BusinessMagazin

Tag: banci

  • Excedent de lichiditate record, de peste 60 mld. lei medie zilnică, în ianuarie. Băncile au bani, dar îi parchează la BNR la dobândă de 6% în loc să dea mai multe credite

    Piaţa interbancară a avut în luna ianuarie 2024 un excedent de lichiditate substanţial, de peste 60 mld. lei medie zilnică, marcând un nou record al ultimului deceniu.

    Suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost în luna ianuarie de 60,7 mld. lei, medie zilnică, cel mai ridicat nivel de după anul 2012. Nivelul a depăşit valorile înregistrate în 2023, care au oscilat între 20 şi 45 mld. lei, medie zilnică.

    În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7%, după cum au explicat şi analiştii.

    Indicele ROBOR la 3 luni a continuat să scadă la început de 2024, coborând la 6,10%. Anul trecut ROBOR la 3 luni a scăzut lent, în ciuda excedentului de lichiditate, închizând anul la 6,22%, faţă de 7,56% la început de 2023. Pe de altă parte, creditarea privată a încetinit spre finalul anului 2023 la circa 5% creştere anuală din cauza dobânzilor mari.

    Odată cu menţinerea pieţei interbancare pe excedent de lichiditate, BNR a rămas şi la început de 2024, ca şi în 2023, debitor net în raport cu băncile comerciale

    Pe tot parcursul anului 2023 piaţa interbancară a rămas pe surplus, de circa peste 29 mld. lei, medie zilnică.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 652 milioane lei de la bănci, într-o licitatie suprasubscrisă, cu o dobândă de 6,49% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 652 milioane lei de la bănci, într-o licitatie de obligatiuni de stat cu o valoare de 500 milioane lei, scadente în 2034, cu o dobândă de 6,49% pe an. 

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, valoarea totală a cererii fiind de 937 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 825 milioane lei şi 47 milioane lei în contul clientilor.

    Ofertele necompetitive au fsot de 64 milioane lei.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 540 milioane lei şi 47 milioane lei în contul clientilor.

     Randamentul până la maturitate aferent pretului mediu de adjudecare a fost de 6,49% pe an.

    Rata cuponului este 7,10%.

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 343 milioane lei de la bănci, într-o licitatie de obligatiuni de stat de 500 milioane lei, la o dobândă de 6,43%

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 343 mil. lei de la bănci, într-o licitatie de obligatiuni de stat cu o valoare de 500 milioane lei, scadente în ianuarie 2038, cu o dobândă de 6,43% pe an. 

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, valoarea totală a cererii fiind de 453 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 443 milioane lei şi 10 milioane lei în contul clientilor.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 343milioane lei.

    Ministerul Finantelor a respins ofertele de cumpărare cu un nivel al pretului mai mic de 113,09%.

  • Ministerul Finanţelor a luat săptămâna trecută de la bănci 2,65 mld. lei cumulat, prin trei licitaţii, peste program

    Ministerul Finanţelor a împrumutat săptămâna trecută de la bănci aproximativ 2,65 mld. lei cumulat, prin trei licitaţii, depăşind nivelurile programate. 

    Joi, Ministerul Finanţelor a împrumutat circa 900 mil. lei de la bănci, prin titluri de stat de tipul certificate de trezorerie cu discont scadente în ianuarie 2025, mai mult decât dublu valorii programate de 400 mil. lei, cu o dobândă de 6,01% pe an. La licitaţie au participat opt dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

    Valoarea totală a cererii a fost de 1,3 mld. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 1,1 mld. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost de 50 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 900,3 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 756 mil. lei.

    Luni, Trezoreria Statului a împrumutat 1,75 mld. lei cumulat prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,04% şi 6,38% pe an. În prima licitaţie de lunea trecută, Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în ianuarie 2026 şi au împrumutat de la bănci suma de 916,5 mil. lei, peste valoarea programată de 500 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,04%.

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, iar volumul total al cererii a fost de 1,04 mld. lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 1 mld. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 916,5 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 880 mil. lei. Rata cuponului a fost de 6,3%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,03%.

    La cea de-a doua licitaţie de lunea trecută, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de titluri de stat scadentă în aprilie 2031 şi a împrumutat de la bănci suma de 836,9 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,38%.

    Volumul total al cererii a fost de 1,2 mld. lei, din care ofertele necompetitive au însumat 5,6 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 836,9 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 831,2 mil. lei. 

