BusinessMagazin

Tag: avere

  • Averea celor mai bogaţi chinezi a crescut cu 1.500 de miliarde de dolari în timpul pandemiei, mai mult decât ultimii cinci ani la un loc

    Cei mai bogaţi chinezi au înregistrat un plus de 1,5 trilioane de dolari în 2020, mai mult decât ultimii cinci ani la un loc, pe măsură ce comerţul digital şi industria jocurilor video au înflorit în timpul pandemiei, arată Hurun Report, echivalentul chinez al listelor Forbes.

    China a înregistrat 257 de miliardari noi între ianuarie şi august, după o perioadă de doi ani de scăderi. A doua economia a planetei are în prezent 878 de miliardari, cu 252 mai mult decât numărau Statele Unite la începutul anului.

    Raportul a scos la iveală că există 2.000 de indivizi a căror avere netă depăşea în august două trilioane de yuani (300 mil. dolari). Per total, averea acestora ajunge la aproape 4 trilioane de dolari, aproape cât produsul intern brut (PIB) al Germaniei.

    Jack Ma, fondatorul gigantului din e-commerce Alibaba, a redevenit cel mai bogat om din China, de vreme ce averea sa a crescut cu 45% la 58,8 miliarde de dolari.

    Pe locul doi s-a clasat Pony Ma (57,4 miliarde de dolari), şeful gigantului din domeniul tehnologiei informaţionale Tencent. Compania, care deţine celebra aplicaţie WeChat, a înregistrat creşteri de 50% în ciuda ameninţărilor lansate de administraţia Trump.

    Gigantul a pierdut 66 de miliarde de dolari în câteva zile în urma deciziei Statelor Unite de a le interzice cetăţenilor americani să facă afaceri prin intermediul aplicaţiei WeChat.

    Zhong Shanshan, 66 de ani, a intrat pentru prima dată în listă datorită brandului de apă îmbuteliată Nongfu şi s-a clasat pe locul 3 cu o avere de 53,7 miliarde de dolari.

    China reprezintă singura economie majoră care a raportat creşteri semnificative anul acesta. PIB-ul al ţării s-a majorat în T3/2020 cu 4,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

     

  • Criza adânceşte inegalităţile: Cei mai bogaţi 50 de americani deţin la fel de multă avere ca cei mai săraci 165 de milioane de oameni din ţară la un loc

    În SUA, 50 de oameni deţin la fel de multă decât întreaga jumătate mai săracă a ţării, întrucât criza de Covid-19 transformă economia într-un mod care pune în continuare sume masive în conturile miliardarilor, potrivit datelor de la Rezerva Federală, citate de Bloomberg.

    Noile date de la banca centrală americană oferă o imagine de ansamblu asupra averilor din SUA în prima jumătate a anului 2020 şi arată diferenţe majore în funcţie de rasă, vârstă şi clasă socială.

    În timp ce averea combinată a celor mai bogaţi 1% dintre americani cumulează peste 34.200 miliarde dolari, cei mai săraci 165 de milioane de americani au o „avere” cumulată de doar puţin peste 2.000 miliarde dolari. .

    Cei mai bogaţi 50 de oameni din ţară valorează împreună circa 2.000 miliarde dolari, în creştere cu 339 miliarde dolari de la începutul anului.

    Criza de Covid-19 a adâncit masiv inegalităţile, întrucât şomajul este în creştere, iar virusul a infectat disproporţionat mai mulţi oameni din păturile sărace.

    Între timp, mulţi profesionişti din clasa cu venituri superioare lucrează de acasă şi se bucură de economii în creştere după deciziile Rezervei Federale şi ale Trezoreriei de a pompa bani îi economie şi în pieţe.

  • Regiunea cu cei mai mulţi miliardari din lume: Anul acesta, numărul a ajuns la 831, aproape 40% din totalul la nivel mondial

    Averea celor 2.189 de miliardari ai planetei a ajuns în timpul pandemiei la 10,2 trilioane de dolari, anunţă CNBC.

