii! În urmă cu 34 de ani, în 1989, muncitorii stăteau la coadă pentru zahăr, ulei, carne, făină. Acum, corporatiştii stau la coadă la îngheţată, la Velocità, pe Calea Victoriei. Dacă PSD le măreşte impozitele pentru că au salarii mari, va fi revoltă

    Duminică după-amiază, 30 aprilie 2023. Calea Victoriei din Bucureşti, care este închisă în weekend, era arhi-arhiplină. Nu ştiu dacă am văzut vreodată atât de mulţi oameni pe Calea Victoriei, mai ales că este weekend prelungit cu ocazia zilei libere de astăzi, luni, 1 mai, iar oamenii pleacă din Bucureşti.

    Peste tot era coadă, la gelaterii, la cafenele, la pizzerii, la cofetării şi chiar la celebrele merdenele de la Nea Mihai, din piaţa Amzei (pentru cei care nu ştiu, sunt cele mai bune merdenele din Bucureşti) trebuia să stai la coadă cel puţin 15 minute.

    La Velocità, un icon pe Calea Victoriei, stăteai la coadă 30 de minute pentru a lua o îngheţată care nu-i ieftină deloc.

    Calea Victoriei era extrem de vie, colorată, cool, cu cele mai noi tendinţe din modă, tinerii îşi plimbau cu mândrie copiii, iar părinţii şi bunicii le ţineau trena.

    Ce paradox: acum 34 de ani, în 1989, aceşti părinţi şi bunici, care erau muncitori în fabricile comuniste, stăteau la coadă pentru zahăr, ulei, făină, carne, ca să nu mai vorbim că pâinea era pe cartelă.

    Acum, copiii şi nepoţii lor, corporatişti, stau 30 de minute la coadă la Velocità sau la celelalte gelaterii pentru o îngheţată.

    Ziua de 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii, are semnificaţii diferite.

    Bunicii şi părinţii trebuiau să iasă, aduşi cu arcanul, la celebra defilare prin faţa liderilor Partidului Comunist, iar acum copiii şi nepoţii defilează de plăcere pe Calea Victoriei, prin faţa privirilor tuturor, ca să vadă cine mai trece şi cu ce este îmbrăcat.

    Cei care se plimbau în weekend pe Calea Victoriei sau cei care au fost weekendul trecut pe Kiseleff la Street Food, au rămas şi îşi doresc să rămână în România în continuare, chiar dacă jumătate din generaţia Z crede că în viitorul apropiat ar trebui să părăsească ţara pentru o viaţă mai bună.

    Foarte mulţi dintre corporatiştii din Bucureşti, dar şi cei din celelalte oraşe mari, realizează că ce au obţinut aici este într-un fel sau altul la fel ca în afară: joburile din multinaţionale sunt la fel ca în afară, lucrează în clădiri de birouri la fel cum sunt cele de la Londra, Viena, Paris, New York, mâncarea este la fel, iar salariile, chiar dacă sunt mai mici ca în afară, au o putere de cumpărare poate mai mare aici, în România, decât în Occident. Să vedeţi cum se va ridica Iaşiul!

    În ultimii 20 de ani, România a înregistrat cea mai mare rată de creştere economică din Europa, iar în ultimul deceniu creşterea economică şi creşterea puterii de cumpărare a fost şi mai mare (salariile s-au dublat şi chiar triplat în valoare nominală, iar prin stabilitatea cursului valutar leu/euro au înregistrat o creştere în euro susţinută).

    Fiecare dintre cei care stau la coadă la Velocità sau la o altă gelaterie, munceşte din greu pentru banii lui, stă cu orele la muncă, încearcă să demonstreze că este mai bun decât omologul lui din afară, se încăpăţânează să creadă că în România poţi să trăieşti rezonabil de bine, aşa cum cred expaţii care vin aici şi nu mai pleacă.

