BusinessMagazin

Tag: banca

  • Bestia lacomă a inflaţiei va fi greu de îmblânzit

    ♦ În ultimele lor comentarii privind viitorul dobânzilor, atât oficialii BCE, cât şi cei ai băncii centrale americane (Fed) semnalează că inflaţia nu cedează şi că va fi nevoie de o perioadă prelungită de majorări de dobânzi pentru a-i domoli creşterea.

    Inflaţia din zona euro este persistentă şi ar putea fi nevoie de o perioadă prelungită de dobânzi ridicate pentru a o aduce sub control, în parte din cauza unei pieţe a muncii aflate sub presiune, au declarat cei doi strategi germani ai BCE, potrivit Reuters.

    BCE a majorat dobânzile cu 4 puncte procentuale în ultimul an şi a promis o nouă majorare în iulie, în condiţiile în care băncii i-ar putea lua până în 2025 să readucă creşterea preţurilor la 2%.

    „Inflaţia pentru mine este ca o bestie lacomă şi chiar trebuie să luptăm împotriva acestei bestii foarte lacome“, a declarat şeful Bundesbank Joachim Nagel.

    Creşterea preţurilor s-ar putea tempera rapid în următoarele luni şi ar putea pune presiune pe BCE să nu mai scumpească creditul, însă declinul inflaţiei ar putea masca unele presiuni, deci nu înseamnă neapărat că lupta împotriva inflaţiei s-a încheiat, a argumentat Nagel, adăugând că ar fi o greşeală majoră ca banca să renunţe prea curând la majorări.

    Colegul francez al lui Nagel, François Villeroy de Galhau, a adoptat o abordare mai nuanţată, subliniind durata dobânzilor ridicate în faţa unor noi majorări de dobânzi, care vor fi „limitate“ în orice caz.

    „Ce contează acum este cât de mult rămânem la rata terminală a dobânzii, mai degra­bă decât nivelul aces­te­ia“, a declarat Villeroy.

    Isabel Schnabel, un alt membru ger­man al consiliului BCE, a subli­niat la rândul său riscul ca creşterea preţu­rilor să fie în continuare persis­tentă, în con­diţiile în care există riscul ca creş­terea salariilor să alimenteze scum­pirile, generând o spirală salarii-preţuri. Potrivit acesteia, scumpirile sunt alimentate acum de profiturile com­pa­niilor şi salariile majorate, Schnabel avertizând că este în continuare necesară o monitorizare atentă pentru a putea menţine presiunile inflaţioniste pe o traiectorie descendentă.

    Cât priveşte banca centrală americană, preşedintele acesteia Jay Powell şi-a reiterat apărarea ultimei decizii a băncii de a pune pe pauză înăsprirea politicii monetare, semnalând însă noi majorări de dobânzi, în condiţiile în care lupta împotriva inflaţiei nu s-a încheiat, notează Financial Times.

    Powell a arătat că ultima decizie a băncii a fost una ìprudentăî având în vedere cât de departe şi de rapid şi-a urcat Fed-ul dobânda din martie 2022. În doar puţin peste un an, aceasta a crescut de la aproape zero la un interval de 5-5,25%.

    Şeful Fed a justificat nevoia de noi majorări de dobânzi spunând că „presiunile inflaţioniste se menţin ridicate, iar procesul de readucere a inflaţiei la 2% este unul de durată“.

    Strategii Fed şi-au redus recent aşteptările privitoare la cât de rapid va decelera inflaţia de bază în acest an.

  • Giganţii din domeniul bancar taie în carne vie pentru a-l salva pe unul de-al lor şi lasă mii de oameni fără loc de muncă doar pentru a supravieţui

    JPMorgan Chase & Co. a notificat aproximativ 1.000 de angajaţi ai First Republic Bank că nu li se vor da locuri de muncă – nici măcar temporar – în urma preluării creditorului falimentar, scrie Bloomberg.

    Cea mai mare bancă americană a oferit joi roluri cu normă întreagă sau de tranziţie pentru aproape 85% dintre cei aproape 7.000 de angajaţi care mai lucrau la First Republic în momentul prăbuşirii, în timp ce restul au fost anunţaţi că nu vor primi o poziţie. Locurile de muncă temporare vor avea o durată de trei, şase, nouă sau 12 luni, în funcţie de post, potrivit unei surse din interiorul băncii.

