BusinessMagazin

Tag: automobile

  • Larry Page, co-fondatorul Google, a cheltuit 100 milioane de dolari din banii proprii încercând să construiască automobile zburătoare

    Larry Page, Co-fondator Google şi CEO al Alphabet, compania mamă a Google, a cheltuit în secret 100 milioane de dolari pentru a dezvolta automobile zburătoare.

    Potrivit unui articol Bloomber BUsinessweek, Page deţine, în secret, un startup numit Zee.Aero care a fost lansat în 2010. Se pare că miliardarul ar fi cheltuit 100 milioane de dolari din banii proprii pentru a finanţa acest startup şi unde lucrează acum 150 de persoane.

    Cu toate acestea, Page nu se opreşte aici şi finanţează un alt startup numit Kitty Hawk care lucrează tot la dezvoltarea unui automobil zburător.

    Zee.Aero are două prototipuri de astfel de aeronave şi cu care s-ar fi făcut teste de zbor în mod regulat. Vehiculele sunt electrice. Designul din imagine este unul destul de vechi, 2011, şi se pare că varianta actuală este una mai convenţională, ale cărei aripi se pot îndoi în sus pentru a putea fi parcate în locurile de parcare actuale. 

  • Larry Page, co-fondatorul Google, a cheltuit 100 milioane de dolari din banii proprii încercând să construiască automobile zburătoare

    Larry Page, Co-fondator Google şi CEO al Alphabet, compania mamă a Google, a cheltuit în secret 100 milioane de dolari pentru a dezvolta automobile zburătoare.

    Potrivit unui articol Bloomber BUsinessweek, Page deţine, în secret, un startup numit Zee.Aero care a fost lansat în 2010. Se pare că miliardarul ar fi cheltuit 100 milioane de dolari din banii proprii pentru a finanţa acest startup şi unde lucrează acum 150 de persoane.

    Cu toate acestea, Page nu se opreşte aici şi finanţează un alt startup numit Kitty Hawk care lucrează tot la dezvoltarea unui automobil zburător.

    Zee.Aero are două prototipuri de astfel de aeronave şi cu care s-ar fi făcut teste de zbor în mod regulat. Vehiculele sunt electrice. Designul din imagine este unul destul de vechi, 2011, şi se pare că varianta actuală este una mai convenţională, ale cărei aripi se pot îndoi în sus pentru a putea fi parcate în locurile de parcare actuale. 

  • Ţara care vrea să interzică maşinile pe benzină sau diesel. Elon Musk a reacţionat: “Ce ţară extraordinară!”

    Norvegia va interzice vânzarea maşinilor care folosesc benzină sau diesel drept combustibil, potrivit celor de la The Independent.

    Astfel, până în anul 2025, singurele maşini care vor putea circula în Norvegia vor fi cele electrice. Propunerea se află însă în dezbatere, pentru că o mare parte din fondurile Norvegiei se bazează pe industria prelucătoare de petrol.

    Elon Musk, CEO-ul companiei Tesla, a felicitat guvernul norvegian printr-o postare pe Twitter: “Am aflat că Norvegia vrea să interzică maşinile pe combustibil fosil. Ce ţară extraordinară!”, a scris omul de afaceri. Tesla Motors este unul dintre cei mai mari producători de maşini electrice din lume.

    În aprilie, parlamentul olandez a făcut primul pas în interzicerea la vânzare a vehiculelor pe benzină sau diesel din 2025, potrivit The Globe and Mail

    Amendamentul a fost adoptat săptămâna trecută de Camera inferioară a parlamentului olandez la propunerea partidului PvdA. Măsura a întâmpinat o opoziţie puternică din partea dreptei, însă acum Guvernul trebuie să adopte un plan de măsuri pentru implementarea deciziei.

    Asta înseamnă interzicerea vehiculelor pe benzină sau diesel, dar şi pe cele hibride, în schmib vor fi permise automobilele alimentate cu hidrogen.

    Vânzările de automobile eclectrice în Olanda au însemnat 1.4 din totalul vânzărilor de automobile în Ţara Lalelelor în anul 2013. Pe cap de locuitor, Olandare are cele mai multe maşini electrice după Norvegia.