    Fără să aibă în faţa ochilor anumite date economice ale viitorului, aceşti corporatişti, aceşti foarte mici, mici, mijlocii antreprenori şi liber profesionişti simt că această ţară are o şansă, mai ales după ce au văzut că nu suntem în urmă faţă de celelate ţări.

    Problema corporatiştilor este statul, guvernul, partidele, oamenii care administrează instituţiile de stat care nu fac nimic, care lucrează împotriva lor şi a acestei ţări.

    Problema banilor într-un fel sau altul s-a mai diluat, salariile corporatiştilor au crescut, dar când te uiţi în jur la tot ceea ce ţine de stat – infrastructura medicală, infrastructura educaţională, infrastructura publică -, toţi spun că este un dezastru, că nu mişcă nimic, că suntem o cauză pierdută. În fiecare zi apare un caz de corupţie la stat, iar banii ceruţi şi daţi ca mită nu sunt puţini, ci chiar foarte mulţi.

    Când companiile, atât multinaţionale cât şi firmele româneşti, caută cu disperare oameni, multe firme fiind nevoite să lucreze cu asiatici, pentru un job la stat, la o instituţie publică, se dă în continuare şpagă.

    Când trebuie să pleci din ţară cu avionul, inevitabil te loveşti şi eşti lovit în plin de preţurile produselor de la Otopeni şi nu înţelegi de ce aceste preţuri sunt mai mari decât în afară. Noroc că acum am aflat de Dosarul Otopeni, unde cei de acolo umblau să dea şpagă 22 de milioane de euro pentru prelungirea contractelor de închiriere a magazinelor din Otopeni. Iar această şpagă (care pentru foarte mulţi este foarte mare – 22 de milioane de euro pentru 10 ani -, dar în realitate este mică pentru businessul de acolo, de 80-90 de milioane de euro pe an) se recuperează imediat prin preţurile produselor şi serviciilor din Otopeni, pe care le plătim cu toţii.  

    Bugetul de stat are an de an bani mai mulţi, dar acest lucru se vede prea puţin, mult prea puţin: în sănătate este un dezastru, cel puţin ca percepţie, spitalele sunt murdare şi cad peste tine, mai ales cele din oraşele mijlocii şi mici, clădirile instituţiilor de stat sunt un dezastru, când te duci la ghişeele instituţiilor de stat funcţionarii sunt înghesuiţi ca într-o închisoare etc.. Acum, la şcoală, problema părinţilor nu este legată de note sau educaţie, pentru că este deja o cauză pierdută, ci de intrarea drogurilor în şcoli şi de faptul că poliţia, autorităţile statului, nu fac nimic. Certitudinea părinţilor este că aceste droguri ajung în şcoli, pe străzi, cu ajutorul poliţiei, cu ajutorul serviciilor secrete, care îi acoperă pe traficanţi, aşa cum văd în filmele americane.

    Dincolo de asta, toţi îşi pun problema, cel puţin la nivel de discuţie de cafenea, unde se duc banii din taxe şi impozite pe care ei îi plătesc din munca lor (45% din salariul brut se duce la stat, iar pentru cei care au afaceri, sunt taxele pe companii, care nu se opresc niciodată).

    Ce face statul cu aceşti bani, unde se duc ei?, este întrebarea tuturor.  

    Acum, piaţa este stresată de posibilitatea majorării taxelor şi impozitelor pentru că bugetul nu are bani suficienţi. De unde a venit acest lucru?

    Iar lumea este furioasă, o furie din aceasta ascunsă, când îl aud pe Ciolacu de la PSD că cei care câştigă mai mult decât preşedintele României trebuie să plătească un impozit mai mare. Dar de ce să facă acest lucru? Adică, cu cât munceşti mai mult, facturezi mai multe ore – de IT, de consultanţă, de avocatură etc. -, vei plăti un impozit mai mare?

