BusinessMagazin

Tag: avertizare

  • Facebook, venituri de 28 mld. dolari în ultimul trimestru de anul trecut. Zuckerberg avertizează că ultimele actualizări ale iPhone-urilor ar putea afecta rezultatele din T1/2021

    Facebook a reuşit să depăşească estimările privind veniturile din T4/2020, însă a avertizat că schimbările efectuate de Apple ar putea afecta rezultatele din primele trei luni ale anului, transmite Reuters.

    Veniturile din ultimul trimestru de anului trecut validează faptul că Facebook a continuat să uşureze modul în care retailerii îşi vând produsele prin intermediul platformei de socializare. De exemplu, firma a lansat Facebook Pay şi Facebook Shops, care le oferă posibilitatea consumatorilor de a accesa cumpăra un produs fără să părăsească aplicaţiile companiei, incluzând aici Instagram şi WhatsApp.

    Facebook a declarat că restricţiile impuse în pandemie au alimentat tot mai mult comerţul online şi schimbările de comportament ale consumatorilor. Banii au venit aproape din publicitate, veniturile crescând cu 33% la 28,07 miliarde de dolari, de la 21.08 miliarde în T4/2019.

    În medie, analiştii se aşteptau ca veniturile să ajungă la 26,44 miliarde de dolari, conform datelor colectate de Refinitiv.

    Între timp, veniturile nete au depăşit 11,2 miliarde de dolari, sau 3,88 dolari per acţiune, faţă de 7,35 miliarde şi 2,56 dolari per acţiune în 2019, iar numărul de utilizatori lunari activi a crescut cu 12% la 2,8 miliarde.

    Totuşi, CEO-ul Mark Zuckerberg a declarat că executivii din cadrul Facebook consideră Apple drept cel mai mare rival al companiei, chiar dacă producătorul iPhone-urilor câştigă doar o mică parte din venituri prin intermediul publicităţii online.

    Recent, Apple a anunţat că va limita modul în care dezvoltatorii unei aplicaţii vor transmite informaţiile utilizatorilor către alte platforme, în condiţiile în care Facebook foloseşte datele pentru a îmbunătăţi procesele de direcţionare a reclamelor.

    Reţeaua de socializare, care se confruntă cu o serie de procese antitrust în Statele Unite, a acuzat Apple de comportament anticompetitiv. Cu toate acestea, analiştii citaţi de Reuters spun că Facebook nu va suferi de pe urma ultimelor actualizări ale iPhone-urilor.

     

  • Gigantul elveţian UBS avertizează: Vă puteţi pierde toţi banii. Nimic nu împiedică preţul unei criptomonede să ajungă la zero

    O echip de strategi ai unuia dintre cei mai mari manageri de active din lume a lansat un avertisment pentru cei care sunt începători în lumea criptomonedelor şi care se aruncă în actualele condiţii de piaţă cu economiile înspre monede digitale: Vă puteţi pierde toţi banii, conform Bloomberg.

    Între ameninţarea adusă de potenţiale reglementări stricte şi monedele digitale pe care le vor lansa băncile centrale, nimic nu împiedică preţul unei criptomonede mari să coboare rapid spre zero, potrivit diviziei UBS Global Wealth Management.

    Pe măsură ce unii bani de pe Wall Street intră în piaţa bitcoinului într-un ritm nemaivăzut până acum, elveţienii cred că preţul ar putea cunoaşte o creştere pe termen scurt, însă industria se confruntă cu riscuri existenţiale.

    „În opinia noastră, nimic nu împiedică preţul unei criptomonede să ajungă la zero atunci când va apărea o versiune mai bine proiectată a acesteia sau când autorităţile de reglementare vor interveni asupra pieţei. (…) Netscape şi Myspace sunt exemple de aplicaţii de reţea care s-au bucurat de o popularitate larg răspândită, dar care au dispărut la un moment dat”, notează mai mulţi strategi de la UBS, printre care Michael Bolliger, directorul de investiţii pentru pieţe emergente la nivel global.

    Bitcoin oscilează în jurul sumei de 35.000 de dolari, după ce a atins la începutul anului un maxim de aproape 42.000 de dolari. Această clasă de active volatile a stârnit dezbateri printre cei mai mari manageri de portofolii din piaţă. În timp ce unii investitori faimoşi precum Paul Tudor Jones şi Stan Druckenmiller intră în industrie, criticii bitcoin arată cu degetul spre scandal şi manipulare.

    Pe termen scurt, preţurile criptomonedelor pot creşte chiar şi până la un nou maxim istoric, alimentate de momentumul din piaţă, adopţie la nivel instituţional şi o ofertă limitată. Însă, pe termen lung, piaţa este expusă intervenţiilor autorităţilor de reglementare, notează strategii. Aceştia arată spre decizia Marii Britanii de a interzice vânzarea anumitor produse derivate pe criptomonede către investitorii de retail.

