BusinessMagazin

Tag: aruncare

  • Totul despre protestele din Bucureşti – cine participă, de ce participă şi multe sfaturi utile

    Aurasmihai.ro: Harta grupărilor de la Piaţa Universităţii

    Dupa 3 zile de proteste, m-am gandit ca poate va e utila o harta cu grupurile de interese si gruparile prezente la Piata Universitatii in ultimele 3-4 zile, in caz ca vreti sa stiti pe unde sa stati sau de cine sa va feriti.

     

    Arhiblog.ro: Sfaturi de bun simţ pentru protestul #colectiv

    Jurnalul.ro: BUG Mafia anunţă că iese diseară în stradă, la proteste

    Tataee a promis vineri la Sibiu că va iesi in strada alaturi de zecile de mii de oameni, scrie esibian.ro. ”In toti acesti ani, nicio institutie a statului nu ne-a cautat. Nici Garda Financiara, nici altcineva. Este adevarat insa ca am platit intotdeauna impozitele, nu am avut niciodata poprire pe cont. O singura data s-a intamplat ceva mai ciudat. In 2012 ni s-au oferit bani pentru a nu merge sa cantam in strada, in timpul protestelor (impotriva fostului presedinte Traian Basescu – n.r.)”, a dezvaluit liderul BUG Mafia.

    Acesta spune insa ca este perfect de acord cu miscarile de strada din aceste zile, astfel ca vineri va fi in Bucuresti, alaturi de zecile de mii de tineri. ”Salut demisia primului ministru, este un gest de normalitate, asa cum este si iesirea in strada. Dar nu e de ajuns. Nu putem schimba o clasa politica cu o iesire in strada, dar putem imbunatati lucrurile. Pentru asta e nevoie de mai mult activism. Ma simt vinovat pentru situaţia in care a ajuns tara noastra, iar maine (vineri – n.r.) voi fi si eu in strada”, a spus ”Tataee”.

    În cazul în care decideţi să renunţaţi la protest, siteul de mai jos vă dă totuşi posibilitatea să propuneţi fel de fel de chestiuni:

  • Istoria unei calamităţi pe bursă: Lunea neagră, catastrofa care a lovit lumea acum fix 28 de ani şi a schimbat regulile ”jocului”

    Luni, 19 octombrie 1987, pieţele bursiere din întreaga lume s-au prăbuşit, aruncând în aer o sumă imensă de capital într-un un timp foarte scurt. Incidentul a început în Hong Kong şi s-a răspândit spre vest în Europa, lovind Statele Unite, după ce şi alte pieţe scăzuseră cu o marjă semnificativă. ”Lunea neagră” a fost un punct de cotitură în istoria bursei, care a schimbat regulile jocului.

    Indicele Dow Jones a căzut cu 508 de puncte, sau mai exact 22.61% în doar câteva ore.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Lumea ar putea fi aruncată într-o NOUĂ RECESIUNE. Cum va fi România afectată?

    În ultimele zile am participat în Lima, Peru, la întâlnirile anuale ale Fondului Monetar Internaţional si Băncii Mondiale. Vineri dimineaţă, Christine Lagarde, directorul FMI, a vorbit la întâlnirea plenară a guvernatorilor FMI şi Bancii Mondiale despre contextul economic global şi despre posibile scenarii de redresare. Nu a fost doar un alt speech ţinut de una dintre cele mai puternice femei din lume, a fost un semnal de îngrijorare pe care lumea din sală l-a înţeles. În România nu a pătruns acest mesaj. Nici un avea cum: prea multe dispute politice, ridicări la DNA, aceleaşi subiecte efemere care ne consumă energia şi timpul. Problemele ridicate de Lagarde ne vor lovi şi n-o să ştim de unde pentru că refuzăm să ne preopcupe şi altceva.

     

  • Lumea ar putea fi aruncată într-o NOUĂ RECESIUNE. Cum va fi România afectată?

    În ultimele zile am participat în Lima, Peru, la întâlnirile anuale ale Fondului Monetar Internaţional si Băncii Mondiale. Vineri dimineaţă, Christine Lagarde, directorul FMI, a vorbit la întâlnirea plenară a guvernatorilor FMI şi Bancii Mondiale despre contextul economic global şi despre posibile scenarii de redresare. Nu a fost doar un alt speech ţinut de una dintre cele mai puternice femei din lume, a fost un semnal de îngrijorare pe care lumea din sală l-a înţeles. În România nu a pătruns acest mesaj. Nici un avea cum: prea multe dispute politice, ridicări la DNA, aceleaşi subiecte efemere care ne consumă energia şi timpul. Problemele ridicate de Lagarde ne vor lovi şi n-o să ştim de unde pentru că refuzăm să ne preopcupe şi altceva.

