Rusia are în derulare în prezent un program de extindere şi modernizare a infrastructurii rutiere, prin care ar urma să construiască 9.700 de kilometri de şosele până în 2020, din care circa 5.100 de kilometri vor fi autostrăzi, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă PMR. Mai mult, aproape 2.300 de kilometri de autostrăzi ar urma să fie deschişi circulaţiei până în 2015. Raportul PMR nu precizează costul estimat pentru construcţia acestor autostrăzi, însă luându-se în calcul un cost mediu de 5 milioane de euro pe kilometru, rezultă că cei 5.100 de kilometri vor costa 25,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF. Programul ambiţios de dezvoltare a infrastructurii rutiere vine în contextul în care drumurile sunt cea mai importantă modalitate de transport din Rusia, aproximativ 68% din transporturile de mărfuri şi peste 70% din traficul de pasageri realizându-se pe şosele. Cea mai mare parte a autostrăzilor ce ar urma să fie construite în Rusia vor fi realizate de compania de stat Avtodor, înfiinţată în 2009 tocmai pentru a dezvolta reţeaua de drumuri din Rusia, dar şi pentru a promova parteneriatele public-private. În prezent, Avtodor operează 2.454 de kilometri de autostrăzi.
Tag: autostrazi
-
Compania de autostrăzi a cheltuit 1,5 mld. euro, dar şoselele nu se văd. Top 30 al celor mai mari plăţi pentru drumuri
Cele mai mari 30 de plăţi realizate anul trecut de către compania de drumuri s-au ridicat la aproape 1,2 miliarde de euro. Spedition UMB a lui Dorinel Umbrărescu şi austriecii de la Strabag au încasat fiecare peste 100 mil. euro, în timp ce americanii de la Bechtel au primit 76 mil. euro deşi au construit doar 600 de metri de autostradă. În total, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a avut un buget anul trecut de 1,5 mld. euro pentru autostrăzi şi drumuri naţionale. ZF continuă seria de articole prin care încearcă să evidenţieze modul în care se cheltuiesc banii companiei de drumuri, care an de an beneficiază de bugete de 1,5-2 mld. euro. În acelaşi timp însă, numărul de kilometri de autostrăzi rămâne redus, iar infrastructura rutieră, în general, este slab dezvoltată. Cea mai mare parte a plăţilor realizate anul trecut de compania de drumuri a mers către construcţia de autostrăzi, în special pentru Coridorul IV paneuropean, dar şi pentru reabilitări sau modernizări de drumuri, deszăpeziri şi întreţineri multianuale ale şoselelor.
-
Topul contractelor de şosele în 2012: Reabilitări şi variante de ocolire, dar nicio autostradă nouă
Şase reabilitări de drumuri naţionale, trei construcţii de variante de ocolire şi o consolidare a unei şosele – acestea sunt principalele contracte semnate anul trecut de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).Niciun contract de construcţie a unei autostrăzi nu a fost semnat anul trecut, în ciuda faptului că încă de la jumătatea anului au fost scoşi la licitaţie peste 100 de kilometri de autostrăzi, cu o valoare estimată la aproape un miliard de euro. Topul celor mai mari zece contracte de infrastructură semnate anul trecut de CNADNR însumează circa 226 de milioane de euro, de peste 5 ori mai puţin decât clasamentul similar din anul 2011. Explicaţia micşorării acestei sume vine şi din faptul că anul trecut Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia se afla CNADNR, a rămas cu un buget mai mic după rectificarea din vară.
-
Retrospectiva anului economic 2012, CONSTRUCŢII – Anul autostrăzilor, al insolvenţelor şi al supermarketurilor
2012 A FOST UN AN AL EXTREMELOR PE PIAŢA CONSTRUCŢIILOR: deşi cel puţin la capitolul infrastructură s-a dovedit a fi unul foarte bun, cu inaugurări importante, pe partea de investiţii private situaţia a fost diferită, în special din cauza instabilităţii politice din vară. Astfel, 2012 a fost cel mai “bogat” de după Revoluţie la capitolul finalizări de autostrăzi, aproape 140 de kilometri fiind deschişi circulaţiei anul acesta pe rutele centura Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Medgidia-Constanţa, centura Constanţei la standard de autostradă, precum şi o parte din tronsonul Timişoara-Lugoj.