     

  • Băncile din China înăspresc restricţiile asupra Rusiei după ordinul de sancţionare emis de Statele Unite

    Băncile de stat din China înăspresc restricţiile privind finanţarea clienţilor ruşi după ce Statele Unite au autorizat sancţiuni secundare împotriva firmelor financiare de peste mări care sprijină efortul de război al Moscovei în Ucraina, au declarat câteva persoane familiare cu această chestiune, potrivit Bloomberg.

    Cel puţin două bănci au comandat în ultimele săptămâni o revizuire a afacerilor lor din Rusia, concentrându-se pe tranzacţiile transfrontaliere, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să ofere declaraţiile sub rezerva anonimatului. Băncile vor rupe legăturile cu clienţii aflaţi pe lista de sancţiuni şi vor înceta să mai furnizeze orice servicii financiare pentru industria militară rusă, indiferent de moneda sau de locaţia tranzacţiilor, au declarat persoanele respective.

    Creditorii îşi intensifică măsurile de precauţie cu privire la clienţi, inclusiv verificând dacă înregistrările comerciale, beneficiarii autorizaţi şi controlorii finali sunt din Rusia. Revizuirea va fi extinsă la clienţii non-ruşi care desfăşoară afaceri în Rusia sau transferă articole critice în Rusia printr-o ţară terţă, au spus aceştia. 

    Măsura marchează o escaladare a restricţiilor pe care băncile de stat chineze le aveau în vigoare cel puţin de la începutul anului 2022, după ce invazia Rusiei în Ucraina a declanşat un val de sancţiuni din partea unor state occidentale, printre care se numără şi Statele Unite. Departamentul Trezoreriei SUA a declarat luna trecută că va folosi sancţiuni secundare împotriva băncilor care facilitează înţelegeri pentru ca Rusia să achiziţioneze echipamente necesare agresiunilor din Ucraina, extinzând astfel lupta sa financiară împotriva preşedintelui Vladimir Putin.

    Această evoluţie subliniază măsura în care China respectă sancţiunile americane, în pofida opoziţiei sale de principiu faţă de acestea şi a promisiunilor de a menţine legăturile economice cu Rusia. Guvernul preşedintelui Xi Jinping a evitat să furnizeze un ajutor militar major Rusiei, chiar dacă îi oferă sprijin diplomatic lui Putin şi intensifică comerţul în domenii care nu sunt interzise de sancţiuni.

    Exporturile Chinei către Rusia au crescut în timpul războiului, iar naţiunea a devenit cel mai mare importator de combustibili fosili din Rusia, livrările de cărbune fiind mai mult decât duble din 2020. Sancţiunile au privat banca centrală a Rusiei de accesul la aproximativ jumătate din rezervele sale internaţionale, lăsând-o în posesia doar a aurului şi a yuanului. Utilizarea monedei chineze a crescut, ponderea decontărilor pe bază de yuani urcând la 27% din septembrie, de la 15% la sfârşitul anului 2021.

    În domeniul financiar, băncile ruseşti au apelat în 2022 la UnionPay din China, după ce Visa Inc. şi Mastercard Inc. şi-au suspendat operaţiunile. 

  • Concedierile din sistemul bancar nu se mai opresc: Un gigant mondial vrea să elimine 20.000 de posturi în urma celei mai mari restructurări a companiei din ultimii 20 de ani

    Citigroup se aşteaptă să elimine din organigramă 20.000 de locuri de muncă pe „termen mediu” deoarece a raportat cele mai slabe venituri trimestriale din ultimii 15 ani, scrie FT.

    Citi, care se află în timpul unui proces compex de restructurări, a raportat pierderi de 1,8 miliarde de dolari din cauza reorganizării, retragerii din Rusia şi devalorizării monedei argentiniene.

    Divizia de consumer banking Citi a înregistrat o creştere de 12%, iar cea Treasury, responsabilă pentru procesarea plăţilor companiilor mari, a avut un avans de 6%.

    Investment banking-ul a perfomat, de asemenea, bine cu un venit de aproape 1 miliard de dolari, cel mai bun rezultat din ultimii doi ani.

     În acest timp, veniturile din împrumuturile acordate firmelor au scăzut cu 26%, pe măsură ce creşterea dobânzilor a încetinit creditarea.