     

  • Descoperire şocantă: am putea hrăni toată populaţia planetei dacă am arunca mai puţine alimente

    În cazul în care cantitatea de alimente aruncate s-ar reduce cu 25% ar fi suficientă hrană pentru toată planeta, arată un raport ONU, conform The Guardian.
     
    În fiecare an 1,3 miliarde de tone de produse alimentare, aproximativ o treime din productie, sunt irosite. Asta înseamnă că 45%  din fructe si legume sunt aruncate, 35% din produsele alimentare din peşte, 30% din cereale, 20% din lactate şi 20% din carne. Iar în altă parte a globului, 795 de milioane de oameni suferă de foame sau malnutriţie.
     
    Pentru a combate această risipere a alimentelor s-au luat câteva măsuri. Cea mai recentă acţiune de acest fel a avut loc în Franţa, unde supermarketurile sunt obligate să doneze alimentele către organizaţii caritabile. 
    Conform raportului ONU, se estimează că până în 2050 producţia de alimente trebuie să crească cu 60% (faţă de nivelul din 2005) pentru a putea hrănii populaţia globului.
     
    Aceasta este o problemă globală, dar se manifestă diferit în funcţie de regiune. În ţările mai puţin dezvoltate există fenomenul de “food loss” (pierdere de alimente), din cauza transportului, infrastructurii. Pe de altă parte, în ţările dezvoltate se manifestă fenomenul de “food waste” (alimente aruncate) deoarece consumatorii au cumărat prea multe alimente, se strică şi se văd obligaţi să arunce produsele. În ţările dezvoltate  30-40% din  produsele alimentare cumpărate sunt aruncate, iar în regiunile mai sărace acest procent scade la 5-16%. 
    Potrivit unui raport din 2011, în Europa şi America de Nord fiecare persoană aruncă anual între 95-115 kg de alimente, pe când în ţările din Africa subsaharianăşi sud-estul Asiei risipa de alimente ajunge la 6-11kg.
     
    “Risipa de produse alimentare se întâmplă în ţările unde persoanele îşi permit să arunce la gunoi mâncarea. O statistică ne arată că cantitatea de alimente risipite de consumatorii din ţările industrializate (aprox. 222 milioane de tone) este aproape la fel ca producşia totală de alimente din Africa subsahariană (aprox. 230 de milioane de tone)”, a declarat Robert van Otterdijk, coordonator programului ONU “Food and Agriculture Organisation’s Save Food”
     
    Impactul al acestui fenomen asupra mediului este mare. Amprenta de carbon a produselor alimentare ce nu au fost consumate este de 3,3 gigatone de CO2, ceea ce înseamnă că daca acestă risipire de alimente ar fi o ţară s-ar clasa pe locul trei în topul ţărilor care emit cele mai multe gaze cu efect de seră, dupa Statele Unite şi China.
     
    Aproape 1,4 miliard de hectare, 30% din terenurile agricole, sunt folosite pentru a produce alimente care, într-un final, sunt aruncate la gunoi. 
     
    Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă sunt ţările unde se risipesc cele mai multe produse alimentare, unde consumatorii aruncă 39% dintre alimentele cumpărate. 
     

  • O tânără ingineră a postat un mesaj pe Facebook. Ce s-a întâmplat după a fost total neaşteptat

    O ingineră din San Francisco a postat pe blogul ei un articol inedit care s-a răspândit rapid în mediul virtual şi a fost preluat de către marile ziare din SUA şi Marea Britanie.

    O tânără ingineră a postat un mesaj pe Facebook. Ce s-a întâmplat după a fost total neaşteptat

  • Gadgeturi de decor

    Unii dintre aceştia, aşa cum este o artistă din Chicago, Erika Iris Simmons, ”pictează„ portrete de celebrităţi nu cu pensula, ci cu bucăţi de bandă luată din casete audio sau video vechi. Tot cu casetele vechi se joacă şi un arhitect din Los Angeles, Chris McCullough, care creează portrete sau mozaicuri folosind ca materie primă nu banda, ci casetele în sine.