  • 10 milioane de maşini autonome se vor afla pe şosele până în 2020

    Maşinile “fără şofer” nu mai sunt un concept futurisc, ci sunt pe cale să devină realitate. Mai multe companii precum, Tesla, BMW sau Mercedes, au lansat sau se pregătesc să lanseze maşini autonome. Chiar şi companiile de tehnologie, precum Google sau Apple (deşi nu se ştie nimic oficial încă) lucrează la astfel de automobile.

    Potrivit unei analize Business Insider, 10 milioane de automobile autonome se vor afla pe şosele în mai puţin de 4 ani. Totuşi, de menţionat este faptul că vehiculele autonome complet (care nu necesită deloc input-ul uman) vor apărea pentru prima dată în 2019.

    Unul dintre beneficiile apariţiei unor astfel de maşini este faptul că drumurile vor fi mai sigure, se vor înregistra mai puţine accidente. Conform unei estimări KPMG UK, numărul de accidente rutiere va scădea şi se vor înregistra cu 2500 mai puţine decese (2014-2030).

  • Land Rover ameninţă supremaţia companiilor germane

    Migrarea dinspre limuzine către SUV-uri este mai mare decât cea dinspre SUV-uri către limuzine, pe măsură ce starea drumurilor, alături de noile generaţii de maşini tot-teren lansate de constructorii premium, conving clienţii de faptul că un automobil care poate rula şi offroad poate fi o alegere mai bună.

    „Accelerează migrarea de la limuzine la SUV. Numărul producătorilor din gama premium care lansează SUV este în creştere. Inclusiv Jaguar a lansat un SUV acum, F-Pace, prezent şi în România începând cu luna mai a acestui an“, a spus Mihai Ivănescu, în cadrul evenimentului „Industria auto: motorul economiei româneşti“ organizat de ZF în parteneriat cu New Kopel Group şi Hertz Lease. Mihai Ivănescu deţine funcţia de manager coordonator al diviziei de importuri auto din cadrul Ţiriac Holdings, care include Hyundai Auto România, importatorul mărcii coreene pe piaţa locală, M Car Trading, distribuitorul Mitsubishi, şi Premium Auto, reprezentantul Jaguar şi Land Rover pe piaţa locală, şi este şi membru în consiliul director al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Spre exemplu, în mai puţin de o lună Premium Auto a vândut 16 maşini Jaguar F-Pace.

    În primele patru luni avem peste 20% creştere pe segmentul maşinilor premium, iar estimarea pentru întreg anul este 21%, potrivit datelor Ţiriac Holding. Pe segmentul SUV-urilor premium creşterea de anul trecut a fost de 32%. „Este un obicei al românilor de a merge spre maşini reprezentative, susţinut şi de creşterea economică. La limuzine avem 6% plus anul trecut. România este de doi ani in topul intern al distribuitorilor europeni de Land Rover“, a spus Mihai Ivănescu.

    În primele patru luni ale acestui an, vânzările Land Rover pe piaţa locală au urcat cu 18% faţă de perioada similară a anului recut, la 373 unităţi, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Cel mai bine vândut model este Evoque, cu 58 de unităţi livrate în primele patru luni, în creştere cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut, urmat de Range Rover Sport cu 103 unităţi.

    „Ediţiile speciale ale modelelor deja existente, susţinute de departamente dedicate susţin vânzările, iar aceste departamente tind să devină fabrici de dimensiuni mai mici“,  a subliniat Ivănescu.

    Spre deosebire de anii trecuţi, acum clienţii care optează pentru un automobil premium, de peste 50 sau chiar 100.000 de euro, doresc să-l personalizeze, nu să-l cumpere „de pe stoc“, investind astfel nu doar bani, ci şi timp în maşina respectivă.

    „Clienţii premium sunt, paradoxal, cei mai răbdători în cazul personalizării maşinilor premium şi unt dispuşi să aştepte cu aproximativ două luni mai mult decât ceilalţi“, a spus Mihai Ivănescu.

    În cazul Land Rover vânzările au crescut de aproape patru ori în ultimii cinci ani, de la 282 de maşini în 2010, la aproape 1.100 anul trecut.

    „Reţelele de distribuţie auto sunt în continuare tributare contextului economic, nivelului de fiscalitate, sistemelor de finanţare, bonităţii dealerilor sau concurenţei neloiale datorate unor legi neclare sau insuficient de ferm aplicate“, a subliniat Mihai Ivănescu.