    Aceşti corporatişti încearcă să spună în fiecare zi că nu au făcut o greşeală că au rămas în ţară, că vor să-şi crească copiii în această ţară, iar cei de la PSD, înfrăţiţi cu cei ce la PNL, vor să vină cu taxe şi impozite mai mari, din care să fure şi mai mult, că doar vin alegerile.  

    Poate Ciolacu, Ciucă şi alţi lideri ai celor două partide care formează guvernul ar trebui să stea la coadă la Velocità, să audă ce vorbesc oamenii.

    La un moment dat, USR era o speranţă pentru ei şi de aceea i-au votat. Cei de la USR au ajuns o dezamăgire, nimic nu se mai aude de ei, iar PSD şi PNL fură ca-n codru şi vor să pună taxe şi impozite mai mari. Despre Iohannis nu au ce să zică, pentru că preşedintele nu este prezent în spaţiul public, deci nici nu-l simt în viaţa lor.

    Aşa că, dacă PSD şi PNL le măresc taxele şi impozitele, s-ar putea ca votul lor de la anul să se îndrepte către AUR, ca o reacţie negativă la adresa celor care sunt acum la putere. Aşa s-a întâmplat în 2000, când mulţi tineri, proaspăt angajaţi în multinaţionalele care veneau în România, au votat cu Vadim doar ca să nu voteze cu Iliescu, care era votat de bunici şi părinţi, apoi au votat cu Băsescu, care le promitea că îi va trage pe PDSR-işti în ţeapă în Piaţa Victoriei, iar apoi au votat cu USR, care era ceva nou şi vorbea pe limba lor.

    Să vedem cu vine vor vota la anul.

    Până una alta, trăiască ziua de 1 Mai corporatist, Ziua Internaţională a Oamenilor Muncii.

  • Sfatul de aur al unui milionar self-made pentru cei ce vor să facă avere: Este extraordinar de important să faceţi acest lucru

    Ramit Sethi, milionar self-made şi starul documentarului Netflix „How to get rich” vine cu un sfat important pentru cei tineri, aflaţi la început de drum şi care vor să evolueze financiar şi să facă avere, scrie CNBC.

    Tinerii abia ieşiti din băncile liceului sunt puşi faţă în faţă cu obligaţia de a-şi gestiona cât mai bine posibil banii, dar şi cu nevoia de a-şi finaliza studiile şi eventual de a avea propria locuinţă.

    „Cel mai bun sfat al meu pentru persoanele în vârstă de 20 de ani, când vine vorba de bani, este creeze un sistem de investiţii constante, pentru că acestea se pot transforma în timp în baza propriei averi”, a declarat milionarul.

    Cei aflaţi la început de drum se pot confrunta cu o serie de probleme multiple – câştigul salarial care nu este pe măsura asteptărilor, dubii în privinţa alegerilor pofesionale sau datorii – însă au de partea lor un factor extraordinar de important: timpul. De aceea este esenţial ca ei să înceapă să investească cât mai curând posibil, chiar şi sume mici de bani, cu condiţia ca investiţia să se deruleze în mod continuu.

    În general, cu câţi mai mult bani se investesc, cu atât şansele unei persoane de a construi o avere şi a deveni independentă financiar se măresc. Dobânzile pentru investiţii precum depozitele bancare sau acţiunile cresc în timp şi oferă o perspectivă reală de a accesa o formă de venit pasiv.

    Pe scurt, cu cât investitorul îşi menţine banii în investiţie, cu atât suma va creşte.

    Chiar dacă bursa nu se află mereu plus, iar turbulenţele economice o pot tulbura, din punct de vedere istoric ea şi-a revenit mereu. Investind din timp, şansele ca sumele pierdute în timpul unei crize să crească sunt solide şi realiste.

    Crearea unui sistem automatizat de investiţie, se poate transforma într-un obicei. Acesta poate fi demarat chiar şi prin intermediul jobului, dacă investitorul decide ca o parte din salariu să fie direct virată în contul său de investiţii.