    Volatilitatea din piaţa de la sfârşitul anului i-a afectat pe traderii băncii. Veniturile din tranzacţionare s-au prăbuşit cu 25%.

  • Cele mai mari bănci din SUA vor înregistra o creştere puternică a creditelor neperformante în 2024. Se estimează că în ultimul trimestru din 2023 profiturile entităţilor bancare s-au redus semnificativ din cauza datoriilor neplătite şi a impactului ratelor ridicate ale dobânzilor

    O acumulare de credite neperformante ameninţă să afecteze optimismul crescând al investitorilor în ceea ce priveşte perspectivele celor mai mari bănci din SUA, atunci când acestea vor raporta săptămâna aceasta rezultatele pentru trimestrul al patrulea, scrie Financial Times.

    Creditele neperformante – datorii legate de debitori care nu au efectuat o plată în ultimele cel puţin 90 de zile – ar fi trebuit să crească la un total de 24,4 miliarde de dolari în ultimele trei luni din 2023 la cei mai mari patru creditori americani – JPMorgan Chase, Bank of America, Wells Fargo şi Citigroup, potrivit unui consens al analiştilor de la Bloomberg. Aceasta reprezintă o creştere de aproape 6 miliarde de dolari de la sfârşitul anului 2022.

    Analiştii estimează că profiturile băncilor s-au redus în ultimele trei luni din 2023, trase în jos de aceste împrumuturi neplătite, precum şi de impactul persistent al majorării ratelor dobânzilor, care a crescut costul depozitelor. 

    Reducerea costurilor continuă, de asemenea, Citigroup, care se află în mijlocul celei mai mari reorganizări din ultimii ani, fiind nevoită să suporte cel mai probabil o taxă pentru a acoperi disponibilizările şi alte cheltuieli aferente. Wells Fargo a declarat luna trecută că a pus deoparte 1 miliard de dolari pentru costurile de concediere în trimestrul al patrulea.

    Este de aşteptat ca, în total, veniturile celor şase mari bănci, printre care se numără Goldman Sachs şi Morgan Stanley, să fi scăzut în medie cu 13% în ultimele trei luni ale anului 2023, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Perspectivele pe un an primesc multă atenţie în teleconferinţele privind câştigurile din trimestrul al patrulea”, a declarat Jason Goldberg, analist la Barclays. „Mă aştept ca băncile să indice faptul că recenta scădere a veniturilor nete din dobânzi va atinge minimul în acest an”.

    În pofida scăderii preconizate a veniturilor, investitorii au cumpărat acţiuni bancare, care au crescut cu 20% de la sfârşitul lunii octombrie, potrivit indicelui KBW Nasdaq Bank. Ceea ce alimentează această revenire este semnalul dat de Rezerva Federală la sfârşitul anului trecut, conform căruia serie de creşteri a ratelor dobânzilor este probabil încheiată. Ratele mai mari au afectat băncile în 2023, crescând costurile depozitelor şi scăzând valoarea portofoliilor lor de obligaţiuni.

    Nivelul actual al creditelor neperformante este încă sub vârful de 30 de miliarde de dolari din timpul pandemiei. Marile bănci au indicat că, în opinia lor, creşterea datoriilor neplătite ar putea încetini în curând. O serie de bănci au redus suma de bani pe care o pun deoparte pentru viitoarele credite neperformante, aşa-numitele provizioane, în al treilea trimestru.

  • Cu ochii pe 2024. Cum văd marile bănci de investiţii şi administratorii de active următorul an bursier. Astăzi, Barclays, BNP Paribas, UBS şi ING

    După un an 2023 marcat de volatilitate şi incertitudine, dar care a adus randamente satisfăcătoare pentru investitori, ne uităm la cum au evoluat indicii bursieri globali, analiştii marilor bănci de investiţii europene se aşteaptă ca randamentele anului 2024 să nu se ridice la acelaşi nivel. ZF continuă seria de prognoze cu Barclays, BNP Paribas, UBS şi ING.

    Analiştii de la Barclays, una dintre cele mai mari instituţii bancare britanice, se aşteaptă ca economia mondială să încetinească în 2024, dar într-un mod benign, adică cu rate ale şomajului scăzute şi noi scăderi ale inflaţiei în marile economii. Nu văd un soft landing categoric, dar va fi în mod clar aproape de soft landing.