    În iulie 2020, regiunea Asia-Pacific avea 831 de miliardari – 38% din totalul la nivel global, averea cumulată ajungând la 3,3 trilioane de dolari, potrivit unui raport al băncii elveţiene UBS. Prin comparaţie, America are 762 de miliardari (27%), iar regiunea Europei, Orientului Mijlociu şi Africii înregistrează 596 (27%).

    În regiunea Asia-Pacific, China continentală găzduieşte cei mai mulţi miliardari – 415, urmată de India (114), Hong Kong (65), Taiwan (40), Australia (39). Însă ţara cu cel mai mare număr de miliardari este SUA, cu 636.

    Potrivit unui raport creat de UBS şi firma de consultanţă şi audit PwC, averea tuturor miliardarilor a crescut cu 27,5% între aprilie şi iunie, cu două trilioane mai mult decât perioada de la începutul anului. Ultimul record – 8,9 trilioane – a fost atins la sfârşitul lui 2017.

    Anul trecut, organizaţia de caritate Oxfam scotea la iveală faptul că cei mai bogaţi 26 de oameni valorează mai mult decât cea mai săracă jumătate a populaţiei planetei.

    În prezent, fondatorul Amazon Jeff Bezos este cel mai bogat om din lume, cu o avere netă de 183 de miliarde de dolari, înregistrând anul acesta o creştere de 68 de miliarde.

     

  • Cei mai bogaţi 2.200 de oameni ai planetei au ajuns la o avere cumulată de circa 10 trilioane de dolari, de peste două ori mai mult decât PIB-ul Japoniei, ţară cu aproape 130 de milioane de locuitori

    Averea miliardarilor a crescut cu circa 27,5% în timpul crizei provocate de coronavirus. În consecinţă, cei mai bogaţi oameni ai planetei au ajuns la o avere cumulată de peste 10 trilioane de dolari pentru prima dată în istorie, potrivit CNBC.

    Un studiu realizat de banca elveţiană UBS şi firma de consultanţă şi audit PwC spune că averea miliardarilor a crescut până la 10,2 trilioane de dolari între aprilie şi iulie, cu două trilioane mai mult faţă de perioada de la începutul anului.

    Prin contrast, produsul intern brut (PIB) al Japoniei – a treia economie la nivel mondial – este de aproape 4,9 trilioane de dolari, iar ţara are o populaţie de peste 127 de milioane de locuitori.

    Ultimul record – 8,9 trilioane – a fost înregistrat la sfârşitul lui 2017. Numărul miliardarilor ajunge în prezent la 2.189, faţă de 2.158 în urmă cu trei ani.

    UBS şi PwC au declarat că raportul acoperă 43 de pieţe de pe întreg teritoriul planetei şi reprezintă aproape aproximativ 98% din averea totală a miliardarilor.

    Anul trecut, organizaţia de caritate Oxfam scotea la iveală faptul că cei mai bogaţi 26 de oameni din lume valorează mai mult decât cea mai săracă jumătate a populaţiei planetei.

    În prezent, fondatorul Amazon Jeff Bezos este cel mai bogat om la nivel mondial, cu o avere netă de 183 de miliarde de dolari, înregistrând o creştere de 68 de miliarde de dolari anul acesta, potrivit Bloomberg Billionaires Index. CEO-ul este urmat de fondatorul Microsoft Bill Gates (123 de miliarde), şeful Tesla Elon Musk (101 miliarde) şi directorul executiv al Facebook – Mark Zuckerberg (98,1 miliarde).

     

  • Drumul unui tânăr de la lucrător în supermarket, la înfiinţarea unui imperiu cu peste 2.000 de magazine în toată lumea

    Tadashi Yanai, fondatorului brandului Uniqlo, spune că a făcut multe greşeli de-a lungul timpului, dar totuşi, nu s-a lăsat descurajat de niciuna. În opinia sa, oamenii îşi iau eşecurile prea în serios, când, de fapt, ar trebui să îşi păstreze optimismul şi să o ia de la capăt până vor găsi succesul. Filosofia lui a dat roade: a ajuns cel mai bogat om din Japonia şi al 41-lea cel mai bogat om din lume, cu o avere de 28 de miliarde de dolari, în fruntea unei companii evaluate la peste 9 miliarde.