Chiar dacă în sfârşit anul acesta România a reuşit să treacă pragul de 500 de kilometri de autostrăzi, veştile pentru anii următori nu sunt la fel de bune, având în vedere că 2012 a adus şi o schimbare de viziune a autorităţilor, acestea optând să reducă banii de investiţii şi, implicit, fondurile pentru infrastructură. Proiecte precum centura Capitalei, magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Universitate, reabilitarea căii ferate Curtici-Arad au rămas cu mai puţin de jumătate din banii care le-au fost alocaţi la începutul anului, după o rectificare bugetară care a redus puternic fondurile Ministerului Transporturilor.
La capitolul investiţii private, lucrurile s-au mişcat destul de slab anul acesta, cu toate că în primele luni aşteptările erau destul de mari. Scandalurile politice din vară au şters apetitul investitorilor pentru noi construcţii, punându-i în situaţia de a-şi amâna sau chiar anula planurile pe piaţa locală. Singurii care au mai dat de lucru constant constructorilor au fost retailerii, anul acesta inaugurându-se sute de noi spaţii – super şi hipermarketuri, magazine de bricolaj, de mobilă dar şi centre comerciale. În privinţa inaugurărilor de malluri, 2012 a fost sub aşteptări, doar două proiecte fiind finalizate anul acesta: Palas Iaşi şi Ploieşti Shopping City. Iar dacă rezidenţialul încă bate pasul pe loc, pe partea de spaţii de birouri dezvoltatorii s-au orientat către extinderi, respectiv modernizări şi eficientizări ale clădirilor deţinute.
2012 A MAI ÎNSEMNAT ŞI O CREŞTERE ACCENTUATĂ A NUMĂRULUI DE INSOLVENŢE ŞI FALIMENTE DIN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR. Însă firme mari, cu afaceri de sute de milioane de euro, precum Romstrade, controlată de Nelu Iordache, sau Confort, a lui Georgică Cornu, au căzut pradă fenomenului insolvenţei. Pe de altă parte, anul acest an a adus şi o creştere a numărului de fuziuni şi achiziţii de pe piaţa materialelor de construcţii. Unii jucători, precum AdePlast, firmă controlată de Marcel Bărbuţ, sau Arcon a lui Ioan Ţiţeiu, au ales să achiziţioneze de la concurenţă diferite unităţi de producţie, în timp ce alţii, precum Fabryo şi Atlas Corporation, au decis să-şi unească forţele prin fuziune pentru a crea noi lideri de piaţă.
-
Guvernul sesizează DNA pentru nereguli la autostrăzile Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu
Neregulile au fost constatate în urma unui control efectuat la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) în perioada august-octombrie 2012 şi a vizat procedurile de atribuire a unor contracte de proiectare şi execuţie la tronsoanele de autostradă Orăştie-Sibiu şi Nădlac-Arad, precum şi la Drumurile Naţionale 24 şi 24B din judeţul Vaslui.
“În urma controlului efectuat, au fost aplicate amenzi contravenţionale în valoare de 200.000 lei şi au fost constatate foarte multe nereguli care au generat atribuirea de contracte de achiziţie publică în mod defectuos, fapt pentru care vom sesiza în perioada imediat următoare – sper ca până la sfârşitul următoarei săptămâni – atât DNA, cât şi Consiliul Concurenţei, pentru că există suspiciuni de fraudă, pe de-o parte, dar şi suspiciuni de înţelegeri anticoncurenţiale din partea operatorilor economici care au fost implicaţi”, a anunţat preşedintele ANRMAP, Dan Lucian Vlădescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Proiectul autostrăzii suspendate a lui Oprescu a fost aprobat de CGMB. Oprescu: Până la sfârşitul mandatului, sper să mă plimb pe ea
Proiectul de hotărâre referitor la autostradă a fost aprobat cu 29 de voturi pentru şi 16 împotrivă. Valoarea estimată a investiţiei este de 6,83 miliarde lei, din care aproape 58 de milioane reprezintă cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică.