    În ceea ce priveşte economia globală, conform previziunilor analiştilor, SUA, zona euro şi China vor înregistra o creştere economică de 1,2%, 0,3%, respectiv 4,4% în 2024. „Per total, analiştii noştri se aşteaptă ca economia globală să se majoreze cu 2,6% anul viitor. Aceasta reprezintă o încetinire faţă de estimarea lor de creştere de 3% de la începutul acestui an. Acest lucru ar reprezenta însă un minim benign pentru ciclul de business”, scrie Barclays.

    Inflaţia ar trebui să scadă, dar nu suficient de rapid pentru a declanşa cicluri mari de relaxare monetară. „Analiştii se aşteaptă ca presiunile asupra preţurilor din zona euro să continue să se estompeze, deoarece cererea rămâne slabă, iar rata şomajului creşte. Aceştia văd inflaţia globală la 2,3% în 2025.”

    La nivelurile actuale, acţiunile sunt mai atractive decât obligaţiunile. Analiştii preferă acum acţiunile globale în detrimentul pieţelor de obligaţiuni de bază. „Analiştii se aşteaptă ca acţiunile globale să obţină în 2024 randamente de o cifră (…) şi să surclaseze veniturile fixe.”

    BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, spune că relaţiile comerciale cu SUA vor rămâne probabil dificile, indiferent cine va fi ales următorul preşedinte şi că zona euro este foarte probabil să treacă printr-o recesiune uşoară. „Conform estimărilor noastre, va creşte cu greu în 2024.”

    Anul 2023 a fost martor al unei volatilităţi extreme în naraţiunea macroeconomică – „volatilitate narativă” – pe lângă volatilitatea sporită a activelor financiare, în special a celor cu venit fix. În timp ce SUA au cunoscut o uşoară recesiune a profiturilor, câştigurile europene au crescut în mod constant pe parcursul perioadei post-COVID. „2024 ar trebui să aducă o continuare a schimbării către o dublă materializare.”

    AI-ul poate fi marele uniformizator al educaţiei, ştergând distincţiile dintre ţări şi dintre învăţământul de stat şi cel privat. De asemenea, ratele ridicate al dobânzilor înseamnă că investiţiile pe termen scurt şi cu randamente reduse ar putea oferi acum randamente absolute atractive. Totodată, creditorii ar trebui să se asigure că proiectele generează venituri suficiente şi fluxuri de numerar stabile.

    Şi UBS, cea mai mare bancă din Elveţia, se aşteaptă ca în Europa creşterea să rămână moderată. Băncile centrale încep să reducă ratele dobânzilor în 2024, ceea ce înseamnă că pieţele de obligaţiuni guvernamentale supraevaluează riscul ca ratele ridicate să reprezinte noua normalitate. „Noi ne aşteptăm ca randamentele să scadă în 2024.”

    Pe de altă parte, politica va avea un rol important în 2024 – alegerile prezidenţiale din SUA, războaiele actuale dintre Israel şi Hamas, respectiv Rusia şi Ucraina, precum şi rivalitatea dintre SUA şi China ar putea afecta pieţele la nivel global. „Investitorii ar trebui să se pregătească pentru episoade de volatilitate determinată de factori politici şi să ia în considerare acoperirea riscurilor”, consideră analiştii.

    În ceea ce priveşte obligaţiunile, piaţa este extrem de optimist, aşteptându-se ca randamentele obligaţiunilor guvernamentale să scadă anul viitor, susţinând randamentele pozitive pentru clasa de active. Pe acţiuni, se preconizează o revenire moderată a indicilor bursieri globali, pe măsură ce cresc câştigurile, iar ratele dobânzilor şi randamentele obligaţiunilor scad.

    Olandezii de la ING consideră că scăderea în zona euro nu se va mai adânci, însă redresarea este încă departe. În scenariul de bază, ratele mai mari ale dobânzilor determină o recesiune tehnică uşoară în peste iarnă, iar Banca Centrală Europeană (BCE) începe să reducă ratele cam în acelaşi timp cu Fed, banca central americană. În scenariul negativ, riscurile provin din creşterea preţurilor la energie, care ar duce la creşterea inflaţiei şi ar împinge economia într-o recesiune mai profundă. În fine, în scenariul optimist, zona euro evită complet recesiunea, iar inflaţia scade mai repede decât se aşteaptă.

