BusinessMagazin

Tag: aur

  • Lovitură DIICOT. Cantităţi enorme de bani şi aur au fost descoperite la un transportator care opera în Iaşi. VIDEO

    Poliţiştii de la Criminalitate Organizată Iaşi (BCCO) şi procurori DIICOT Iaşi au dat o lovitură formidabilă! Un transportator din Bistriţa Năsăud care printre altele făcea curse şi prin Iaşi către Chişinău a fost arestat ieri după o serie de percheziţii prin ţară. Este vorba despre Dan Cătună, care patrona firma Latino Express Bistriţa, poreclit Calu, după dinţii mari pe care îi avea. Acasă la Calu, dar şI în alte locaţii, anchetatorii ieşeni au găsit lingouri de aur şi argint, 20 de kilograme de bijuterii din argint, zeci de mii de euro. De altfel, Calu are un domeniu imens în Beclean, Mănăştur: castel cu 40 de camere înconjurat cu un dig din pământ. Cum au intrat ieşenii pe fir şi au reuşit această lovitură formidabilă?

    Dan Cătună era foarte cunoscut în tot judeţul Bistriţa Năsăud, ca un personaj pitoresc. În sensul negativ: ar fi transportat ţigări de contrabandă şI bijuterii în Anglia, în gurile de aerisire ale autocarelor. Acesta era invidiat de către transportatori deoarece mergea pe profit, potrivit surselor din domeniu, chiar dacă transporta chiar şi numai cinci călători în Vest. În autocarul respectiv, coletele erau mult mai preţioase. Fiind arhicunoscut, Cătună era “ocolit” de către autorităţi, aşa că ancheta ieşenilor a fost un plus de integritate. În dinamica anchetei, cei de la Iaşi au tot meritul: poliţiştii şi procurorii au început cercetările încă de acum doi ani şI se pare că au strâns date preţioase cu ocazia percheziţiilor din luna iulie de la fabrica illegală de ţigări de la fostul abator Comtom din Tomeşti.

    Potrivit unor surse care au cunoştinţă despre acţiunile de contrabandă, dar care nu sunt încă oficial confirmate, de aici s-ar fi aprovizionat Calu cu ţigări de contrabandă pentru Vest. Anchetatorii au mers pe fir şi au dat de Cătună şi acoliţii lui, unii dintre ei fiind luaţi si “crescuţi” de la casa de copii. În acest dosar, poliţiştii au un cerc de 29 de suspecţi la care au fost găsite cantităţi enorme de bijuterii şi bani: 46 de lingouri de aur şi argint, 104.530 de euro, 273.274 de lei, 18.284 USD, 300 de lire turceşti, 109.167 de lire sterline, 1.865 de lire scoţiene, 10.000 de forinţi, 820 de franci elveţieni, 1.850 de dolari australieni, 300 de dolari canadieni. De asemenea, au fost indisponibilizate 87.900 de coroane norvegiene, 480 de coroane suedeze, 4.650 de coroane daneze, 5.000 de coroane cehia, 200 de grivne ucrainene, 50.000 de ruble belarus, doi saci şi o geantă cu bijuterii de aur şi argint, 20 de cutii cu ceasuri, 800 de cutii cu parfum, 246 de monede, doua staţii de emisie-recepţie, un pistol cu gaze, 2.800 de ţigarete, portofele, brăţări şi curele contrafăcute, diverse sisteme informatice şi medii de stocare.

     

    Cititi mai multe pe. www.ziaruldeiasi.ro/

  • Un mare brand românesc de apă a semnat un contract pentru a livra în Arabia Saudită

    ​Brandul de apă românesc Aur’a din Caraş Severin a semnat un contract pentru a livra produsele în Arabia Saudită, la jumătate de an de la semnarea unui parteneriat similar cu Dubai.