    „Dacă vă număraţi printre cei de 20 de ani, aveţi o oportunitate extraordinară în faţă, chiar dacă veniturile dvs. nu sunt chiar atât de mari. Pe măsură ce avansezi în carieră şi venitul tău creşte, poţi investi şi mai mulţi bani, mărind şansele să faci avere”, a mai spus milionarul.

    Al doilea sfat al milionarului pentru cei tineri sună aşa: Încercaţi să vă şi distraţi puţin.

    Este important să faci tot posibilul pentru a deveni sigur şi indepedent financiar, dar este la fel de important ca investitorul să profite de timpul, energia şi oportunităţile care apar în această perioadă.

    „Dacă e să privesc puţin în urma, unul dintre regretele mele este că am uitat să mă relaxez ceva mai mult”, a declarat Ramit Sethi.

  • Ţara din Europa care pierde trenul banilor: Cu împrumuturi de peste 140% din PIB, o creştere economică din ce în ce mai slabă, şi agenţii de rating care se pregătesc să o retrogradeze la „junk”, viitorul nu arată bine pentru a treia economie a continentului

    Agenţia de rating Moody’s este de părere că Italia este singura ţară din Europa care riscă să îşi piardă ratingul de ţară şi să retrogradeze la categoria „junk”. Într-un raport care analizează modul în care naţiunile au făcut faţă retrogradărilor, a treia economie din zona euro a devenit singurul candidat pentru o astfel de ajustare, scrie Bloomberg.

    „Italia este în prezent singurul stat suveran cu rating Baa3 cu perspectivă negativă. Creşterea lentă şi costurile de finanţare mari pot slăbi şi mai mult poziţia fiscală a Italiei”, au declarat analiştii.

    Moody’s, a cărei următoare evaluare a creditului Italiei este programată pentru 19 mai, îi acordă ratingul Baa3, cu o treaptă peste junk. Perspectiva este negativă încă din luna august – o evaluare deosebit de pesimistă a ţării a cărei coaliţie condusă de premierul Giorgia Meloni a preluat puterea în urmă cu aproape exact şase luni.

    În schimb, S&P Global Ratings şi-a reafirmat săptămâna trecută propria opinie privind Italia la un nivel cu o treaptă mai ridicat – BBB cu perspectivă stabilă. Fitch Ratings are o opinie similară.

    Italia se confruntă cu „riscuri sporite” în jurul implementării unor reforme cruciale menite să revigoreze potenţialul său de creştere, au scris analiştii Moody’s, citând măsuri, inclusiv cele legate de atragerea banilor din Fondul de redresare al Uniunii Europene.

    Ultimul episod de creştere economică se datorează unei perioade mai liniştite în politică, obiectivului declarat al guvernului italian de prudenţă fiscală şi garanţiei antifragmentare a Băncii Centrale Europene.

    Orice eventuală retrogradare la categoria junk ar afecta economia naţională şi ar aduce ţara într-un teritoriu necunoscut, din cauza retrogradării care face ca obligaţiunile sale să fie mai puţin atractive pentru investitori.

    O astfel de mutare nu ar afecta participarea sa la programele de achiziţionare de obligaţiuni ale BCE. Datoria guvernamentală este eligibilă atât timp cât cel puţin una dintre cele patru mari agenţii de rating consideră că Italia este sigură pentru investitori.

    Împrumuturile Italiei depăşesc 140% din PIB, în timp ce creşterea economică rămâne în continuare slabă din punct de vedere istoric. De asemenea Italia riscă să nu finalizeze unele proiecte necesare pentru a debloca banii europeni până la termenul limită din 2026.

    Moody’s a precizat că 28 de ţări au fost retrogradate la „junk” din 1995 încoace. Dintre acestea, doar 12 au reuşit să recupereze ratingul de investiţii, iar timpul necesar variază între aproximativ trei şi 14 ani, procesul implicând “transformări majore”, inclusiv îmbunătăţiri instituţionale şi consolidarea finanţelor publice.