    „Trei îndemnuri pentru zona euro: 1. Încă un an de stagnare, deoarece consumul privat dezamăgeşte; 2. O politică fiscală inegală, deoarece Germania se îndreaptă spre austeritate; 3. Dezinflaţia a declanşat reducerea ratei BCE înainte de vară”, scriu analiştii.

    Pentru ţările din Europa Centrală şi de Est se anunţă o nouă divergenţă. Şi aici ING oferă trei perspective: „1. Băncile centrale sunt pregătite să reducă ratele, dar fiecare în felul ei; 2. Inflaţia se îndreaptă spre ţintă, dar ultimul kilometru va fi cel mai greu; 3. Optimism cu privire la anul viitor, dar ne aşteptăm ca redresarea să fie fragilă.”

     

  • Cu ochii pe 2024. Cum văd marile bănci de investiţii şi administratorii de active următorul an bursier. Partea 1: BlackRock, Goldman Sachs, JP Morgan şi Morgan Stanley

    Cu un avans de circa 20% pe indicele global MSCI All World de la început de 2023, pieţele internaţionale de capital se pregătesc să încheie unul dintre cei mai buni ani din ultimul deceniu, după un 2022 marcat de declanşarea războiului din Ucraina, înăsprirea ritmului inflaţionist, povara asprelor politici monetare şi, în general, de un nivel ridicat de incertitudine geopolitică, resimţită la nivelul aproape întregilor pieţe.

    Wall Street – cea mai mare piaţă de capital la nivel mondial – înregistrează un avans de 24% anul acesta prin indicele S&P 500, în timp ce Nasdaq Composite, unde sunt incluşi giganţii tech din Statele Unite, este pe plus cu 44%. Asia Dow s-a apreciat cu 8%, în vreme ce indicele paneuropean Stoxx a crescut cu 11%. La Bucureşti, BET afişează un randament de 31%, cu mult peste toate pieţele dezvoltate din vestul continentului.

    Cum se anunţă însă anul bursier 2024?

     

    BlackRock, cel mai mare administrator de investiţii din lume, spune că adoptarea unei strategii ciclice tipice s-ar putea dovedi greşită, în vreme ce investitorii se vor confrunta în continuare cu rate ridicate ale dobânzilor şi condiţii financiare mai stricte.

    Cheia este să se concentreze asupra modului în care economia şi pieţele se adaptează la noul regim, confruntându-se şi în 2024 cu volatilitate şi un ritm slab de creştere economică.

    „Creşterea costurilor de producţie într-o lume fragmentată va determina, de asemenea, o creştere a inflaţiei în principalele economii pe termen lung, iar tranziţia către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon creează presiuni asupra preţurilor, pe măsură ce sistemul energetic este reconfigurat”, spune BlackRock, care gestiona active de peste 9.000 de miliarde de dolari la jumătatea anului.

    Volatilitatea şi dispersia crescute impun o abordare activă a gestionării portofoliilor. Astfel că investitorii trebuie să fie mai dinamici în ceea ce priveşte portofoliile în noul regim. Abordarea de alocare a activelor de tipul „o singură dată şi gata” pur şi simplu nu va mai funcţiona ca înainte, reiese dintr-un raport de analiză al companiei.

    Pe de altă parte, inteligenţa artificială (AI) şi investiţiile în rezilienţa climatică sunt factori cheie ai noului regim, care influenţează perspectivele de creştere şi inflaţia pe termen lung – „Noi le vedem ca o sursă de randament acum şi în viitorul îndepărtat”.

    BlackRock pune accent pe diversificarea geografică a portofoliului şi potenţialele oportunităţi oferite de industria de real estate. Totodată, compania vede mai atractive instrumentele cu venit fix din SUA decât pe cele din Europa.

     

    Gigantul bancar Goldman Sachs, intrat oficial pe piaţa din România din 2023, argumentează că inflaţia din SUA se apropie de ţintele asumate de Rezerva Federală (banca centrală americană), dar pieţele au deja incluse în preţ o potenţială aterizare uşoară a economiei – acel aşa-zis „soft landing” mult aşteptat de investitori, în detrimentul „recesiunii de creştere” (growth recession), adică o perioadă mai lungă de majorare economică, dar într-un ritm slab şi pe şomaj în creştere, care se opreşte însă înainte de o contracţie totală a economiei.