    „Contractul cu Arabia Saudită deschide noi oportunităţi de promovare a produselor autohtone pentru că, potrivit înţelegerii cu partenerii noştri locali, am stabilit condiţii foarte avantajoase pentru distribuţia şi punerea în valoare a produselor Aur’a. Este încă un pas înainte pe care îl facem, la fel de important pentru noi, ca firmă românească, cât şi pentru imaginea României, care e reprezentată peste graniţe de un produs premium, de calitate, ce face faţă cu succes competiţiei cu branduri străine, recunoscute la nivel mondial”, afirmă Horaţiu Rada, preşedintele Aur’a Mineral Water. Conform contractului semnat la jumătatea lunii august şi valabil pentru o perioadă de 3 ani, producătorul român şi-a asumat distribuţia de cantităţi progresive de apă în următoarele 12 luni. Produsele vor fi livrate pe cale maritimă având în vedere că apa este îmbuteliată în ambalaj de sticlă.

    În prezent, apa românească este exportată şi în SUA, Franţa, Marea Britanie, Israel, Elveţia, Austria, Tenerife, Italia.

    „În acest moment, peste 55% din cantitatea de apă pe care o îmbuteliem este destinată exportului. Ne propunem să creştem capacitatea de producţie pentru că estimăm că putem să depăşim 5 milioane de unităţi îmbuteliate pe lună. Acesta este principalul nostru obiectiv care va face ca Aur’a să devină un produs şi mai cunoscut la nivel naţional şi internaţional. Trebuie, însă, să optimizăm costurile în contextul în care materia primă, respectiv sticla, s-a scumpit foarte mult”, menţionează Horaţiu Rada.

    Compania Aqua Aurum Distribution, care administrează brandul de apă minerală Aur’a Mineral Water, este localizată în comuna Ocna de Fier, judeţul Caraş-Severin, şi are capital 100% românesc, fiind deţinută de oamenii de afaceri timişoreni Horaţiu Rada şi Eleodor Coptil. Antreprenorul Horaţiu Rada are însă şi alte afaceri, în special în domeniul energiei.

    Aqua Aurum Distribution a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1 mil. lei

     

     

     

  • Antichitate la braţ

    Deşi nu sunt ceva nou, ele fiind purtate încă din Antichitate, brăţările pentru braţ, care se poartă între umăr şi cot, revin în atenţie, ele fiind incluse şi în prezentările de modă ale unor case ca Fendi, Prada, Tory Burch sau Raf Simons, cât şi în colecţiile unor creatori de bijuterii, scrie New York Times. Printre cele mai spectaculoase astfel de brăţări se numără una în formă de şarpe, din aur şi argint, creată de către Azza Fahmy şi inspirată de cele din Egiptul Antic, una cu o inimă mare, realizată de creatoarea din Christina Alexiou şi gândită, ca toate brăţările sale, să poată fi purtată şi pe braţ, dar şi la încheietura mâinii, ori una decorată cu frunzuliţe filigranate la capete, a creatoarei Ana Carolina Valencia.

  • Încă o medalie de aur şi trei de bronz pentru România la Europenele de canotaj

    Încă o medalie de aur a obţinut România sâmbătă la proba de dublu vâsle feminin în cadrul Campionatelor Europene de canotaj de la Munchen. De asemenea, echipa României a câştigat şi trei medalii de bronz.

    Potrivit Federaţiei Române de Canotaj, Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar au obţinut aurul în proba de dublu vâsle feminin.

    Aceasta este a treia medalie de aur obţinută sâmbătă de România, după cele din probele de dublu rame feminin şi dublu rame masculin.

    Tot sâmbătă, România a mai luat trei medalii de bronz.

    Acestea au fost obţinute în proba de patru vâsle masculin (M4x) de Mihai Chiruţă, Ciprian Tudosă, Ioan Prundeanu şi Florin-Marian Enache, în proba de patru rame masculin (M4-) de Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Florin Lehaci şi în proba de patru rame feminin (W4-), echipaj compus din Mădălina Bereş, Iuliana Buhuş, Magdalena Rusu şi Amalia Bereş.