    Dar nu numai Jaguar şi-a anunţat prezenţa pe acest segment, ci şi Mitsubishi cu Outlander PHEV – un hibrid ce poate fi alimentat şi de la priză – dar şi cu Hyundai, care pregăteşte noua gamă Genesis pentru a ataca acest segment.

    „Piaţa generală ar urma să ajungă cel puţin pentru automobile la 170.000 de unităţi în 2020. Cred că România poate reveni la nivelurile din 2007. Privind la ce se întâmplă din 2013, când piaţa creşte, vedem creşteri de două cifre, din care prima este 1, se apropie de 2, dar ca să revenim la nivelul de dinainte de criză ar fi nevoie de creşteri de două cifre care încep cu 3“, a subliniat Ivănescu. La nivel de piaţă locală, maşinile premium au 8,5% cotă de piaţă. „Din păcate la nivel european acelaşi companii, cu aceleaşi mărci, au 20%. Sunt zone în Bucureşti care exced la maşinile premium, dar totuşi trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ.“

  • Secretul este în baterie

    Porsche România a deschis anul trecut primul Supercharger din România, adică prima prima staţie rapidă de încărcare, ce poate alimenta un automobil electric în 20 de minute, faţă de cel puţin opt ore cât ar dura la o priză normală. Tot anul trecut, Porsche România a demarat procesul de extindere a gamei de electrice şi hibride, pe măsură ce şi Volkswagen venea cu noile maşini pe piaţa europeană. Miza? Anul trecut s-au vândut aproape 500 de maşini hibride şi electrice, dublu faţă de anul anterior. Piaţa continuă să se dubleze, iar volumele aparent mici acum, vor creşte.

    „Porsche România îşi propune continuarea investiţiilor în infrastructura pentru maşini electrice, atât  la distribuitorii din Bucureşti, cât şi la cei din ţară, pentru a veni în întâmpinarea clienţilor. Având în vedere  creşterea interesului clienţilor pentru electromobilitate, ne aşteptăm că în cursul acestui an să vindem 200 de autovehicule electrice şi plug-in hybrid“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). În prezent, Volkswagen are în ofertă două automobile electrice, e-up! şi e-Golf, şi două hibride ce pot fi alimentate de la priză – Golf GTE şi Passat GTE.

    Miza pentru Porsche România, în acest an, este aceea de a susţine investiţiile pentru a inaugura noi staţii pentru maşini electrice, fiind printre cei mai activi importatori pe acest segment, alături de BMW România şi Grupul Renault.
    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) propune pentru 2016 şi un program Rabla Plus destinat achiziei de maşini electrice şi hibride, pentru care a alocat 75 de milioane de lei. Astfel, per total bugetul rămâne neschimbat faţă de anul trecut, doar că acum sunt susţinute direct maşinile cu emisii zero sau cu emisii reduse. Programul a fost anunţat încă de anul trecut, însă în 2015 nu a primit fonduri.

    Directorul Porsche România spune că „măsurile de stimulare a maşinilor hibride şi electrice ar trebui să fie dublate de o înăsprire a legislaţiei fiscale, astfel încât să fie descurajate importurile de maşini vechi din spaţiul UE. Din acest punct de vedere, în Europa viitorului se vor înregistra două viteze: una în vestul Europei, în ţările care vor implementa hotărât măsuri legislative în sensul încurajării înlocuirii autovehiculelor poluante, unde trecerea va fi foarte rapidă, de exemplu Norvegia, Germania, Austria, şi a doua în ţări precum România, în care, conform statisticilor din ultimii cinci ani, implementarea va fi mai ezitantă şi lungă, astfel existând riscul de a ne transforma într-o destinaţie pentru maşini vechi, cu tehnologii depăşite, ce vor fi fost înlocuite în vest şi trimise către estul Europei“..

    Una din cinci maşini livrate pe piaţa locală este vândută de Porsche România, reprezentantul mărcilor Volkswagen, Audi, Skoda şi Seat şi cel mai mare importator de pe piaţa locală. Compania controlată de grupul austriac Porsche Holding a fost primul şi singurul importator de pe piaţa locală care la nivelul anului 2007 a depăşit pragul de un miliard de euro în ceea ce priveşte cifra de afaceri. Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală, a rulat anul trecut afaceri de aproape 420 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF, depăşind pentru prima dată după criză pragul de 400 de milioane de euro. Creşterea vine în contextul în care şi vânzările au crescut cu 12% faţă de anul anterior pentru mărcile Audi, Seat, Skoda şi Volkswagen.