    Tadashi Yanai s-a născut pe 7 februarie 1949 în Ube, Yamaguchi, Japonia. El a urmat cursurile universităţii Waseda, pe care a absolvit-o în 1971, cu o diplomă în economie şi ştiinţe politice. În acelaşi an, Yanai s-a angajat în cadrul celui mai mare lanţ de hypermarketuri japonez, JUSCO (Japan United Stores Company). După un an, a demisionat şi s-a alăturat tatălui său, care conducea o croitorie stradală, însă ulterior a decis că e timpul să îşi pornească propriul business, deschizând, în 1984, în Hiroshima, primul magazin Uniqlo (Unique Clothing Warehouse).

    Iniţial, numele brandului urma să fie înregistrat ca o abreviere – UNICLO – a cuvintelor unique clothing (haine unicat). Cu toate acestea, în 1988, personalul desemnat să se ocupe de această sarcină în Hong Kong a citit greşit litera „c” drept „q”. Tadashi Yanai a schimbat astfel numele mărcii în „Uniqlo”. Până în aprilie 1994, existau peste 100 de magazine Uniqlo în Japonia, iar în 2001 compania şi-a început expansiunea internaţională.

    Antreprenorul a ocupat, timp de 18 ani, poziţia de director independent al conglomeratului japonez Softbank, şi are două lucrări publicate – „Un câştig, nouă pierderi” (1991) şi „Pierderea succesului într-o zi” (2009). În 2010 el a câştigat premiul „Retailerul internaţional al anului”, iar în 2012 a fost inclus în lista „50 Most Influential” realizată de revista Bloomberg Markets.

    Yanai este căsătorit şi are doi fii, Kazumi şi Koji. În prezent locuieşte în Tokio, într-o casă de 50 de milioane de dolari, având o avere de 28,3 miliarde de dolari.
    În 2018, numărul angajaţilor companiei Uniqlo ajunsese la peste 44.000, iar din punctul de vedere al numărului de magazine, portofoliul businessului număra, anul trecut, aproape 2.250 de unităţi în 21 de ţări. Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, Uniqlo este evaluată în prezent la 9,2 miliarde de dolari.

  • Poveştile fabuloase a 10 oameni care au reuşit să piardă averi de zeci de miliarde de dolari şi chiar să ajungă la puşcărie

    Cândva pe culmile succesului, câţiva miliardari au simţit pe propria piele ce înseamnă un eşec răsunător şi dureros. Mulţi factori au contribuit la pierderea averilor uriaşe pe care le deţineau – recesiuni economice, investiţii proaste şi chiar cazuri masive de fraudă. Unii dintre aceştia au revenit în topurile celor mai bogaţi. Alţii, însă, nu au reuşit să recâştige mult din averea pe care au avut-o cândva, iar unii au fost nevoiţi să apeleze la rude sau să îşi vândă obiectele personale pentru a supravieţui. Iată 10 miliardari celebri care au ajuns „în sapă de lemn”.

    Patricia Kluge

    Patricia Kluge a experimentat la superlativ viaţa în înalta societate, înainte de a pierde totul în timpul crizei din 2008. Moştenitoare a unei averi importante şi fost model, Kluge şi-a întâlnit al doilea soţ, John W. Kluge, într-o călătorie la New York. Miliardarul, care cândva avusese o avere de 5 miliarde de dolari şi fusese clasat pe prima poziţie în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni, s-a căsătorit cu Patricia în 1981.

    Nouă ani mai târziu, cei doi au divorţat, iar cuplul s-a înţeles ca ea să primească suma de  1 milion de dolari pe an, plus proprietatea din Albemarle, care avea să aducă la pierderea averii Patriciei Kluge.
    În intenţia de a-şi transforma proprietatea într-o afacere profitabilă, Kluge a deschis Crama şi Vineyard Kluge Estate, alături de cel de-al treilea soţ, William “Bill” Moses. Pentru o scurtă perioadă a avut succes, vinurile proprietăţii fiind căutate de oamenii importanţi din întreaga ţară, fiind servite chiar şi la nunta lui Chelsea Clinton.