  • Locul din România unde AURUL CURGE, la propriu, în râuri

    La Almaşu Mare, în vecinătatea fostei mine Haneş, aurul aluvionar din pârâul Turnu va fi exploatat ca pe vremea dacilor, cu şaitrocul şi pătura din lână de oaie!

    Aurul din Munţii Apuseni a stârnit de-a lungul vremurilor războaie, a înscăunat regi şi a purtat blesteme. Aurul Apusenilor noştri a scris istorie, o istorie a sângelui şi a suferinţei locuitorilor acestor munţi. Acest metal nativ este uşor de cules din râuri şi e extrem de maleabil: dintr-un gram de aur se poate obţine o foiţă de un metru pătrat!

    Există date istorice care dezvăluie faptul că, pe întreaga perioadă a ocupaţiei romane în Dacia, nu mai puţin de 500 tone de aur şi 950 tone de argint au părăsit ţara pentru a consolida economic Imperiul Roman. Pentru mai multă performanţă, romanii au adus în Apuseni coloni de origine traco-iliră, specializaţi în prelucrarea aurului. Minele erau conduse de un funcţionar numit chiar de împărat, denumit Procurator Aurarium, a cărui reşedinţă era în Zlatna.

    Mai târziu, ungurii, turcii, austriecii şi ruşii au supt şi ei aurul din zăcămintele noastre. Mulţi  români uită că oraşe pe care astăzi le admiră cu un sentiment de frustrare şi invidie, precum Budapesta, Viena, Roma, Istanbul, Sankt Petersburg şi Moscova, au fost construite, în măsură mai mică sau mai mare, şi cu aur extras din zăcămintele noastre. Exploatarea zăcămintelor de către romani, i-a urmat o pauză de circa 1.000 de ani, după care regii maghiari, urmaţi de imperialii austrieci de origine habsburgică, au reluat jefuirea aurului din Apuseni şi Maramureş. Conform unor documente istorice, într-un interval de doar 64 de ani, austriecii au scos din Transilvania o cantitate de aproape 10 tone de aur.

    Zăcămintele aurifere apar sub două forme principale, aurul de filon şi cel aluvionar. Dacii au exploatat, în prima fază, aurul aluvionar, cu ajutorul blănurilor de oaie puse de-a curmezişul râurilor. Miţele de lână ale blănurilor aveau proprietatea de a reţine micile fragmente de aur, mai grele, lăsând să treacă majoritatea celorlalte impurităţi aduse de apă.

    Astăzi, majoritatea rezervelor naţionale de aur le regăsim în Cadrilaterul de Aur, o suprafaţă de aproximativ 500 kilomteri pătraţi, încadrată între localităţile Săcărâmb, Căraci, Zlatna şi Baia de Arieş. Maximul de extracţie auriferă din acest perimetru a fost atins în perioada Imperiului Austro-Ungar, în ciuda mijloacelor tehnice rudimentare.

    Mineritul de adâncime se practica îndeosebi în raza localităţilor Săcărâmb, Crăciuneşti, Câinel, Ruda-Bran, Căraci, Baia de Criş, Ţebea, Almaşu Mare, Zlatna – Mina Haneş, Roşia Montană, Vulcoi Corabia şi Baia de Arieş. Mineritul se făcea doar prin forţa braţelor, minereurile bogate în aur fiind desprinse cu târnăcoape din măruntaiele muntelui şi încărcate în coşuri de răchită aşezate pe catâri. Minereul era mărunţit în celebrele şteampuri cu apă, trecut prin şaitroc, după care era colectat pe ţesături din lână sau blănuri de oaie, ca pe vremea dacilor.

    Exploatarea industrializată a ceea ce mai rămas din rezervele de aur ale Apusenilor a luat proporţii în perioada regimului comunist. A urmat decăderea post-decembristă a industriei extractive şi prelucrătoare de minereuri din România. Apoi a urmat o nouă încercare de scormonire după aur, eşuată lamentabil, a unei companii canadiene, la Roşia Montană. În zonă, locuitorii au rămas fredonând a pagubă vechea cântare: ”munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă”.