  • Investitorii crypto s-au întors cu picioarele pe pământ: „Cum să cumperi aur” doboară recorduri în topul căutărilor Google pe măsură ce jucătorii din universul criptomonedelor s-au săturat de volatilitatea activelor digitale şi caută o opţiune mai sigură pentru banii lor

    Căutările pe Google pe subiecte precum „cum să cumperi aur” sau „cum să investeşti în aur” au atins un nivel record în aprilie, pe măsură ce tot mai mulţi investitori din industria cripto s-au săturat de volatilitatea monedelor digitale  şi caută să-şi mute banii în active sigure, scrie The Wall Street Journal.

    „Pentru o lungă perioadă de timp, m-am gândit: Aur şi argint? Asta e cam învechit, dar poate funcţiona. Sigur, nu o să devin bogat investind în aur, dar banii mei vor rămâne acolo atunci când vremurile devin incerte”, a declarat Mitch Day, un investitor în cripto.

    Loviţi de scăderile abrupte înregistrate de foarte multe criptomonede, unii investitori care au predicat în trecut despre independenţa industriei cripto faţă de bănci, au decis să facă un pas înapoi de la discursul lor şi să investească în aur.

     SPDR Gold Shares, unul dintre cele mai mari fonduri de aur din lume, a bifat o creştere de 20% în ultimele şase luni, în contexul în care tot mai mulţi investitori au început să se refugieze în lume activelor sigure.

    Spre comparaţie, Bitcoin a pierdut aproximativ jumătate din valoarea sa de la sfârşitul anului 2021, precum şi o mare parte din tot entuziasmul care se formase în jurul său.

    Prăbuşirea FTX a zdrobit şi mai mult efervescenţa şi a aruncat în aer promotori mari din industria cripto, precum Tom Brady, Kim Kardashian sau Shaquille O’Neal, care au promovat din greu „minunile” industriei, iar la final nu s-au ales cu aproape nimic.

    Firmele de criptomonede au cheltuit anul trecut peste 70 de milioane de dolari pentru a difuza reclame la Super Bowl. Anul acesta, nu a fost difuzată nici măcar una.

    Criptomonedele, prezentate de marii jucători din industrie ca fiind viitorul investiţiilor, au nevoie de foarte mult timp pentru a putea fi considerate o investiţie serioasă.

    Valoarea de piaţă actuală a tuturor criptomonedelor se ridică la aproximativ 1,2 trilioane de dolari, potrivit CoinMarketCap.

    Fiind unul dintre cele mai vechi active din lume, aurul are o valoare totală estimată la 14,5 trilioane de dolari, potrivit datelor grupului industrial World Gold Council.

    Mai mult, aurul are o istorie de mii de ani în spate şi este o activă care nu lipseşte din portofoliul investitorilor, fiind apreciat pentru stabilitatea sa şi acoperirea pe care o oferă împotriva inflaţiei.

    Investitorii ştiu că aurul nu „îi  va aduce pe Lună”, aşa cum spuneau marii promotori cripto, referindu-se la o ascensiune spectaculoasă a preţului pentru anumite criptomonede, dar totodată, ştiu că în vremuri tulburi aurul este răspunsul.

    Bitcoin şi aurul împart câteva calităţi comune: Ambele active sunt minate, niciuna dintre ele nu e prea prietenoasă cu portofelul, şi nu pot fi folosite pentru a-ţi face plinul la maşină, pentru a-ţi lua de mâncare sau a plăti pentru un film la cinema.

    „Cu toate acestea, când vorbeşti despre aur ştii că la finalul zilei îţi poţi ţine averea în mâini şi că nu reprezintă doar nişte cifre pe un ecran”, a mai spus Mitch Day.