    Cu toate acestea, după o serie de investiţii proaste şi făcute chiar înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească, Kluge a pierdut totul. Kluge a organizat o licitaţie cu toate bijuteriile pe care le deţine, în încercarea de a evita falimentul, însă fără succes. Ea a intrat în faliment în iunie 2011. Potrivit Business Insider, în 2011 crama Albemarle a fost cumpărată de Donald Trump la o valoare mult mai scăzută decât cea reală, după ce a fost confiscată de Bank of America.

    Vijay Mallya

    Fostul miliardar Vijay Mallya a fost un magnat al băuturilor alcoolice cunoscut pentru stilul său de viaţă şi petrecerile extravagante. El deţinea, de asemenea, compania aeriană indiană Kingfisher Airlines. Începând din 2012, s-a dezvăluit că Mallya a acumulat numeroase datorii către bănci, încercând să-şi menţină pe linia de plutire compania aeriană.

    Când a ajuns în incapacitate de plată, băncile indiene de la care împrumutase bani au început să îl caute. Folosind un paşaport diplomatic pe care îl obţinuse după ce devenise membru al Camerei superioare a Parlamentului din India, miliardarul a fugit din India în Marea Britanie. Mallya nu sa întors încă în India, deşi guvernul şi băncile încearcă să-l extrădeze pentru a-l aduce în faţa justiţiei.

    Potrivit Business Standard, omul de afaceri este acuzat de fraudă bancară şi spălare de bani în valoare de aproximativ 90 miliarde de rupii indiene, adică aproximativ 1,3 miliarde de dolari.

    Sean Quinn

    Investiţiile lui Sean Quinn în industrii precum prelucrarea plasticului, a sticlei şi cea hotelieră au avut cândva un succes răsunător. El a deţinut, de asemenea, o participaţie de 25% în Anglo Irish Bank, care a trebuit să fie salvată de contribuabili în timpul crizei financiare din 2008. Banca a fost preluată de guvern şi astfel a început o serie de probleme legale între familia Quinn şi bancă.

    Odată considerat cel mai bogat om din Irlanda, Quinn a pierdut majoritatea averii sale de 2,8 miliarde de dolari. La un moment dat, Irish Bank Resolution Corp., care a preluat Anglo Irish Bank, a declarat că acesta datorează băncii peste 2 miliarde de euro. Curând după aceea, a fost acuzat că a încercat să-şi ascundă activele de la bancă pentru a evita rambursarea datoriilor.

    Jocelyn Wildenstein

    Cândva cu o avere de miliarde, Jocelyn Wildenstein, în mai 2018, fosta soţie a regretatului dealer de artă Alec Wildenstein, a solicitat protecţia împotriva falimentului.

    New York Post a raportat că, în dosar, ea a spus că venitul său lunar este de zero dolari şi că a supravieţuit cu ajutorul social de 900 de dolari şi datorită sprijinului venit din partea prietenilor şi familiei. Multe dintre problemele sale financiare, a spus ea, provin dintr-un acord de divorţ defectuos. În ciuda faptului că a cheltuit majoritatea celor 2,5 miliarde de dolari pe care i-a primit în divorţ, Wildenstein a declarat pentru New York Post că i s-a promis mult mai mult. În contractul de divorţ i s-au oferit două picturi, una de Diego Velázquez care s-a dovedit a fi un fals, şi alta de Paul Cézanne, care s-a vândut la o valoare mult mai mică faţă de evaluarea iniţială.

    Bernie Madoff

    Bernie Madoff este cunoscut la scară largă drept liderul celei mai mari scheme Ponzi din istoria SUA. Veteran al industriei financiare, Madoff a evitat legea timp de mai multe decenii înainte de a fi prins, într-un final, în decembrie 2008. Înainte de scandal, el şi soţia sa aveau o valoare netă personală cuprinsă între 823 şi 826 milioane de dolari. Acum este falit şi execută o condamnare pe viaţă.