    Ca majoritatea firmelor de investiţii, UBS Wealth este sceptică referitor la aplicabilitatea monedelor virtuale în lumea reală, însă strategii evită să numească bitcoin o „bulă”, în contextul în care este dificil să determini valoarea corectă a unui activ, dacă nu există cash flow.

    Alţi investitori au pus ţinte de preţ ambiţioase pe bitcoin. Spre exemplu, Scott Minerd de la Guggenheim Investments crede că bitcoin va ajunge la 400.000 de dolari, în timp ce o echipă de strategi ai JPMorgan Chase situează preţul bitcoin la 146.000 de dolari pe termen lung.

    „Prin urmare, investitorii în criptomonede trebuie să limiteze dimensiunea investiţiilor lor la o sumă pe care îşi permit să o piardă”, a notat UBS.

  • Bulgaria avertizează: două treimi din companiile mici nu-şi pot plăti datoriile

    Peste 20% din companiile mici şi mijlocii din Bulgaria întâmpină dificultăţi în a-şi revitaliza activitatea afectată de criza coronavirusului, potrivit Novinite.

    Peste 75% dintre acestea au credite bancare neplătite şi numai aproximativ 15% au reuşit să profite de oportunităţile aduse de criză pentru a-şi dezvolta businessul, relevă un sondaj al Asociaţiei Naţionale a IMM-urilor.

  • China îşi avertizează firmele ineficiente să se pună pe picioare pentru că în caz contrar riscă falimentul

    China pune presiune crescândă pe companiile sale în con­di­ţiile în care autorităţile ţării încearcă să profite de pe urma pan­demiei pentru a-şi întări puterea industrială, scrie Bloomberg.

    După ce a permis supravieţuirea firmelor ineficiente ani la rând, Beijingul permite de-acum intrarea acestora în faliment. De­faulturile pe obligaţiuni au urcat la un nivel record de 30 mi-liarde de dolari în 2020, printre companii numărându-se şi unele care au contat anterior pe garanţii implicite din partea statului.

    Supervizarea şi penalizarea agenţiilor de rating de credit se intensifică, în timp ce bursele locale au delistat cel puţin 16 ac­ţiuni anul trecut, cel mai ridicat număr din 1999.

    Tendinţa se va accelera în noul an în condiţiile în care banca centrală chineză va înăspri condiţiile financiare, făcând mai dificilă supravieţuirea firmelor de stat sau private cu un cash flow inadecvat.

    Redresarea economică şi moneda locală puternică conferă strategilor un spaţiu sporit pentru a se concentra pe reducerea datoriilor din sistemul financiar, datorii situate la un nivel record de 277% din PIB.

    Beijingul a lansat în ultimele luni mai multe măsuri me­nite să crească eficienţa pieţelor de capital ale ţării, cât şi ca­litatea companiilor sale. Pe măsură ce China îşi înăspreşte atitudinea faţă de industrie, relaxarea controlului său asupra pie­ţelor financiare le va permite investitorilor, mai degrabă de­cât statului, să penalizeze companiile cu un management de­ficitar şi să răsplătească creşterea.

    Temerile privitoare la dependenţa companiilor chineze de pie­ţele americane pentru finanţare au determinat probabil în parte astfel de acţiuni, dar şi strategia economică a Partidului Co­munist ce pune accent pe întărirea cererii in­terne joacă un rol.

    Deşi banca centrală chineză nu va majora probabil dobânzile în lunile următoare, aceasta a semnalat în mod repetat că-şi va modera oferta de credit ieftin. Însă consecinţele pentru cele mai vulnerabile companii pot fi brutale, iar o înăsprire excesivă a politicii monetare ar putea afecta recuperarea economiei mondiale, a avertizat Fondul Monetar Internaţional.

    Finanţarea viitoarelor motoare de creştere ale Chinei fără o destabilizare a sistemului său financiar cu un nivel ridicat de îndatorare necesită o reechilibrare atentă a celei de-a doua mari economii a lumii.

    Pentru China şi companiile sale, o mişcare de o astfel de amploare poate avea success dacă firmele ineficiente sunt lăsate să se prăbuşească, potrivit lui Carlos Casanova, economist pentru Union Bancaire Privee.

     

  • Experţii avertizează: Lansarea vaccinurilor nu înseamnă finalul pandemiei

    Vaccinurile pentru combaterea Covid-19 au fost lansate într-un timp record, iar la mai puţin de un an de când coronavirusul a început să răvăşească lumea, milioane de oameni au fost deja vaccinaţi, potrivit Bloomberg.