     

  • Vouchere şi ajutoare pentru pensionari, anunţate de Marcel Boloş. Cine primeşte banii

    Se pregăteşte o premieră pentru România în ceea ce priveşte sectorul asistenţei sociale pentru vârstnici. Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, anunţă un pachet de vouchere şi ajutoare pentru pensionari absolut nemaiîntâlnite în România.

    Pachetul de vouchere şi ajutoare pentru pensionari interesează servicii de îngrijire la domiciliu, servicii medicale, inclusiv servicii de catering dacă nu au din ce trăi şi nu realizează veniturile corespunzătoare. Aceştia vor beneficia şi de aceste beneficii de masă caldă. Vor fi suportate de către cantinele sociale ale primăriilor sau pur şi simplu servicii de catering simple pe care noi le suportăm, inclusiv dăm pentru primării echipamentele de transport, maşinile de transport, care sunt adaptate pentru astfel de servicii.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Şeful Exxon a încasat 36 milioane de dolari în 2022, adică 100.000 de dolari pe zi. Preşedintele Biden spunea în vară despre compania petrolieră că face mai mulţi bani ca Dumnezeu

    Darren Woods, 59 de ani, director executiv al gigantului american petrolier Exxon Mobil, companie cu o valoare de piaţă de 472 miliarde de dolari, adică peste cât produce economia României într-un singur an prin produsul intern brut, a avut anul trecut o remuneraţie de 36 milioane de dolari, adică circa 100.000 de dolari pe zi.

    Acesta a primit o creştere a remuneraţie de 52% în 2022, ceea ce face ca plata sa totală să fie mai mare decât cea a directorilor executivi de la Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Remuneraţia lui Woods a totalizat 35,9 milioane de dolari anul trecut, determinată în principal de premii în acţiuni, parte din cele aproape 120 de milioane de dolari împărţite între cei cinci directori executivi de top ai gigantului petrolier, potrivit documentului de împuternicire al companiei publicat joi. Woods a primit, de asemenea, o majorare cu 10% a salariului său din 2023, ridicându-l la 1,9 milioane de dolari.

    Majorarea vine într-un moment în care companiile cu salarii în mod tradiţional ridicate din domeniul financiar şi tehnologic îşi menţin sau chiar reduc compensaţiile după un an dificil pentru pieţe. Spre comparaţie, Chevron Corp. CEO-ul Mike Wirth a urcat cu doar 4% în 2022, până la 23,6 milioane de dolari, în timp ce Jamie Dimon de la JPMorgan şi David Solomon de la Goldman au primit 34,5 milioane de dolari şi, respectiv, 25 de milioane de dolari.

    CEO-ul demisionar al Shell Plc, Ben van Beurden, a primit o creştere de 53%, dar salariul său a totalizat anul trecut doar 9,7 milioane de lire sterline (12,1 milioane de dolari).

    Plata subliniază modul în care Exxon şi liderii săi au profitat în timp ce pieţele de mărfuri au fost zguduite după ce Rusia a invadat Ucraina, lovind consumatorii cu costuri mai mari ale energiei, de la gazele naturale în Europa la benzina în SUA. Atât profitul anual al Exxon, cât şi preţul acţiunilor au atins niveluri record în timpul anului. Exxon s-a dublat anul trecut pe Wall Street. Preşedintele Joe Biden a acuzat compania că face “mai mulţi bani decât Dumnezeu”.

    Woods a apărat profiturile companiei sale în 2022, spunând că cheltuielile de capital agresive ale Exxon înainte şi în timpul pandemiei au fost cruciale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a pieţelor cheie atunci când au apărut lipsuri.

    “Munca noastră a început cu ani în urmă, cu mult înainte de pandemie, şi am ales să investim în mod anticiclic”, a declarat el în ianuarie. “Ne-am aplecat atunci când alţii s-au aplecat, contrazicând înţelepciunea convenţională”.