    Madoff părea demn de încredere – pornise firma de pe Wall Street, Bernard L. Madoff Investment Securities LLC, în 1960, şi ocupase funcţia de preşedinte al Nasdaq. El a fost însă apoi prins şi judecat de Departamentul Justiţiei pentru 11 capete de acuzare de fraudă, spălare de bani, mărturie mincinoasă şi furt.

    Bernie Madoff a primit o pedeapsă maximă de 150 de ani de închisoare federală. Înainte de a merge la închisoare, el a renunţat la majoritatea bunurilor sale într-un acord cu procurorii. În schimbul faptului că Madoff a renunţat la cea mai mare parte a averii sale – „conace, bijuterii, maşini şi artă” în valoare de circa 80 de milioane de dolari, soţia sa, Ruth Madoff, a primit 2,5 milioane de dolari. De atunci s-a mutat în Old Greenwich, Connecticut.
    Madoff îşi ispăşeşte acum pedeapsa la o închisoare federală din Butner, Carolina de Nord, şi a cerut eliberarea din cauza unei boli renale de care suferă, în stadiu terminal, şi a răspândirii pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, procurorii au refuzat momentan să-l elibereze.

    Elizabeth Holmes

    Elizabeth Holmes a fost cândva pe culmile succesului în Silicon Valley. Start-up-ul său de testare a sângelui, Theranos, şi-a câştigat atenţia la începutul anilor 2000 ca o oportunitate interesantă de investiţii. Compania a promis să revoluţioneze modul în care pacienţii sunt testaţi şi trataţi pentru diferite boli, iar până la sfârşitul anului 2004, a strâns aproximativ 6 milioane de dolari de la investitori privaţi, dintre care unii aveau legături personale puternice cu Holmes. Cu toate acestea, după un timp au apărut unele speculaţii despre practicile şi reglementările noii companii.

    În 2012, în urma unor reclamaţii făcute la Food and Drug Administration (FDA), Centrele pentru servicii de îngrijire medicală şi ajutor (CMS) au efectuat o inspecţie a companiei. În ciuda obţinerii aprobării FDA, presa a investigat validitatea acesteia. Până în noiembrie 2015, Theranos îşi pierduse cele două parteneriate majore cu Safeway şi Walgreens. În 2016, CMS a concluzionat că testarea Theranos ar putea reprezenta un risc pentru pacienţi. După mai multe procese, disponibilizări şi o acuzaţie federală conform căreia Holmes ar fi comis „fraude masive”, Theranos şi-a închis porţile în septembrie 2018, evitând la limită falimentul. Holmes a pierdut apoi controlul Theranos şi a plătit 500.000 de dolari pentru soluţionarea acuzaţiilor aduse de către SEC. Holmes şi fostul ei partener Sunny Balwani au fost acuzaţi de fraudă bancară de către Departamentul de Justiţie. Forbes a evaluat averea netă personală a lui Holmes la zero dolari.

    Björgólfur Gudmundsson

    Magnatul islandez Björgólfur Gudmundsson a făcut avere în industria berii. De asemenea, a fost proprietar al echipei de fotbal britanice West Ham.

    Cu toate acestea, în 2009, bărbatul, care a fost cândva al doilea cel mai bogat om din Islanda, a intrat în faliment. Cererea sa pentru protecţie împotriva falimentului a acoperit o datorie masivă de 759 de milioane de dolari. La acea vreme, acesta era cel mai mare caz de faliment din istoria islandeză.

    O mare parte din motivul declinului lui Gudmundsson a fost scăderea economiei islandeze în timpul recesiunii. Gudmundsson şi fiul său, Björgólfur “Thor” Gudmundsson, erau ambii acţionari majori ai băncii islandeze Landsbanki, care a intrat în funcţiune în octombrie 2008.