    „De la achiziţia First Republic, la 1 mai, am fost transparenţi cu angajaţii lor şi ne-am respectat promisiunea de a-i ţine la curent cu chestiunea locurilor de muncă. Recunoaştem că au fost supuşi stresului şi incertitudinii din martie şi sperăm că ziua de astăzi va aduce claritate”, potrivit unui purtător de cuvânt al JP Morgan.

    Foştii angajaţi ai First Republic cărora nu li s-au oferit locuri de muncă la JPMorgan „vor primi plata şi beneficiile echivalente a două luni de muncă”.

    First Republic a declarat la sfârşitul lunii aprilie că va reduce cu până la 25% din forţa sa de muncă, una din seria de măsuri menite să consolideze banca cu probleme şi să liniştească investitorii. Aceste măsuri nu au fost în cele din urmă suficiente. Majoritatea angajaţilor care nu au primit joi o ofertă de angajaţre la JPMorgan fuseseră identificaţi ca fiind parte din reducerile de personal pe care First Republic voia să le facă.

    JPMorgan, care avea 296.877 de angajaţi la sfârşitul lunii martie, s-a impus în faţa rivalilor în cadrul unei licitaţii conduse de guvern pentru First Republic. Ca parte a ofertei sale câştigătoare, JPMorgan a achiziţionat aproximativ 173 de miliarde de dolari din împrumuturile First Republic, 30 de miliarde de dolari în titluri de valoare şi 92 de miliarde de dolari în depozite – şi apoi a trebuit să decidă ce să facă cu angajaţii săi, dintre care zeci încasau peste 10 milioane de dolari pe an.

  • Celebra bancă Rothschild este consultantul Fondului Proprietatea în procesul de listare a Hidroelectrica la Bursă. La rândul său, compania de stat este ajutată în IPO de STJ Advisors

    Fondul Proprietatea, acţionar cu 20% la Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, va lucra cu gigantul bancar american Rothschild în procesul de listare a producătorului de energie electrică la Bursa de Valori Bucureşti.

    Banca de investiţii va opera pe post de „equity adviser”, fiind diferit de consultantul de listare. Mai exact, Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited are titlul de consultant financiar al Fondului.

    Marţi, 6 iunie, Hidroelectrica a anunţat intenţia de listare pe piaţa locală de capital prin vânzarea unei părţi de până la 20% din deţinerea acţionarului vânzător FP. Compania este aşteaptă să intre la cota Bursei în luna iulie, acţiunile Hidroelectrica urmând să fie incluse în indicele de referinţă BET din prima zi de tranzacţionare.

    „Listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori Bucureşti ne va ajuta să ne diversificăm baza de acţionari şi să ne dezvoltăm profilul internaţional”, spune Bogdan Badea, CEO al Hidroelectrica.

    Anul trecut, Ministerul Energiei şi FP au votat ca STJ Advisors Group să asiste Hidroelectrica pe segmentul de equity în vederea listării exclusiv a acţiunilor la BVB. Astfel, conform unui comunicat, STJ este „Consultant Financiar al Societăţii în legătură cu Oferta Publică Iniţială”.  De asemenea, segmentul juridic va fi acoperit de avocaţii de la Dentons.

    Listarea Hidroelectrica nu contribuie la dezvoltarea capacităţilor energetice, dar umflă buzunarele băncilor occidentale cu 80 de milioane de euro

     

  • Giganţii din domeniul bancar taie în carne vie pentru a-l salva pe unul de-al lor şi lasă mii de oameni fără loc de muncă doar pentru a supravieţui

    JPMorgan Chase & Co. a notificat aproximativ 1.000 de angajaţi ai First Republic Bank că nu li se vor da locuri de muncă – nici măcar temporar – în urma preluării creditorului falimentar, scrie Bloomberg.

    Cea mai mare bancă americană a oferit joi roluri cu normă întreagă sau de tranziţie pentru aproape 85% dintre cei aproape 7.000 de angajaţi care mai lucrau la First Republic în momentul prăbuşirii, în timp ce restul au fost anunţaţi că nu vor primi o poziţie. Locurile de muncă temporare vor avea o durată de trei, şase, nouă sau 12 luni, în funcţie de post, potrivit unei surse din interiorul băncii.