    „Marea evadare (dintr-un echilibru cu randamente scăzute): Randamentele reale ale activelor de bază au revenit în mare parte la nivelurile anterioare crizei financiare mondiale, deci un set de oportunităţi mai convenţionale. O dezinflaţie suplimentară ar putea deschide uşa pentru o intervenţie mai slabă din partea Fed-ului asupra preţurilor (Fed Put – n.r.), în special mai târziu în 2024.”

    Privind către contextul economic de anul viitor, Goldman susţine că evaluările mai bune ale companiilor şi trecerea de la riscurile de inflaţie la cele de creştere fac ca orizonturile mai lungi de timp să fie mai atractive pentru portofolii. Este nevoie însă de reducerea ratelor dobânzilor în SUA pentru a debloca o serie potenţială de câştiguri mai mari.

    De avut în vedere şi balansarea portofoliului, întrucât performanţa activelor non-cash o depăşeşte pe cea a numerarului, adaugă analiştii băncii.

     

    JPMorgan, cea mai mare bancă americană în funcţie de active, reiterează între timp probabilitatea scenariului propus de Goldman.

    „Pe măsură ce ne îndreptăm spre 2024, o combinaţie de activitate solidă şi inflaţie în scădere face ca scenariul pieţei să se orienteze din ce în ce mai mult către o aterizare uşoară. Chiar dacă economiile occidentale ar putea fi mai puţin sensibile la dobânzi decât în trecut, ne aşteptăm ca «decalajele lungi şi variabile» ale transmiterii politicii monetare să justifice măcar o parte din rezilienţa de care a dat până acum dovadă economia”, conform unui raport JPM.

    Analiştii gigantului bancar afirmă că este prea devreme ca băncile centrale să declare victorie categorică asupra inflaţiei şi anticipează că este puţin probabil ca reducerile de dobânzi din 2024 să prevină o slăbire a economiei. Ratele dobânzilor ar putea scădea mai târziu decât se aşteaptă în prezent piaţa, dar în cele din urmă ar putea, de asemenea, să scadă mai mult decât se preconizează momentan.

    „Investitorii ar trebui să se concentreze pe blocarea randamentelor oferite în prezent de piaţa obligaţiunilor. Alternativele ar putea spori rolul pe care îl joacă obligaţiunile ca factori de diversificare împotriva diferitelor riscuri. În ceea ce priveşte acţiunile, presiunea potenţială asupra marjelor justifică concentrarea asupra calităţii şi veniturilor.”

     

    Investitorii se confruntă cu alegeri dificile într-o lume imperfectă, dar pot căuta oportunităţi în domeniul veniturilor fixe, rămânând în acelaşi timp prudenţi în ceea ce priveşte pieţele emergente şi materiile prime, spune banca de investiţi Morgan Stanley.

    Aşadar, investitorii vor trebui să facă alegeri deliberate în 2024, acordând o atenţie deosebită politicii monetare dacă vor dori să evite o serie de potenţiale capcane şi să găsească oportunităţi într-o lume caracterizată de o inflaţie în scădere, dar încă prea mare, şi de o scădere a ritmului economic global.

    „Marjă de manevră limitată pentru creşterea evaluărilor – pieţele au încorporat deja în preţurile activelor ideea că băncile centrale vor gestiona o tranziţie lină către niveluri reduse de inflaţie, dar 2024 ar trebui să fie un an bun pentru investiţiile în venituri în titluri cu venit fix de înaltă calitate şi în obligaţiuni guvernamentale de pe pieţele dezvoltate, printre alte domenii”, reiese dintr-un raport de pe site-ul băncii.

    Pentru prima jumătate a anului 2024, strategii recomandă investitorilor să aibă răbdare şi să fie selectivi. Riscurile la adresa creşterii globale – determinate de politica monetară – rămân ridicate, iar potenţialele scăderi de venituri înregistrate de către companii ar putea persista în prima parte a anului viitor.

    Pe tot parcursul anului, ar trebui să existe câteva constante, continuă Morgan Stanley. În general, firmele americane vor avea probabil randamente mai bune acţiunilor şi rezultate mai solide decât acţiunile europene sau cele din pieţe emergente.

    Ce trebuie să facă investitorii în acest context?