-
Cu şoselele în buzunare. Topul celor mai mari constructori
Cei mai mari 15 constructori de pe piaţa locală au avut anul trecut afaceri cumulate de aproape două miliarde de euro, echivalentul a circa o cincime din întregul sector românesc al construcţiilor, relevă o analiză a BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor şi a celor oferite de companii.
Cea mai mare parte a jucătorilor de pe piaţa construcţiilor, fie ei cu acţionariat autohton sau străin, au reuşit anul trecut să-şi majoreze uşor afacerile, fapt demonstrat şi de avansul, ce-i drept timid, al pieţei construcţiilor de anul trecut, până la circa 9,3 miliarde de euro. Reluarea unor lucrări de infrastructură în 2011 i-a ajutat pe cea mai mare parte a acestora să revină pe plus.
Cel mai mare constructor în 2011 după cifra de afaceri a fost Hidroconstrucţia, companie controlată de management şi asociaţia salariaţilor. Colosul din construcţii, care îşi are originile în Întreprinderea de Construcţii Hidroenergetice, înfiinţată în 1961, a avut anul trecut venituri de 236 milioane de euro, în creştere cu aproape 2% în euro faţă de anul anterior. Hidroconstrucţia, care este de altfel unul dintre cei mai mari angajatori români, cu circa 6.500 de salariaţi, a reuşit astfel să-şi păstreze şi anul trecut poziţia de lider în topul constructorilor care activează pe piaţa locală.
Cu toate acestea, omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu poate fi considerat liderul incontestabil al constructorilor din România, având în vedere că deţine doi dintre cei mai mari jucători de pe piaţa construcţiilor, Spedition UMB şi Tehnostrade, companii ce au avut afaceri cumulate de peste 320 de milioane de euro. Cifrele de afaceri ale celor doi constructori sunt în creştere faţă de anul 2010, iar profitul a scăzut în cazul Spedition UMB şi a crescut în cazul Tehnostrade. Dorinel Umbrărescu a avut în ultimii ani marje de profit considerabile, care au depăşit pragul de 20-25%. În continuare, şi anul trecut companiile lui Umbrărescu au rămas cele mai profitabile din rândul constructorilor: în 2011 Spedition UMB şi Tehnostrade au avut profituri nete cumulate de aproape 68 milioane de euro.
“Profiturile urmează să mai scadă, în condiţiile în care costurile cresc. Iar anul acesta urmează să se reducă şi cifra de afaceri, nu numai profitul. Preţurile cresc mult mai mult decât o arată indicatorul statistic (inflaţia – n. red.)”, spun reprezentanţi ai constructorului băcăuan Spedition UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu.
Compania, care a lucrat şi la autostrada Bucureşti-Ploieşti, recent deschisă circulaţiei, ar urma să inaugureze la jumătatea lunii august şi tronsonul de autostradă Timişoara-Lugoj, lot 1 (9,5 kilometri). Deşi iniţial anunţase că va termina autostrada la finalul lunii iulie, seceta din ultimele săptămâni se pare că i-a dat peste cap planurile lui Umbrărescu, în condiţiile în care nu a reuşit să finalizeze taluzurile. Inaugurarea acestui tronson de autostradă, chiar dacă este unul foarte scurt, ar urma să reprezinte o premieră în România, în contextul în care va fi finalizată cu 8 luni înainte de termenul contractual.
Revenind însă la topul constructorilor, următorul loc în ierarhia companiilor cu acţionariat românesc este ocupat de Tehnologica Radion, companie controlată de Theodor Berna, cu afaceri de circa 138 milioane de euro în 2011, în uşoară scădere faţă de anul anterior. În top apare şi constructorul Romstrade, firmă din Giurgiu controlată de Nelu Iordache, care mai deţine, printre altele, şi compania aeriană low-cost Blue Air. Romstrade a finalizat anul 2011 cu o cifră de afaceri de circa 127 milioane de euro, iar profitul a scăzut cu peste 60% faţă de anul anterior, la nici 3 milioane de euro. Cu toate acestea, Romstrade şi-a bugetat pentru anul 2012 o creştere de 140% a businessului, până la aproape 290 milioane de euro.