    Programele lansate deja în Marea Britanie şi în SUA dau o imagine despre cum ar trebui să arate campania de imunizare prin care este vizată întreaga populaţie a planetei, adică toţi cei aproape 8 miliarde de oameni din toate colţurile lumii.

    Cu siguranţă, există multe motive de optimism, în contextul în care vaccinurile reprezintă cea mai bună modalitate, sau chiar singura, de a combate boli infecţioase. Spre exemplu, variola a fost eradicată, iar poliomelita este la un pas de a fi eradicată, fiind transmisă în continuare doar în două ţări din lume. Însă, campaniile globale de vaccinare au nevoie de timp – decenii, de obicei – ceea ce sugerează că boala nu va fi eradicată prea curând, indiferent de tehnologie, resurse şi determinare.

    „Aş fi surprins să văd eradicarea acestui virus acum, în condiţiile în care s-a răspândit în toată lumea. Aş fi chiar şocat dacă ţinem cont de cât de contagios este virusul”, a declarat Walter Orenstein, fost director în cadrul Centrului Naţional pentru Controlul Bolilor din SUA.

    Primele probleme de ofertă şi distribuţie au început deja să apară în primele zile din campania de vaccinare din SUA. În acelaşi timp, Marea Britanie a vaccinat doar 138.000 de persoane în prima săptămână de campanie, deşi britanicii au fost prima naţiune vestică ce a început vaccinarea.

    Între timp, Europa nu a început încă vaccinarea, iar prognozele arată că nu va începe înainte de Crăciun.

    Există temeri din ce în ce mai mari legate de timpul necesar pentru a vaccina cea mai mare parte din populaţia planetei, în condiţiile în care ţările bogate au rezervat mai multe doze de vaccin decât au nevoie, iar pentru ţările sărace nu a rămas mai mult de o doză la zece persoane.

    „Este foarte, foarte complicat să ne asigurăm că dozele de vaccin sunt produse şi distribuite într-un mod echitabil la nivel global, atât din considerente morale, cât şi economice”, a declarat Mark Suzman, directorul executiv al Fundaţiei Bill & Melinda Gates.

    Campaniile de vaccinare în masă au reprezentat de-a lungul istoriei unele dintre cele mai bune intervenţii în ceea ce priveşte săătatea publică şi au jucat un rol important în creşterea speranţei de viaţă. Spre exemplu, speranţa de viaţă în SUA a crescut cu 50% în ultimul secol datorită vaccinurilor.

    Circa o treime din morţile înregistrate de americani în anii 1900 au fost înregistrate în cazul copiilor cu vârste de sub 5 ani, majoritatea cauzate de variolă, pojar şi tuse convulsivă – toate acestea fiind prevenite astăzi prin imunizare.

  • Criza coronavirusului adânceşte inegalitatea salarială la nivel mondial

    Criza COVID-19 a dus la o creştere a inegalităţii salariale la nivel mondial, iar aceasta va fi doar parţial compensată de subvenţii de stat şi politici privind salariul minim, avertizează Organizaţia Internaţională a Muncii, potrivit Financial Times.

    În ultimul raport al agenţiei ONU se arată că nivelul sau rata de creştere a salariilor medii a scăzut în două treimi din ţările pe care le-a putut monitoriza în prima jumătate a acestui an, muncitorii cu cele mai scăzute salarii având cel mai mult de suferit.

  • Olandezii avertizează cu privire la provocarea pe care o presupune Brexitul pentru utilizatorii de porturi

    Autorităţile olandeze au recurs la o mascotă sub înfăţişarea unui monstru albastru pentru a avertiza că sfârşitul perioadei de tranziţie a Brexitului peste o lună presupune o problemă monstru pentru utilizatorii portuari, scrie Euractiv. „Existenţa sau lipsa unui acord nu are nicio importanţă când vine vorba de operaţiunile portuare“, a declarat Mark Dijk, coordonator pe probleme legate de Brexit pentru Portul din Rotterdam. 

  • Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii, a câştigat definitiv procesul cu ASF, care a sancţionat-o cu 100.000 de lei şi retragerea autorizaţiei

    Raluca Ţintoiu, fosta şefă a NN Pensii care a decis avertizarea celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii în luna aprilie 2017 în legă­tură cu o posibilă naţionalizare a banilor acumulaţi în con­turi, a câştigat definitiv procesul cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că respinge recursul ASF ca “nefondat”.

    “Respinge recursul formulat de pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară împotriva sentinţei civile nr.4114 din 16 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat”, potrivit informaţiilor anunţate de ICCJ.