    Cititi aici continuare materialului

  • Elveţia dă o nouă lovitură Rusiei şi oligarhilor care voiau să îşi ţină bogăţiile în această ţară

    Ultimele măsuri sunt în conformitate cu cele mai recente sancţiuni ale Uniunii Europene privind aurul şi produsele din aur.

    Consiliul a precizat că a făcut două excepţii în ceea ce priveşte tranzacţiile legate de produsele agricole şi de livrările de petrol către ţări terţe, pe care le are şi UE, pentru a evita orice perturbare a canalelor de plată.

    „Noile măsuri se referă în principal la interdicţia de a cumpăra, importa sau transporta aur şi produse din aur din Rusia”, se arată în declaraţie.

    Ultima rundă de sancţiuni vizează şi cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank.

  • AUR a strâns peste 2 milioane de semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis

    „Românii nu îl mai vor pe Klaus Iohannis. Această campanie s-a bucurat de o largă susţinere pe străzile localităţilor din ţară. Din păcate, avem o majoritate ticăloasă, aici în Parlament, care refuză să iniţieze şi să ducă la bun sfârşit voinţa lor de a-i curma mandatul lui Iohannis. La fel cum nu s-a aplicat referendumul privind cei 300 de parlamentari şi alte exerciţii de democraţie, propunerea noastră către grupurile USR şi PSD, aflate atunci în opoziţie, nu a fost încununată de succes”, a declarat preşedintele AUR George Simion.

    El afirmă că a reiterat către USR invitaţia de a depune împreună o moţiune de cenzură şi de a demara procedurile pentru demiterea lui Klaus Iohannis, iar USR a refuzat.

    „Suntem singurul partid de opoziţie. Mulţumesc tuturor voluntarilor care s-au implicat în această campanie. Chiar dacă e vacanţă parlamentară, reprezentanţii AUR şi-au propus să fie prezenţi în stradă în lunile iulie şi august, pentru a asculta vocea românilor şi a găsi soluţii la problemele lor”, încheie Simion.

     

  • AUR: Guvernul să vină în faţa Parlamentului cu modificările la Codul Fiscal

    „Coaliţia toxică PSD-PNL-UDMR are o majoritate confortabilă în forul legislativ şi trebuie să-şi asume schimbările preconizate, nu să evite dezbaterea publică şi să fugă de români. În plus, măsurile vor intra în vigoare abia de la începutul anului viitor. Care-i graba? Observăm şi de această dată, din păcate, o tendinţă de militarizare foarte periculoasă într-un stat democratic: Parlamentul să deţină doar un rol decorativ”, a declarat, potrivit unui comunicat de presă, preşedintele George Simion.

    La rândul său, liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu, afirmă că Guvernul preferă ordonanţele de urgenţă în detrimentul legiferării normale, „ceea ce nu este normal”.

    „Nu este vina noastră, a Opoziţiei, că discuţiile privind modificările la Codul Fiscal trenează de luni de zile şi că se încheie sesiunea parlamentară în curând. Democraţia nu trebuie să aibă de suferit din pricina neînţelegerilor dintre PSD şi PNL. Dacă cele două partide nu se mai înţeleg, să se despartă şi mergem la alegeri anticipate”, a afirmat Târziu.

    Liderii AUR acuză Coaliţia de guvernare că încearcă de luni de zile să ajungă la un consens în privinţa modificării Codului Fiscal.

    „Liderii PSD şi PNL nu se înţeleg cu privire la o serie de aspecte, iar graba cu care tratează acum aceste modificări reflectă amatorismul şi lipsa de respect faţă de democraţie”, se arată în finalul comunicatului.