    În luna decembrie a aceluiaşi an, Forbes a revizuit valoarea netă a lui Gudmundsson de la 1,2 miliarde dolari la zero dolari, atunci când miliardarul a declarat faliment.

    Cu toate acestea, „Thor” Gudmundsson şi-a recâştigat o mare parte din avere, Forbes scriind despre asta drept o „revenire nebună”. Nu este clar dacă şi tatăl său a avut un noroc similar în ultimii ani.

    Donald Trump

    Preşedintele Donald Trump nu este străin de faliment. Deşi Trump însuşi nu a declarat niciodată falimentul, omul de afaceri devenit politician a declarat falimentul pentru câteva dintre numeroasele sale companii. Cazinoul Taj Mahal al lui Trump, din Atlantic City, a intrat în faliment în 1991.

    Alte două cazinouri ale lui Trump au declarat în mod similar faliment, împreună cu Hotelul Plaza din New York. PolitiFact a descoperit, de asemenea, două falimente necunoscute depuse anterior de Trump – unul pentru Trump Hotels and Casinos Resorts în 2004, care a avut o datorie de 1,8 miliarde de dolari şi altul pentru Trump Entertainment Resorts în 2009.

    Eike Batista

    Eike Batista a visat cândva să devină cel mai bogat om din lume. Aceste aspiraţii s-au prăbuşit, totuşi, când compania sa petrolieră odată în plină expansiune, OGX, a dat faliment în 2013.

    Miliardarul era cândva o adevărată sursă de inspiraţie pentru generaţiile tinere din Brazilia, după ce ajunsese la acest statut prin forţe proprii. În 2012, Batista avea o valoare estimată la 30 de miliarde de dolari, ceea ce îl face să fie al şaptelea cel mai bogat om din lume.

    Dar când compania petrolieră a lui Batista nu a reuşit să răspundă cererilor, iar economia Braziliei a intrat în declin, el a fost nevoit să intre în faliment. În timp ce autorităţile au început să investigheze companiile de top din Brazilia şi motivul pentru care s-au dat bătute atât de repede în faţa crizei, l-au acuzat şi pe Batista de spălare de bani şi corupţie, în ianuarie 2017.

    În iulie 2018, antreprenorul a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru mituirea fostului guvernator din Rio de Janeiro, Sergio Cabral.

    Pe 24 martie 2020, s-a anunţat că Batista a încheiat un acord cu autorităţile braziliene şi va executa patru ani de închisoare, va rambursa 160 de milioane de dolari şi va colabora cu procurorii. Potrivit BN Americas, o instanţă trebuie să valideze în continuare acordul, iar banii câştigaţi din amendă vor fi folosiţi pentru a lupta împotriva coronavirusului.

    Allen Stanford

    Liderul celui de-al doilea cel mai mare caz de fraudă a investitorilor din istoria SUA, Allen Stanford, a adus prejudicii unui total de peste 18.000 de clienţi. Spre deosebire de victimele lui Madoff însă, mulţi dintre cei înşelaţi de Stanford nu au primit încă despăgubiri.

    Înşelăciunile lui Stanford au început după ce un club de fitness din Texas pe care îl deţinea a dat faliment; apoi a apelat la serviciile bancare offshore şi a început să opereze după o schemă Ponzi. Potrivit CNBC, multe dintre victimele lui Stanford erau pensionari cărora li s-au promis „investiţii sigure”, făcând acest caz de fraudă a investitorilor şi mai nefavorabil.

    Atunci când Securities and Exchange Commission a făcut un raid la sediul companiei, pe 17 februarie 2009, aceştia i-au acuzat pe magnat şi pe asociaţii săi că au efectuat o fraudă masivă.Ancheta a susţinut că Stanford i-a păcălit pe investitori pentru a-şi finanţa stilul de viaţă luxos.

    Deţinând titlul de a doua cea mai mare schemă Ponzi din istoria SUA, înşelătoria de la Stanford a culminat cu pierderi de 7 miliarde de dolari pentru investitori. El a fost condamnat pentru 13 infracţiuni în 2012 şi execută o pedeapsă de 110 ani într-o închisoare de înaltă securitate din Florida. Cu toate acestea, consecinţele crimelor sale continuă, deoarece victimele sale continuă să sufere din cauza pierderii a milioane de dolari în anii în care a funcţionat schema. Averea sa netă este acum estimată la zero dolari.