    „De la achiziţia First Republic, la 1 mai, am fost transparenţi cu angajaţii lor şi ne-am respectat promisiunea de a-i ţine la curent cu chestiunea locurilor de muncă. Recunoaştem că au fost supuşi stresului şi incertitudinii din martie şi sperăm că ziua de astăzi va aduce claritate”, potrivit unui purtător de cuvânt al JP Morgan.

    Foştii angajaţi ai First Republic cărora nu li s-au oferit locuri de muncă la JPMorgan „vor primi plata şi beneficiile echivalente a două luni de muncă”.

    First Republic a declarat la sfârşitul lunii aprilie că va reduce cu până la 25% din forţa sa de muncă, una din seria de măsuri menite să consolideze banca cu probleme şi să liniştească investitorii. Aceste măsuri nu au fost în cele din urmă suficiente. Majoritatea angajaţilor care nu au primit joi o ofertă de angajaţre la JPMorgan fuseseră identificaţi ca fiind parte din reducerile de personal pe care First Republic voia să le facă.

    JPMorgan, care avea 296.877 de angajaţi la sfârşitul lunii martie, s-a impus în faţa rivalilor în cadrul unei licitaţii conduse de guvern pentru First Republic. Ca parte a ofertei sale câştigătoare, JPMorgan a achiziţionat aproximativ 173 de miliarde de dolari din împrumuturile First Republic, 30 de miliarde de dolari în titluri de valoare şi 92 de miliarde de dolari în depozite – şi apoi a trebuit să decidă ce să facă cu angajaţii săi, dintre care zeci încasau peste 10 milioane de dolari pe an.

  • Până unde merge „salvarea” uneia dintre cele mai mari bănci din lume: JP Morgan lasă mii de angajaţi ai First Republic pe drumuri după preluarea băncii. Joburile temporare sunt scoase din discuţie

    JPMorgan Chase & Co. a notificat aproximativ 1.000 de angajaţi ai First Republic Bank că nu li se vor da locuri de muncă – nici măcar temporar – în urma preluării creditorului falimentar, scrie Bloomberg.

    Cea mai mare bancă americană a oferit joi roluri cu normă întreagă sau de tranziţie pentru aproape 85% dintre cei aproape 7.000 de angajaţi care mai lucrau la First Republic în momentul prăbuşirii, în timp ce restul au fost anunţaţi că nu vor primi o poziţie. Locurile de muncă temporare vor avea o durată de trei, şase, nouă sau 12 luni, în funcţie de post, potrivit unei surse din interiorul băncii.

    „De la achiziţia First Republic, la 1 mai, am fost transparenţi cu angajaţii lor şi ne-am respectat promisiunea de a-i ţine la curent cu chestiunea locurilor de muncă. Recunoaştem că au fost supuşi stresului şi incertitudinii din martie şi sperăm că ziua de astăzi va aduce claritate”, potrivit unui purtător de cuvânt al JP Morgan.

    Foştii angajaţi ai First Republic cărora nu li s-au oferit locuri de muncă la JPMorgan „vor primi plata şi beneficiile echivalente a două luni de muncă”.

    First Republic a declarat la sfârşitul lunii aprilie că va reduce cu până la 25% din forţa sa de muncă, una din seria de măsuri menite să consolideze banca cu probleme şi să liniştească investitorii. Aceste măsuri nu au fost în cele din urmă suficiente. Majoritatea angajaţilor care nu au primit joi o ofertă de angajaţre la JPMorgan fuseseră identificaţi ca fiind parte din reducerile de personal pe care First Republic voia să le facă.

    JPMorgan, care avea 296.877 de angajaţi la sfârşitul lunii martie, s-a impus în faţa rivalilor în cadrul unei licitaţii conduse de guvern pentru First Republic. Ca parte a ofertei sale câştigătoare, JPMorgan a achiziţionat aproximativ 173 de miliarde de dolari din împrumuturile First Republic, 30 de miliarde de dolari în titluri de valoare şi 92 de miliarde de dolari în depozite – şi apoi a trebuit să decidă ce să facă cu angajaţii săi, dintre care zeci încasau peste 10 milioane de dolari pe an.