-
Autostrada Soarelui, deschisă între Cernavodă şi Constanţa. Pe Cernavodă-Medgidia se circulă însă doar la o bandă pe sens
Autostrada nu este finalizată în totalitate, pentru că pe Cernavodă-Medgidia se poate circula doar pe câte o bandă pe sens, însă inaugurarea de astăzi are o importanţă deosebită, pentru că această şosea ar urma să faciliteze drumul către mare pentru turişti, dar şi transportul de marfă între Portul Constanţa şi Capitală. Deşi termenul contractual de finalizare integrală a tronsonului Cernavodă-Medgidia este 4 ianuarie 2013, constructorii, nemţii de la Max Boegl şi italienii de la Astaldi şi-au asumat ca termen de finalizare luna noiembrie, cu două luni mai devreme. Valoarea contractului este de circa 116 mil. euro.
-
Ponta, la inaugurarea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti: Deschidem traficul pe A3, dar aplicăm penalităţi
El a inaugurat tronsonul de autostradă Bucureşti-Ploieşti, alături de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, în mandatul căruia au fost începute lucrările. “Cine zicea că nu avem nevoie de autostrăzi în România a greşit”, a spus Ponta, făcând referire la preşedintele suspendat Traian Băsescu, fost ministru al Transporturilor. El i-a avertizat pe reprezentanţii Ministerului Transporturilor că sunt responsabili pentru ca ieşirea spre Snagov a autostrăzii să fie finalizată miercuri de către Euroconstruct. Pe autostrada Bucureşti-Ploieşti se va circula pe patru benzi, cu un regim de viteză de maximum 100 kilometri pe oră.
-
Jumătate din banii pentru autostrăzi s-au cheltuit. Pe ce?
Ministerul Transporturilor, unul dintre cele mai controversate şi “bogate” ministere, cu un buget anual de peste 3 miliarde de euro, a turat motoarele în ultimul an şi a deschis o serie de şantiere de autostrăzi, în special pe Coridorul IV paneuropean, considerat o şosea de importanţă strategică la nivel european. Transporturile au plătit până la începutul lunii iunie circa 1,3 miliarde de euro pe cele 17 şantiere de autostrăzi existente, a căror valoare totală se ridică la 2,6 miliarde de euro, arată calculele BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Cu alte cuvinte, până la începutul verii instituţia care se ocupă de şosele a plătit jumătate din banii pentru şantierele de autostrăzi din ţară, pe unele mai mult şi pe altele mai puţin, în funcţie de stadiul de execuţie în care acestea se află.
Cei mai mulţi bani au mers către autostrada Suplacu de Barcău-Borş, singurul tronson din autostrada Transilvania care mai este construit de americanii de la Bechtel. CNADNR nu a furnizat valoarea plăţilor la 1 iunie, însă cele mai recente date, de la începutul lunii februarie, arătau că americanii au încasat 267 de milioane de euro din contractul total de 527 de milioane de euro pentru Suplacu de Barcău-Borş, drum ce ar urma să fie gata abia la finalul anului viitor. Sute de milioane de euro au încasat şi constructorii autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Deşi în ultimele şase luni au fost anunţate patru termene de finalizare pentru acest tronson, niciunul nu a fost respectat. De altfel, autostrada trebuia să fie gata încă din 2010. Actualul ministru al transporturilor, care a mers recent în vizită pe şantierul autostrăzii, a spus că cel mai probabil porţiunea dintre centura Capitalei şi centura Ploieştiului ar urma să fie gata la 1 august, deci o întârziere de încă o lună, pentru că s-au descoperit probleme de planeitate ale şoselei.