    „Construcţia portofoliului, recomandată de Morgan Stanley, are un profil de risc mai mic decât indicele nostru de referinţă pentru toate activele, în mare parte datorită recomandărilor pentru alocări sub medie în mărfuri şi acţiuni de pe pieţele emergente.”

    În general, strategii Morgan Stanley sugerează o supraalocare pe o gamă mai largă de obligaţiuni, o pondere egală atât în acţiuni, cât şi în numerar şi o subalocare semnificativă în ceea ce priveşte mărfurile.

     

  • Cu ochii pe 2024. Cum văd marile bănci de investiţii şi administratorii de active următorul an bursier. Partea 1: BlackRock, Goldman Sachs, JP Morgan şi Morgan Stanley

    Cu un avans de circa 20% pe indicele global MSCI All World de la început de 2023, pieţele internaţionale de capital se pregătesc să încheie unul dintre cei mai buni ani din ultimul deceniu, după un 2022 marcat de declanşarea războiului din Ucraina, înăsprirea ritmului inflaţionist, povara asprelor politici monetare şi, în general, de un nivel ridicat de incertitudine geopolitică, resimţită la nivelul aproape întregilor pieţe.

    Wall Street – cea mai mare piaţă de capital la nivel mondial – înregistrează un avans de 24% anul acesta prin indicele S&P 500, în timp ce Nasdaq Composite, unde sunt incluşi giganţii tech din Statele Unite, este pe plus cu 44%. Asia Dow s-a apreciat cu 8%, în vreme ce indicele paneuropean Stoxx a crescut cu 11%. La Bucureşti, BET afişează un randament de 31%, cu mult peste toate pieţele dezvoltate din vestul continentului.

    Cum se anunţă însă anul bursier 2024?

     

    BlackRock, cel mai mare administrator de investiţii din lume, spune că adoptarea unei strategii ciclice tipice s-ar putea dovedi greşită, în vreme ce investitorii se vor confrunta în continuare cu rate ridicate ale dobânzilor şi condiţii financiare mai stricte.

    Cheia este să se concentreze asupra modului în care economia şi pieţele se adaptează la noul regim, confruntându-se şi în 2024 cu volatilitate şi un ritm slab de creştere economică.

    „Creşterea costurilor de producţie într-o lume fragmentată va determina, de asemenea, o creştere a inflaţiei în principalele economii pe termen lung, iar tranziţia către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon creează presiuni asupra preţurilor, pe măsură ce sistemul energetic este reconfigurat”, spune BlackRock, care gestiona active de peste 9.000 de miliarde de dolari la jumătatea anului.

    Volatilitatea şi dispersia crescute impun o abordare activă a gestionării portofoliilor. Astfel că investitorii trebuie să fie mai dinamici în ceea ce priveşte portofoliile în noul regim. Abordarea de alocare a activelor de tipul „o singură dată şi gata” pur şi simplu nu va mai funcţiona ca înainte, reiese dintr-un raport de analiză al companiei.

    Pe de altă parte, inteligenţa artificială (AI) şi investiţiile în rezilienţa climatică sunt factori cheie ai noului regim, care influenţează perspectivele de creştere şi inflaţia pe termen lung – „Noi le vedem ca o sursă de randament acum şi în viitorul îndepărtat”.

    BlackRock pune accent pe diversificarea geografică a portofoliului şi potenţialele oportunităţi oferite de industria de real estate. Totodată, compania vede mai atractive instrumentele cu venit fix din SUA decât pe cele din Europa.

     

    Gigantul bancar Goldman Sachs, intrat oficial pe piaţa din România din 2023, argumentează că inflaţia din SUA se apropie de ţintele asumate de Rezerva Federală (banca centrală americană), dar pieţele au deja incluse în preţ o potenţială aterizare uşoară a economiei – acel aşa-zis „soft landing” mult aşteptat de investitori, în detrimentul „recesiunii de creştere” (growth recession), adică o perioadă mai lungă de majorare economică, dar într-un ritm slab şi pe şomaj în creştere, care se opreşte însă înainte de o contracţie totală a economiei.

    „Marea evadare (dintr-un echilibru cu randamente scăzute): Randamentele reale ale activelor de bază au revenit în mare parte la nivelurile anterioare crizei financiare mondiale, deci un set de oportunităţi mai convenţionale. O dezinflaţie suplimentară ar putea deschide uşa pentru o intervenţie mai slabă din partea Fed-ului asupra preţurilor (Fed Put – n.r.), în special mai târziu în 2024.”