  • Când alţii dau faliment, cea mai mare bancă americană vrea să investească şi mai mult

    JPMorgan Chase este cuprinsă de o frenezie a cheltuielilor „fără egal“, urmând să aloce o sumă de peste 15 miliarde de dolari pentru noi iniţiative, un semn al felului în care cea mai mare bancă americană plă­nuieşte să devină şi mai mare, scrie Financial Times.

    Banca a anunţat recent că inten­ţionează să cheltuiască 15,7 miliarde de dolari pe noi iniţiative în 2023, aces­tea fiind legate printre altele de angajări, marketing şi investiţii în tehnologie. Suma ar fi cu 2 miliarde de dolari mai mare decât cea chel­tuită anul trecut.

    „Capacitatea noastră de investiţii este fără egal“, a declarat Marianne Lake, copreşedinte al diviziei de con­sumer a băncii. Divizia sa este de aşteptat să cheltuiască 7,9 miliarde de dolari pe noi investiţii, în creştere cu 800 milioane dolari faţă de 2022.

    „Rivalele noastre nu pot investi la niveluri similare“, a subliniat Lake, care este văzută ca numărându-se prin­tre candidaţii la poziţia de CEO deţinută în prezent de Jamie Dimon.

    Într-un semn al divergenţei din­tre băncile americane mai mari şi cele mai mici care au intrat sub presi­une în acest an, JPMorgan şi-a revi­zuit în sus estimările privind câştigu­rile pe acest an obţinute din operaţiu­nile de creditare în urma achiziţiei recente a First Republic.

    Creşterea estimărilor evidenţiază cum bănci mari ca JPMorgan au câş­ti­gat de pe urma crizei recente în care au fost prinse unele bănci regionale, compania atrăgând noi depozite şi cumpărând ce a mai rămas din First Republic într-o licitaţie guverna­mentală.

    Băncile mari au beneficiat de ase­menea de pe urma deciziilor băn­cii centrale americane de majorare a dobânzilor, decizii ce le-au permis să perceapă dobânzi mai mari pentru credite fără să treacă mai departe către deponenţi dobânzile semnifica­tiv mai mari.

    JPMorgan a raportat că depozi­tele sale, care totalizau 2.300 miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie, au scăzut uşor în termeni anuali. Direc­torul financiar al băncii Jeremy Bar­num a indicat că se aşteaptă ca de­pozitele la nivelul întregului sistem bancar american să continue să sca­dă, în condiţiile în care clienţii urmă­resc randamente mai bune.

    JPMorgan plăteşte 1,21% în me­die deponenţilor, sub media de 1,75% a rivalelor, indică datele BankReg.

    Jamie Dimon a indicat de ase­menea că intenţionează să rămână în poziţia de director executiv al băncii, acesta conducând JPMorgan din 2005. Şeful Morgan Stanley James Gorman a anunţat recent că intenţionează să se retragă într-un an.


     

     

  • Când alţii dau faliment, cea mai mare bancă americană vrea să investească şi mai mult

    JPMorgan Chase este cuprinsă de o frenezie a cheltuielilor „fără egal“, urmând să aloce o sumă de peste 15 miliarde de dolari pentru noi iniţiative, un semn al felului în care cea mai mare bancă americană plă­nuieşte să devină şi mai mare, scrie Financial Times.

    Banca a anunţat recent că inten­ţionează să cheltuiască 15,7 miliarde de dolari pe noi iniţiative în 2023, aces­tea fiind legate printre altele de angajări, marketing şi investiţii în tehnologie. Suma ar fi cu 2 miliarde de dolari mai mare decât cea chel­tuită anul trecut.

    „Capacitatea noastră de investiţii este fără egal“, a declarat Marianne Lake, copreşedinte al diviziei de con­sumer a băncii. Divizia sa este de aşteptat să cheltuiască 7,9 miliarde de dolari pe noi investiţii, în creştere cu 800 milioane dolari faţă de 2022.

    „Rivalele noastre nu pot investi la niveluri similare“, a subliniat Lake, care este văzută ca numărându-se prin­tre candidaţii la poziţia de CEO deţinută în prezent de Jamie Dimon.

    Într-un semn al divergenţei din­tre băncile americane mai mari şi cele mai mici care au intrat sub presi­une în acest an, JPMorgan şi-a revi­zuit în sus estimările privind câştigu­rile pe acest an obţinute din operaţiu­nile de creditare în urma achiziţiei recente a First Republic.