  • Borna în culorile Ungariei, unde s-a pozat preşedintele Ungariei, vopsită în culorile drapelului românesc

    Borna în culorile Ungariei de la Piatra Secuiului din Munţii Apuseni, unde s-a fotografiat preşedintele Ungariei, Katalin Novak, a fost vopsită în culorile tricolorului românesc.

    La data de 21 mai, în timpul unei vizite în România, preşedintele Ungariei, Katalin Novak, s-a fotografiat lângă o bornă în culorile naţionale ale maghiarilor.

    Atunci liderul AUR, George Simion, a vorbit atunci despre existenţa „unui şir de întâmplări” care duc la ideea unui „plan de dezmembrare a României” ce ar putea să creeze tensiuni etnice.

    Astăzi, George Simion, a scris pe Facebook: “Problemă rezolvată” la descrierea pozei cu borna vopsită în culorile drapelului românesc.

     

  • AUR îi cere lui Ciucă să dea explicaţii în Parlament privind vizita preşedintelui Ungariei

    „În urma unei noi provocări venite din zona şovină maghiară, considerăm normal să îl invităm pe premierul Nicolae Ciucă în faţa Parlamentului şi în faţa opiniei publice, pentru a explica ce măsuri au fost luate în contextul vizitei aşa-zis private a preşedintelui Ungariei în România. Vrem şi noi să ştim cine a asigurat paza preşedintelui Ungariei în toată această perioadă – dacă SPP şi celelalte instituţii ale statului român au fost implicate. De asemenea, vrem să ştim de ce Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti nu a reacţionat la discursul nepotrivit al preşedintelui Novak Katalin de la Alba Iulia”, transmite, luni, AUR, într0un comunicat de presă.

    Preşedintele AUR, George Simion, a spus că a văzut şi o poză în Munţii Apuseni, pe Piatra Secuiului, cu o bornă vopsită în culorile Ungariei. El precizează că a existat „un şir de întâmplări” care duc la ideea unui „plan de dezmembrare a României” ce ar putea să creeze tensiuni etnice.

    „Cu o zi înainte, vicepremierul României Kelemen Hunor a apărut la un eveniment cu harta Ungariei Mari în spate. Totodată, vinerea trecută, nişte terorişti condamnaţi pentru că au vrut să pună bombe de Ziua Naţională a României au fost medaliaţi în prezenţa a doi demnitari ai statului român de la UDMR. La un meci de hochei, nu a fost intonat imnul României şi, în prezenţa ministrului Mediului Tanczos Barna, s-a cântat imnul unui aşa-zis ţinut. La finala Cupei României la fotbal, suporterii echipei Sepsi Sfântu Gheorghe s-au întors cu spatele atunci când a fost intonat imnul României. Ministrul Mediului, cel care a refuzat să jure cu mâna pe Constituţie, a făcut mai multe comentarii provocatoare, iar deputaţi UDMR cu dublă cetăţenie sunt membri în comisiile SRI şi SIE. Întreg şirul acesta de întâmplări din ultimele săptămâni pare să indice că există un plan de dezmembrare a României şi că actualele provocări venite din partea Budapestei şi a extremiştilor de la UDMR urmăresc să creeze tensiuni etnice”, mai spune Simion.

    Simion mai spune că nu înteţele de ce premierul Ciucă şi coaliţia PSD-PNL „permit aceste provocări ieftine”: „Ungaria este, astăzi, calul troian al Rusiei în NATO”, a declarat preşedintele AUR George Simion.

    Pe lângă solicitarea prezenţei lui Ciucă în plenul reunit, AUR cere UDMR să se delimiteze de evenimentul privind premierea celor doi „terorişti” şi anunţă că a pregătit o moţiune simplă împotriva ministrului Sportului Eduard Novak, pentru „atitudinea sa sfidătoare şi jignitoare la adresa românilor”, după ce Novak a refuzat să recite imnul României, aflat în direct într-o emisiune televizată, şi a susţinut că hocheiştii care au cântat imnul aşa-zisului ţinut secuiesc „nu au lezat cu nimic imaginea României”.