    Sentinţa definitivă a fost pronunţată în şedinţă publică în data de 26 noiembrie 2020.

    Decizia ICCJ de ieri vine după ce în octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti lua decizia să anuleze  decizia prin care Raluca Ţintoiu a fost amendată de ASF cu suma de 100.000 de lei şi cu retragerea autorizaţiei şi a obligat totodată autoritatea să îi plă­tească fostei şefe a NN Pensii daune morale în valoare de 1.000 de euro, potrivit informaţiilor transmise atunci de Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia Curţii de Apel din 2018 nu era însă definitivă, iar ASF a făcut recurs.

    Sancţiunile au fost aplicate de ASF în contextul în care Raluca Ţintoiu, care a condus cel mai mare administrator de pensii private din România, a decis avertizarea în aprilie 2017 a celor 1,9 milioane de clienţi ai fondului de pensii private obligatorii administrat de NN în legătură cu o posibilă naţionalizare a banilor acumulaţi în conturi. Scrisoarea trimisă prin e-mail de NN Pensii cu Raluca Ţintoiu la conducere a creat mare agitaţie la nivel politic, însuşi liderul PSD de la acel moment, Liviu Dragnea, ieşind în spaţiul public de mai multe ori pentru a susţine cu fermitate că „naţionalizarea este un scandal pornit din nimic“.

    În plus, el a spus la acea vreme că ASF şi Ministerul de Finanţe trebuie să sancţioneze foarte dur, fapt care s-a şi întâmplat.

     

     

  • Cod galben de ceaţă în patru judeţe, în următoarele ore

    Avertizarea Cod galben de ceaţă este valabilă până la ora 23:00.

    Zonele vizate sunt: Cugir, Sebeş, Săsciori, Vinţu de Jos, Pianu, Şpring, Şibot, Săliştea, Gârbova, Câlnic, Cut, Doştat – judeţul Alba

    Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului, Zagon, Zăbala, Ozun, Sânzieni, Ghelinţa, Cernat, Breţcu, Ojdula, Catalina, Vâlcele, Boroşneu Mare, Ghidfalău, Dobârlău, Reci, Lemnia, Ilieni, Poian, Chichiş, Brateş, Mereni, Moacşa, Valea Mare, Dalnic – judeţul Covasna

    Braşov, Făgăraş, Săcele, Codlea, Victoria, Prejmer, Predeal, Tărlungeni, Feldioara, Ghimbav, Dumbrăviţa, Hărman, Bod, Vulcan, Hălchiu, Cristian, Şinca, Teliu, Recea, Sânpetru, Mândra, Voila, Budila, Şercaia, Hârseni, Viştea, Ucea, Părău, Lisa, Crizbav, Beclean, Sâmbăta de Sus, Drăguş – judeţul Braşov

    Sibiu, Avrig, Sălişte, Şelimbăr, Roşia, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Porumbacu de Jos, Orlat, Cristian, Şura Mare, Arpaşu de Jos, Şura Mică, Tilişca, Apoldu de Jos, Chirpăr, Cârţişoara, Cârţa, Ludoş, Bruiu – judeţul Sibiu.

    Se va semnala ceaţă care va determina scăderea vizibilităţii sub 200 de metri şi izolat sub 50 de metri.

  • Preşedintele Comisiei Europene anunţă: Europa poate evita al treilea val de coronavirus, guvernele ar trebui să ridice treptat măsurile de carantină

    Guvernele europene ar trebui să ridice treptat măsurile de carantină şi celelalte de restricţii pentru a preveni al treilea val de infecţii, a declarat preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, potrivit CNBC.

    Europa se confruntă încă din luna septembrie cu a doua creştere masivă de cazuri de COVID-19 din 2020, fapt ce a dus la reaplicarea măsurilor adoptate iniţial în primăvară. În ciuda unor scăderi din câteva state, numerele rămân ridicate şi nu oferă niciun semn că ar încetini în scurt timp.

    Experţii din domeniul sănătăţii din Belgia spun că ritmul de creştere din ultimele două luni a fost alimentat după ce guvernele au decis să redeschisă şcolile şi să le permită angajaţilor să se reîntoarcă la muncă.

    „Vom propune ca autorităţile să realizeze o eliminare treptată şi coordonată a măsurilor de carantină şi să evităm riscul pe care îl prezintă un nou val de infecţii”, a declarat von der Leyen în cadrul videoconferinţei de joi.

    Până acum, Europa numără peste 11 milioane de cazuri de coronavirus, iar Franţa, Spania şi Italia rămân cele mai afectate ţări din Uniunea Europeană. În plus, Republica Cehă, Austria, Luxemburg şi Slovenia înregistrează cea mai mare rată de infectare din ultimele 14 zile.