  • Un om de afaceri care l-a depăşit cândva pe Bill Gates şi a fost cel mai bogat om al lumii duce o viaţă simplă. Trăieşte în aceeaşi casă de 40 de ani şi nu are avioane sau iahturi

    Magnatul mexican Carlos Slim a ajuns de câteva ori să îl depăşească pe Bill Gates pe lista celor mai bogaţi oameni din lume. Dar nu trăieşte totuşi conform standardelor de oameni bogaţi la care ne-am aştepta, scriu moneytalks.com şi businessinsider.com.

    Carlos Slim trăieşte spre exemplu în aceeaşi casă cu şase dormitoare în care a trăit de peste 40 de ani.
    Este implicat în mai multe companii din Mexic, cunoscute ca „Slimlandia”, dar este o persoană discretă.
    Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg îl plasează pe locul 24 în topul celor mai bogaţi oameni ai lumii, cu o avere netă de 43,6 de miliarde de dolari. În 2016 însă, el era a cincea cea mai bogată persoană din lume – averea lui a fost lovită în ultimii câţiva ani.

    Chiar după alegerea preşedintelui Trump, în noiembrie 2016, pieţele globale s-au contractat şi valoarea peso-ului mexican s-a prăbuşit, astfel că Slim a pierdut mai mult de 9% din averea sa.
    Bloomberg scria în martie 2017 că niciun alt miliardar nu a pierdut la fel de mulţi bani ca şi el în timpul preşedinţiei lui Trump.
    Pandemia de coronavirus a adus o altă lovitură averii lui Slim: la începutul lunii martie, a pierdut aproape 5 miliarde de dolari într-o singură zi.
    Cea mai mare parte averii sale vine de la America Movil, cel mai mare operator de telefonie din America Latină, pe care îl deţine în proporţie de 57%. Deţine însă şi afaceri din banking, minerit şi este implicat şi în industria construcţiilor din Mexic. Deţine acţiuni chiar şi în cadrul publicaţiei The New York Times.
    În 2010, l-a depăşit pe Bill Gates şi a devenit cel mai bogat om din lume.


    În pofida averii sale, el nu crede în consumul excesiv – nu deţine niciun iaht sau avion.
    A trăit în aceeaşi casă timp de 40 de ani, permiţându-şi două luxuri: trabucurile cubaneze şi colecţionarea de artă.

    A cumpărat totuşi o vilă pe Fifth Avenue în New  York în schimbul a 44 de milioane de dolari – însă ca investiţie, nu pentru locuit.
    În 2015, vila  a fost vândută cu 80 de milioane de dolari.

     

  • Marţea neagră pentru miliardarii lumii. Câţi bani au pierdut cei mai bogaţi oameni din lume şi cine este marele câştigător a cărui avere a crescut cu peste 30 de miliarde într-o singură zi

    Averea netă a lui Elon Musk a scăzut marţi cu 16,3 miliarde de dolari, cel mai mare declin înregistrat într-o singură zi în istoria indicelui Bloomberg Billionaires. Acţiunile producătorului de vehicule electrice au scăzut cu 21% la bursa din New York, în urma ştirilor despre încheierea unui parteneriat între concurenţii Nikola Corp. şi General Motors Co.

    Averile celor mai bogaţi oameni din lume au cunoscut în ultima vreme fluctuaţii mari, în timp ce companiile de retail accelerează cumpărarea şi vânzarea de acţiuni. Jeff Bezos, CEO-ul Amazon, a pierdut marţi 7,9 miliarde de dolari, în timp ce, la pol opus, Zhong Shanshan şi-a sporit averea cu peste 30 de miliarde de dolari, ajungând a treia cea mai bogată persoană din China, după ce acţiunile companiei de apă îmbuteliată pe care a fondat-o, Nongfu Spring Co., au crescut în urma ofertei publice iniţiale. Acţiunile Nongfu Spring Co., ale cărei produse sunt vândute peste tot în China, de la tarabe la hoteluri de lux, au crescut cu 54% în urma listării la bursa din Hong Kong, crescând averea lui Shanshan la 50,9 miliarde de dolari.