    Creşterea estimărilor evidenţiază cum bănci mari ca JPMorgan au câş­ti­gat de pe urma crizei recente în care au fost prinse unele bănci regionale, compania atrăgând noi depozite şi cumpărând ce a mai rămas din First Republic într-o licitaţie guverna­mentală.

    Băncile mari au beneficiat de ase­menea de pe urma deciziilor băn­cii centrale americane de majorare a dobânzilor, decizii ce le-au permis să perceapă dobânzi mai mari pentru credite fără să treacă mai departe către deponenţi dobânzile semnifica­tiv mai mari.

    JPMorgan a raportat că depozi­tele sale, care totalizau 2.300 miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie, au scăzut uşor în termeni anuali. Direc­torul financiar al băncii Jeremy Bar­num a indicat că se aşteaptă ca de­pozitele la nivelul întregului sistem bancar american să continue să sca­dă, în condiţiile în care clienţii urmă­resc randamente mai bune.

    JPMorgan plăteşte 1,21% în me­die deponenţilor, sub media de 1,75% a rivalelor, indică datele BankReg.

    Jamie Dimon a indicat de ase­menea că intenţionează să rămână în poziţia de director executiv al băncii, acesta conducând JPMorgan din 2005. Şeful Morgan Stanley James Gorman a anunţat recent că intenţionează să se retragă într-un an.


     

     

  • Este OFICIAL! OTP România este scoasă la vânzare

    OTP i-a anunţat oficial pe directorii băncii că OTP Bank România este scoasă la vânzare: Procesul ar dura câteva luni, iar dacă licitaţia se va încheia cu succes, tranzacţia se va închide într-un an. Vânzarea OTP Bank a atras interesul Unicredit, BCR/Erste, Banca Transilvania, Alpha Bank, Eximbank, iar la Viena se discută şi interesul Raiffeisen

    OTP Bank a confirmat oficial, printr-un anunţ făcut către directorii băncii, că OTP Bank România este scoasă la vânzare, proces care ar putea să dureze câteva luni, iar în cazul succcesului licitaţiei, tranzacţia ar urma să se închidă într-un an, au declarat pentru ZF surse de pe piaţa bancară.

    ZF a scris în urmă cu două săptămâni că OTP tatonează piaţa pentru vânzarea băncii din România.

    Motivaţia oferită pentru scoaterea la vânzare a băncii a fost ”lipsa pe piaţa din România a potenţialului de creştere prin achiziţii”.De asemenea, vânzarea OTP Bank ţine şi de actualul context geopolitic.

    Banca este evaluată între 300 şi 400 milioane euro, la care s-ar adăuga rambursarea liniilor de finanţare către Budapesta.

    Grupul ungar OTP şi-a dorit foarte mult să crească în România, a efectuat până acum, în două decenii, două achiziţii, RoBank şi Millenium Bank, a investit mult în creştere organică, dar varianta de creştere în continuare prin noi achiziţii este puţin probabilă.

    Procesul de vânzare este derulat de OTP Budapesta, iar managementului de la Bucureşti i s-a cerut să îşi continue activitatea ca şi până acum, pentru a-şi deservi clienţii.

    Conform surselor ZF, până în prezent, pentru OTP Bank România şi-au exprimat interesul, într-un fel sau altul – Unicredit, BCR/Erste Bank, Banca Transilvania, Eximbank, posibil Alpha Bank, iar la Viena se discută intens în ultimele zile o posibilă intrare în procesul de licitaţie şi a grupului Raiffeisen.

    După ce s-a retras din tranzacţia cu First Bank, Unicredit încearcă să crească mai mult în România printr-o achiziţie care să-i apere poziţia ameninţată de creşterea CEC Bank.

    BCR/Erste încearcă să recupereze terenul pierdut în ultimul deceniu, mai ales pe zona companiilor mici şi mijlocii, acolo unde OTP are o poziţie bună.

    Banca Transilvania vrea să îşi consolideze şi mai mult poziţia de lider al pieţei printr-o nouă achiziţie, după succesul cu Volksbank şi Bancpost, iar OTP se pliază pe strategia băncii pe segmentul de companii mici şi mijlocii româneşti.