    Privind către contextul economic de anul viitor, Goldman susţine că evaluările mai bune ale companiilor şi trecerea de la riscurile de inflaţie la cele de creştere fac ca orizonturile mai lungi de timp să fie mai atractive pentru portofolii. Este nevoie însă de reducerea ratelor dobânzilor în SUA pentru a debloca o serie potenţială de câştiguri mai mari.

    De avut în vedere şi balansarea portofoliului, întrucât performanţa activelor non-cash o depăşeşte pe cea a numerarului, adaugă analiştii băncii.

     

    JPMorgan, cea mai mare bancă americană în funcţie de active, reiterează între timp probabilitatea scenariului propus de Goldman.

    „Pe măsură ce ne îndreptăm spre 2024, o combinaţie de activitate solidă şi inflaţie în scădere face ca scenariul pieţei să se orienteze din ce în ce mai mult către o aterizare uşoară. Chiar dacă economiile occidentale ar putea fi mai puţin sensibile la dobânzi decât în trecut, ne aşteptăm ca «decalajele lungi şi variabile» ale transmiterii politicii monetare să justifice măcar o parte din rezilienţa de care a dat până acum dovadă economia”, conform unui raport JPM.

    Analiştii gigantului bancar afirmă că este prea devreme ca băncile centrale să declare victorie categorică asupra inflaţiei şi anticipează că este puţin probabil ca reducerile de dobânzi din 2024 să prevină o slăbire a economiei. Ratele dobânzilor ar putea scădea mai târziu decât se aşteaptă în prezent piaţa, dar în cele din urmă ar putea, de asemenea, să scadă mai mult decât se preconizează momentan.

    „Investitorii ar trebui să se concentreze pe blocarea randamentelor oferite în prezent de piaţa obligaţiunilor. Alternativele ar putea spori rolul pe care îl joacă obligaţiunile ca factori de diversificare împotriva diferitelor riscuri. În ceea ce priveşte acţiunile, presiunea potenţială asupra marjelor justifică concentrarea asupra calităţii şi veniturilor.”

     

    Investitorii se confruntă cu alegeri dificile într-o lume imperfectă, dar pot căuta oportunităţi în domeniul veniturilor fixe, rămânând în acelaşi timp prudenţi în ceea ce priveşte pieţele emergente şi materiile prime, spune banca de investiţi Morgan Stanley.

    Aşadar, investitorii vor trebui să facă alegeri deliberate în 2024, acordând o atenţie deosebită politicii monetare dacă vor dori să evite o serie de potenţiale capcane şi să găsească oportunităţi într-o lume caracterizată de o inflaţie în scădere, dar încă prea mare, şi de o scădere a ritmului economic global.

    „Marjă de manevră limitată pentru creşterea evaluărilor – pieţele au încorporat deja în preţurile activelor ideea că băncile centrale vor gestiona o tranziţie lină către niveluri reduse de inflaţie, dar 2024 ar trebui să fie un an bun pentru investiţiile în venituri în titluri cu venit fix de înaltă calitate şi în obligaţiuni guvernamentale de pe pieţele dezvoltate, printre alte domenii”, reiese dintr-un raport de pe site-ul băncii.

    Pentru prima jumătate a anului 2024, strategii recomandă investitorilor să aibă răbdare şi să fie selectivi. Riscurile la adresa creşterii globale – determinate de politica monetară – rămân ridicate, iar potenţialele scăderi de venituri înregistrate de către companii ar putea persista în prima parte a anului viitor.

    Pe tot parcursul anului, ar trebui să existe câteva constante, continuă Morgan Stanley. În general, firmele americane vor avea probabil randamente mai bune acţiunilor şi rezultate mai solide decât acţiunile europene sau cele din pieţe emergente.

    Ce trebuie să facă investitorii în acest context?

    „Construcţia portofoliului, recomandată de Morgan Stanley, are un profil de risc mai mic decât indicele nostru de referinţă pentru toate activele, în mare parte datorită recomandărilor pentru alocări sub medie în mărfuri şi acţiuni de pe pieţele emergente.”

    În general, strategii Morgan Stanley sugerează o supraalocare pe o gamă mai largă de obligaţiuni, o pondere egală atât în acţiuni, cât şi în numerar şi o subalocare semnificativă în ceea ce priveşte mărfurile.