Italienii de la Pizzarotti şi Tirrena Scavi au încasat peste 133 de milioane de euro pentru o porţiune de nici 20 de kilometri din această autostradă, pe sectorul Bucureşti-Moara Vlăsiei, în timp ce firmele româneşti Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu) au primit circa 253 de milioane de euro pentru lucrările la porţiunea Moara Vlăsiei-Ploieşti.
Aproape 115 milioane de euro au încasat şi italienii de la Astaldi şi nemţii de la Max Boegl pentru autostrada Medgidia-Constanţa, care ar trebui inaugurată pe 20 iulie, potrivit ministrului transporturilor Ovidiu Silaghi. Tot atunci ar urma să fie gata şi Cernavodă-Medgidia, dar doar la o bandă pe sens.
Sume mai mici au mers către firmele care s-au apucat de lucrări în toamna anului trecut, care au primit până acum avansul şi eventual alte câteva milioane de euro pentru lucrările realizate. Spre exemplu, italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua şi Cossi Costruzioni au primit circa 33 de milioane de euro din contractul de peste 158 de milioane de euro pentru construcţia autostrăzii Lugoj-Deva (lotul 1).
Deşi plăţile continuă să fie făcute în contul constructorilor, situaţia companiei de drumuri este în prezent oarecum incertă, în condiţiile în care în ultimele săptămâni şeful acestei instituţii a fost schimbat de două ori. Mai întâi a fost numit Mihail Başulescu la conducerea CNADNR, cel care se afla în fruntea companiei şi pe vremea când a fost semnat contractul cu americanii de la Bechtel, în 2004. Başulescu a fost demis după nici două săptămâni, oficial pentru că lucrările la autostrada Bucureşti-Ploieşti au fost întârziate cu o lună, neoficial pentru legăturile sale anterioare cu firma Romstrade, controlată de unul dintre cei mai mari regi locali ai asfaltului, Nelu Iordache. La mijlocul săptămânii trecute ministrul transporturilor Ovidiu Silaghi a numit un nou şef la CNADNR, pe Mircea Pop, al cărui nume se leagă de centura Clujului (Vâlcele-Apahida), pentru că firma sa DP Consult a proiectat această şosea, potrivit presei locale.
În ciuda inconsecvenţei de la compania de drumuri, prioritatea Ministerului Transporturilor în acest moment ar trebui să fie continuarea proiectelor de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean, precum şi finalizarea autostrăzilor Bucureşti-Ploieşti şi Bucureşti-Constanţa, al căror termen a fost amânat de atâtea ori în ultimul an. De asemenea, Transporturile ar trebui să dea explicaţii pentru miliardele de euro pe care le-au avut la dispoziţie în ultimii ani, dar care nu se văd efectiv în infrastructura românească.
Şi poate că faptul că România construieşte în prezent autostrăzi pe bani europeni ar putea pune o presiune suplimentară atât pe Ministerul Transporturilor, cât şi pe constructori astfel încât în următorii ani să poată fi inaugurate câteva sute de kilometri de autostrăzi. Anul 2012 ar urma să aducă o premieră în România: prima autostradă finalizată înainte de termen. Este vorba de Timişoara-Lugoj, lotul 1, cu o lungime de 9,5 kilometri, pentru care CNADNR a plătit până la începutul lunii iunie 15,6 milioane de euro din contractul de 48,9 milioane de euro. “La sfârşitul lunii iulie Spedition UMB termină şi lotul 1 Timişoara-Lugoj, început pe 20 octombrie 2011”, au spus reprezentanţi ai Spedition UMB pentru BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar, în una dintre rarele declaraţii pe care aceştia le-au făcut. Lotul avea iniţial ca termen de finalizare luna aprilie 2013. Rămâne de văzut dacă această autostradă va fi gata, având în vedere că la 1 iunie stadiul fizic de construcţie era de circa 40%, potrivit datelor CNADNR, însă este foarte posibil ca şoseaua să fie gata, având în vedere că are o lungime foarte mică.
Zece kilometri. Pare puţin, dar având în vedere că în România există nici 400 de kilometri de astfel de şosele, orice kilometru în plus este important.