    Pierderea lui Musk şi câştigul lui Zhong sunt cele mai mari recorduri din istoria indicelui Bloomberg, cu excepţia revizuirilor valorii nete în urma divorţurilor, a redistribuirii unor averi şi a moştenirilor.

    Musk, a cărui avere valorează acum 82,3 miliarde de dolari, a rămas în spatele lui Bernard Arnault, pe locul cinci în topul celor mai bogaţi oameni din lume.

  • Elon Musk face noi mutări în şahul miliardarilor lumii

    Musk l-a depăşit pe fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg la avere şi a devenit a treia cea mai bogată persoană din lume (averea sa urcând la peste 111 de miliarde de dolari).
    Averea lui Elon Musk, fondatorul companiilor Tesla şi SpaceX, a trecut în mod oficial de pragul de 100 de miliarde de dolari în aceeaşi zi în care CEO-ul Amazon – Jeff Bezos – a ajuns la o avere netă de 200 de miliarde de dolari.
    Acţiunile producătorului de maşini electrice Tesla s-au apreciat cu 400% în 2020. În luna iunie, Musk deţinea 40,4 milioane de acţiuni, ceea ce se traduce prin 87 de miliarde de dolari din averea netă. La începutul anului, miliardarul deţinea 38,7 milioane de acţiuni, adică
    16,2 miliarde de dolari.
    Tesla a anunţat săptămâna trecută şi cel mai mare program de vânzare de acţiuni de la listarea companiei pe bursă. Oferta reprezintă circa 1% din valoarea companiei. Elon Musk deţine aproximativ 20% din Tesla.
    Tesla vrea să vândă acţiuni de până la 5 miliarde de dolari. Suma reprezintă cea mai mare ofertă de la listarea companiei pe bursa de la New York.
    Potrivit presei internaţionale, reprezentanţii companiei au anunţat că vor vinde acţiuni „din când în când” la preţurile din piaţă. Producătorul american de maşini electrice a anunţat că acţiunile vor fi vândute doar pe baza directivelor de la Tesla.

    SURSA FOTO: HEPTA

  • Elon Musk face noi mutări în şahul miliardarilor lumii

    Musk l-a depăşit pe fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg la avere şi a devenit a treia cea mai bogată persoană din lume (averea sa urcând la peste 111 de miliarde de dolari).
    Averea lui Elon Musk, fondatorul companiilor Tesla şi SpaceX, a trecut în mod oficial de pragul de 100 de miliarde de dolari în aceeaşi zi în care CEO-ul Amazon – Jeff Bezos – a ajuns la o avere netă de 200 de miliarde de dolari.
    Acţiunile producătorului de maşini electrice Tesla s-au apreciat cu 400% în 2020. În luna iunie, Musk deţinea 40,4 milioane de acţiuni, ceea ce se traduce prin 87 de miliarde de dolari din averea netă. La începutul anului, miliardarul deţinea 38,7 milioane de acţiuni, adică
    16,2 miliarde de dolari.
    Tesla a anunţat săptămâna trecută şi cel mai mare program de vânzare de acţiuni de la listarea companiei pe bursă. Oferta reprezintă circa 1% din valoarea companiei. Elon Musk deţine aproximativ 20% din Tesla.
    Tesla vrea să vândă acţiuni de până la 5 miliarde de dolari. Suma reprezintă cea mai mare ofertă de la listarea companiei pe bursa de la New York.
    Potrivit presei internaţionale, reprezentanţii companiei au anunţat că vor vinde acţiuni „din când în când” la preţurile din piaţă. Producătorul american de maşini electrice a anunţat că acţiunile vor fi vândute doar pe baza directivelor de la Tesla.

    SURSA FOTO: HEPTA