    Strategia lui Woods s-a bazat, de asemenea, pe o reducere extinsă a costurilor. El a redus forţa de muncă la cel mai mic nivel de la fuziunea cu Mobil, în urmă cu peste două decenii, a fuzionat divizii de afaceri şi a vândut active ca parte a unui plan de economisire a 9 miliarde de dolari în costuri anuale. Această sumă este suficientă pentru a plăti aproximativ două treimi din dividendul anual al companiei.

     

  • Şeful Exxon a încasat 36 milioane de dolari în 2022, adică 100.000 de dolari pe zi. Preşedintele Biden spunea în vară despre compania petrolieră că face mai mulţi bani ca Dumnezeu

    Darren Woods, 59 de ani, director executiv al gigantului american petrolier Exxon Mobil, companie cu o valoare de piaţă de 472 miliarde de dolari, adică peste cât produce economia României într-un singur an prin produsul intern brut, a avut anul trecut o remuneraţie de 36 milioane de dolari, adică circa 100.000 de dolari pe zi.

    Acesta a primit o creştere a remuneraţie de 52% în 2022, ceea ce face ca plata sa totală să fie mai mare decât cea a directorilor executivi de la Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co, scrie agenţia americană de ştiri Bloomberg.

    Remuneraţia lui Woods a totalizat 35,9 milioane de dolari anul trecut, determinată în principal de premii în acţiuni, parte din cele aproape 120 de milioane de dolari împărţite între cei cinci directori executivi de top ai gigantului petrolier, potrivit documentului de împuternicire al companiei publicat joi. Woods a primit, de asemenea, o majorare cu 10% a salariului său din 2023, ridicându-l la 1,9 milioane de dolari.

    Majorarea vine într-un moment în care companiile cu salarii în mod tradiţional ridicate din domeniul financiar şi tehnologic îşi menţin sau chiar reduc compensaţiile după un an dificil pentru pieţe. Spre comparaţie, Chevron Corp. CEO-ul Mike Wirth a urcat cu doar 4% în 2022, până la 23,6 milioane de dolari, în timp ce Jamie Dimon de la JPMorgan şi David Solomon de la Goldman au primit 34,5 milioane de dolari şi, respectiv, 25 de milioane de dolari.

    CEO-ul demisionar al Shell Plc, Ben van Beurden, a primit o creştere de 53%, dar salariul său a totalizat anul trecut doar 9,7 milioane de lire sterline (12,1 milioane de dolari).

    Plata subliniază modul în care Exxon şi liderii săi au profitat în timp ce pieţele de mărfuri au fost zguduite după ce Rusia a invadat Ucraina, lovind consumatorii cu costuri mai mari ale energiei, de la gazele naturale în Europa la benzina în SUA. Atât profitul anual al Exxon, cât şi preţul acţiunilor au atins niveluri record în timpul anului. Exxon s-a dublat anul trecut pe Wall Street. Preşedintele Joe Biden a acuzat compania că face “mai mulţi bani decât Dumnezeu”.

    Woods a apărat profiturile companiei sale în 2022, spunând că cheltuielile de capital agresive ale Exxon înainte şi în timpul pandemiei au fost cruciale pentru a asigura aprovizionarea cu energie a pieţelor cheie atunci când au apărut lipsuri.

    “Munca noastră a început cu ani în urmă, cu mult înainte de pandemie, şi am ales să investim în mod anticiclic”, a declarat el în ianuarie. “Ne-am aplecat atunci când alţii s-au aplecat, contrazicând înţelepciunea convenţională”.

    Strategia lui Woods s-a bazat, de asemenea, pe o reducere extinsă a costurilor. El a redus forţa de muncă la cel mai mic nivel de la fuziunea cu Mobil, în urmă cu peste două decenii, a fuzionat divizii de afaceri şi a vândut active ca parte a unui plan de economisire a 9 miliarde de dolari în costuri anuale. Această sumă este suficientă pentru a plăti aproximativ două treimi din dividendul anual al companiei.