    Eximbank ar fi interesată să crească în continuare, mai ales după preluarea Băncii Româneşti, dar aici decizia aparţine statului, având în vedere că Ministerul de Finanţe este acţionarul principal.

    Alpha Bank este interesată de tot ce apare la vânzare pe piaţă, pentru a recupera terenul pierdut după criza din Grecia de acum un deceniu.

    Raiffeisen Bank  a pierdut teren în ultimii ani, iar de pe locul 4 a ajuns pe locul 6/7. În ultimele zile s-a discutat destul de intens la Viena posibilitatea de a intra în procesul de licitaţie pentru OTP Bank.

    OTP Bank România are o cotă de piaţă de aproape 2% , înregistrând în ultimii 3-4 ani o creştere organică destul de susţinută.

    a finalul lui 2022, OTP Bank România a avut active de aproape 20 mld. lei, adică puţin peste 4 mld. euro, fiind pe locul 10, într-o piaţă extrem de fragmentată, unde primele 10 bănci deţin peste 80% din active. Anul trecut, OTP Bank România a avut venituri din dobânzi de 672 mil. lei, un profit operaţional de 217 mil. lei, şi un profit net de 34 mil. Lei.

    Grupul ungar a încercat în 2018 să cumpere Banca Românească, dar tranzacţia a fost în final respinsă de BNR. Apoi Banca Românească a fost achiziţionată de Eximbank. OTP a încercat apoi să cumpere Garanti Bank, a fost interesată de Bancpost , dar procesele nu au continuat.

     

  • Este OFICIAL! OTP România este scoasă la vânzare

    OTP i-a anunţat oficial pe directorii băncii că OTP Bank România este scoasă la vânzare: Procesul ar dura câteva luni, iar dacă licitaţia se va încheia cu succes, tranzacţia se va închide într-un an. Vânzarea OTP Bank a atras interesul Unicredit, BCR/Erste, Banca Transilvania, Alpha Bank, Eximbank, iar la Viena se discută şi interesul Raiffeisen

    OTP Bank a confirmat oficial, printr-un anunţ făcut către directorii băncii, că OTP Bank România este scoasă la vânzare, proces care ar putea să dureze câteva luni, iar în cazul succcesului licitaţiei, tranzacţia ar urma să se închidă într-un an, au declarat pentru ZF surse de pe piaţa bancară.

    ZF a scris în urmă cu două săptămâni că OTP tatonează piaţa pentru vânzarea băncii din România.

    Motivaţia oferită pentru scoaterea la vânzare a băncii a fost ”lipsa pe piaţa din România a potenţialului de creştere prin achiziţii”.De asemenea, vânzarea OTP Bank ţine şi de actualul context geopolitic.

    Banca este evaluată între 300 şi 400 milioane euro, la care s-ar adăuga rambursarea liniilor de finanţare către Budapesta.

    Grupul ungar OTP şi-a dorit foarte mult să crească în România, a efectuat până acum, în două decenii, două achiziţii, RoBank şi Millenium Bank, a investit mult în creştere organică, dar varianta de creştere în continuare prin noi achiziţii este puţin probabilă.

    Procesul de vânzare este derulat de OTP Budapesta, iar managementului de la Bucureşti i s-a cerut să îşi continue activitatea ca şi până acum, pentru a-şi deservi clienţii.

    Conform surselor ZF, până în prezent, pentru OTP Bank România şi-au exprimat interesul, într-un fel sau altul – Unicredit, BCR/Erste Bank, Banca Transilvania, Eximbank, posibil Alpha Bank, iar la Viena se discută intens în ultimele zile o posibilă intrare în procesul de licitaţie şi a grupului Raiffeisen.

    După ce s-a retras din tranzacţia cu First Bank, Unicredit încearcă să crească mai mult în România printr-o achiziţie care să-i apere poziţia ameninţată de creşterea CEC Bank.

    BCR/Erste încearcă să recupereze terenul pierdut în ultimul deceniu, mai ales pe zona companiilor mici şi mijlocii, acolo unde OTP are o poziţie bună.

    Banca Transilvania vrea să îşi consolideze şi mai mult poziţia de lider al pieţei printr-o nouă achiziţie, după succesul cu Volksbank şi Bancpost, iar OTP se pliază pe strategia băncii pe segmentul de companii mici şi mijlocii româneşti.