    „Pentru anul 2016 estimăm o dezvoltare a volumelor mărcilor din portofoliul nostru în acord cu evoluţia pieţei auto şi o uşoară creştere a cotelor de piaţă. Ne propunem să ne consolidăm poziţia în piaţă locală şi să atingem o cotă de peste 25% pentru autoturisme şi 10% pentru autovehicule comerciale“, a spus Brent Valmar.

    În prezent, mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda sunt reprezentate la nivel naţional prin 101 locaţii de distribuitori. Pe fiecare marcă, brandul VW autoturisme are 22 de distribuitori, Audi are o reţea de 13 distribuitori, reţeaua de distribuitori Skoda cuprinde 32 de centre, cea de SEAT 12, iar Volkswagen Autovehicule Comerciale cumulează 22.

     

  • Unul dintre cele mai bine păzite secrete din România: cât costă o Dacia la poarta fabricii?

    Automobile Dacia, compania care controlează uzina grupului Renault de la Mioveni, a înregistrat anul trecut venituri în valoare 10,279 miliarde de lei din vânzarea a 339.233 de autoturisme, potrivit raportului de gestiune al companiei.

    Preţul de producţie al unui automobil Dacia produs la Mioveni este aproape la jumătate faţă de cel de la dealer, în condiţiile în care acesta nu include costurile legate de transport şi marketing.

    Este pentru prima dată când dintr-un calcul pe baza infor­maţiilor Dacia  se poate vedea preţul mediu al unui autoturism la poarta fabricii. Preţurile de vânzare sunt mai mari deoarece acestea includ şi cheltuielile cu transportul, depozitarea, adaosul comercial şi procentul dealerului.

    Vedeţi pe www.zf.ro preţul unui automobil Dacia la poarta fabricii

     

  • Şoferii proşti sunt un bun indicator al unui guvern corupt. România dată exemplu

    1.25 milioane de oameni mor în fiecare an în accidente de maşină, potrivit Global Status Report Safety 2015. Este cunoscut  faptul că numărul de accidente rutiere în ţările mai sărace este mai mare, însă James O’Malley, CityMetric, a făcut o corelaţie interesantă între numărul de accidente fatale dintr-o ţară şi corupţia guvernului. Şi foloseşte România drept exemplu.

    „Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley. În continuare acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013 în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie. Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.

    De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.

    Unul dintre factori îl reprezintă venitul. În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).

    Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase.
    De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).

    Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură direct cu scăderea numărului de deces în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.

    Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.

    Cert este că dacă într-o ţară automobilele circulă şi parchează pe trotuar şi nimeni nu opreşte la semnele de “Stop” atunci este foarte probabil ca guvernul acelei ţări să nu funcţioneaze corect.  

  • Dacia revine la un profit net de peste 100 milioane de euro

    Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, a înregistrat anul trecut un business de 4,3 miliarde de euro, în creştere cu 2% faţă de anul anterior, în condiţiile în care producţia efectivă de maşini a urcat cu 0,2%, la 339.204 maşini.

    Profitul net al companiei s-a apreciat cu 20% anul trecut, la 101 milioane de euro, fiind pentru prima dată după anul 2008 când a fost depăşit pragul de 100 mil. euro. Marja de profit a fost anul trecut de 2,33% din cifra de afaceri, cea mai mare din ultimii cinci ani.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Şoferii proşti sunt un bun indicator al unui guvern corupt. România dată exemplu

    1.25 milioane de oameni mor în fiecare an în accidente de maşină, potrivit Global Status Report Safety 2015. Este cunoscut  faptul că numărul de accidente rutiere în ţările mai sărace este mai mare, însă James O’Malley, CityMetric, a făcut o corelaţie interesantă între numărul de accidente fatale dintr-o ţară şi corupţia guvernului. Şi foloseşte România drept exemplu.

    „Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley. În continuare acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013 în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie. Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.

    De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.

    Unul dintre factori îl reprezintă venitul. În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).

    Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase.
    De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).

    Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură direct cu scăderea numărului de deces în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.

    Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.

    Cert este că dacă într-o ţară automobilele circulă şi parchează pe trotuar şi nimeni nu opreşte la semnele de “Stop” atunci este foarte probabil ca guvernul acelei ţări să nu funcţioneaze corect.