    Eximbank ar fi interesată să crească în continuare, mai ales după preluarea Băncii Româneşti, dar aici decizia aparţine statului, având în vedere că Ministerul de Finanţe este acţionarul principal.

    Alpha Bank este interesată de tot ce apare la vânzare pe piaţă, pentru a recupera terenul pierdut după criza din Grecia de acum un deceniu.

    Raiffeisen Bank  a pierdut teren în ultimii ani, iar de pe locul 4 a ajuns pe locul 6/7. În ultimele zile s-a discutat destul de intens la Viena posibilitatea de a intra în procesul de licitaţie pentru OTP Bank.

    OTP Bank România are o cotă de piaţă de aproape 2% , înregistrând în ultimii 3-4 ani o creştere organică destul de susţinută.

    a finalul lui 2022, OTP Bank România a avut active de aproape 20 mld. lei, adică puţin peste 4 mld. euro, fiind pe locul 10, într-o piaţă extrem de fragmentată, unde primele 10 bănci deţin peste 80% din active. Anul trecut, OTP Bank România a avut venituri din dobânzi de 672 mil. lei, un profit operaţional de 217 mil. lei, şi un profit net de 34 mil. Lei.

    Grupul ungar a încercat în 2018 să cumpere Banca Românească, dar tranzacţia a fost în final respinsă de BNR. Apoi Banca Românească a fost achiziţionată de Eximbank. OTP a încercat apoi să cumpere Garanti Bank, a fost interesată de Bancpost , dar procesele nu au continuat.

     

  • De ce mai avem monedă naţională dacă firmele încă au voie să pună preţurile în euro, să îţi ceară să plăteşti lei, şi să îşi mai şi aleagă cursul cărei bănci să îl ia de referinţă când îţi calculează cât scoţi extra din buzunar? Cea mai utilizată ecuaţie din economie: veţi achita ”x euro plătiţi în lei, la cursul băncii y + z%”

    O practică veche deja de peste 20 de ani rămâne în continuare în picioare în România. Deşi avem monedă naţională, deşi avem Banca Naţională care afişează constant cursul leu/euro de referinţă, deşi produsele şi serviciile plătite de populaţie sunt în lei, iar firmele încasează şi raportează la stat în lei, preţurile şi serviciile sunt afişate de mult prea multe ori în euro.

    Cu cât creşte valoarea unui bun sau a unui serviciu, cu atât şansele sunt mai mari ca preţurile să fie afişate în euro.

    Cum poţi avea transparenţă la preţuri când nu ştii cât urmează să plăteşti pentru un bun? O cartelă de 5 euro de la un operator poate fi mai scumpă decât o cartelă de 5 euro de la alt operator, pentru că folosesc altă bancă.

    Dacă la sume mici diferenţele pot fi nesemnificative, când vorbim de preţuri mai mari, deja încep să se simtă. Când ne uităm la o maşină nouă sau la un apartament, diferenţele deja sunt de ordinul miilor de lei/ euro.

    Pentru un apartament de 100.000 de euro, la cursul BNR un cumpărător ar plăti miercuri un preţ de 494,710 lei. La cursul vânzare al băncilor, preţul poate ajunge până la 504,900. Diferenţa este de 10,190 lei, de 4 ori salariul minim brut pe economie.

    Comercianţii nu îţi dau opţiunea să plăteşti direct în euro sau să alegi banca la care să schimbi. Mulţi îşi mai trec şi nişte procente extra în precontract, ”just in case”, să nu iasă pe minus dacă după ce achiţi mai creşte un pic cursul şi au vândut ”prea ieftin”. 

    Într-o piaţă liberă, fiecare companie poate să îşi seteze preţurile cum doreşte pentru ce vinde. Dar şi consumatorii trebuie să aibă dreptul la transparenţă şi să ştie dinainte cât urmează să plătească şi să ia decizia în consecinţă.

    Probabil vom adopta euro cu mult înainte să fie reglementate aceste practici. Până atunci, ar trebui predată în şcoli ecuaţia cea mai utilizată în economie, pentru educaţia financiară a copiilor: veţi achita ”x euro plătiţi în lei, la cursul băncii y + z%”.