    Nu sunt uitate nici consolele de joc cândva multiubite sau perifericele lor. Dacă nu mai funcţionează sau nu se mai doreşte utilizarea lor pentru scopul iniţial, ele pot fi transformate în obiecte utile. Un utilizator al platformei de shopping online Etsy, Jeff Farber, propune lămpi confecţionate din console PlayStation 1 sau Nintendo 64 ori din controllere pentru ele sau încărcătoare pentru iPhone confecţionate tot din controllere de console de jocuri video.

    Nici calculatoarele vechi nu scapă de şansa la o nouă viaţă, dar cu altă utilitate. Modele de altădată de calculatoare Apple au fost transformate în pătuţuri pentru animale de companie, cutii de scrisori sau de şerveţele, ba chiar, în cazul modelelor colorate de iMac lansate în 1998, în acvarii pentru peşti. Până şi piese ca plăcile de bază sau hard diskurile pot deveni ceasuri de birou sau de perete în mâinile pricepute ale unor întreprinzători.

  • Mazda aruncă CX-3 în lupta pentru cotă de piaţă în sectorul care a explodat în criză

    “Segmentul a explodat. Este sectorul cu cea mai mare creştere pe piaţa europeană.” Cuvintele vicepreşedintelui comunicării de la Mazda Europa anunţau intrarea japonezilor pe piaţa SUV-urilor mici, de oraş, o piaţă care a crescut mult în criză, pe fondul nevoii constructorilor de maşini de a-şi creşte oferta, dar şi a apetitului pentru garda la sol mai înaltă decât altădată.

    Cererea crescută pentru SUV-uri subcompacte a urcat vânzările pe piaţa europeană cu 56% în 2014 faţă de anul precedent, iar analiştii estimează să ajungă la 810.000 de unităţi până la sfârşitul anului 2017. Chiar în acest an, aceiaşi analişti spun că SUV-urile subcompacte vor depăşi segmentul maşinilor de familie nonpremium. Vânzările de sute de mii de unităţi se da-torează unor pariuri curajoase, dar câştigătoare ale producătorilor, deşi unii au agreat că plusurile spectaculoase s-au ali-mentat şi prin canibalizarea cu modele deja disponibile pe piaţă şi nu doar prin cucerirea de noi clienţi.

    Segmentul maşinilor subcompacte, dominat de Ford Fiesta, Renault Clio şi Volkswagen Polo, cel mai reprezentativ pe piaţa europeană, a scăzut în materie de vânzări cu aproape 3% anul trecut, de la 2,7 la 2,6 milioane, tocmai pe seama alimentării cererii pentru SUV-uri de talie mică, potrivit companiei de consultanţă IHS Automotive. ”Canibalizarea cu SUV-urile subcompacte era inevitabilă, dar a depăşit prognozele făcute de Renault şi Peugeot„, spune Jonathon Poskitt, specialist în prognoze al LMC Automotive, referindu-se la vânzările în scădere ale Renault Clio şi Peugeot 208. Per total, cota de piaţă a maşinilor subcompacte a co-borât de la 28% în 2003 la 22% în prezent.

    Modelele noi ar urma să mai domolească avântul SUV-urilor mici. În prima ju-mătate a anului 2014, Renault Captur a raportat aproape 90.000 de unităţi vândute, fiind urmat de Peugeot 2008 cu 73.000 de unităţi şi Dacia Duster cu 66.000 de maşini vândute. Opel Mokka şi Nissan Juke trec şi ele de 50.000 de maşini vândute în semestrul întâi. Mazda a intrat în acest joc cu noul model CX-3, japonezii raportând în 2014 vânzări în creştere cu 20% pe bătrânul continent şi profituri record, după cum arată oficialii companiei.

    Circa 150.000 de astfel de SUV-uri ar urma să fie produse în uzina de la Hiroshima, dintre care un sfert vor lua calea Europei, ceea ce ar permite dezvoltarea brandului Mazda şi în viitor. Maşinile asiatice au câştigat teren în ultimii ani, fiind percepute de către consumatori drept mai fiabile decât cele ale rivalilor europeni. Cumulat, Toyota, Nissan, Hyundai, Kia, Mazda, Suzuki, Honda şi Mitsubishi au făcut ca în 2014 una din cinci maşini vândute în Europa să provină din Japonia sau din Coreea de Sud.

    Dintre constructori, doar Toyota trece de pra-gul de 500.000 de unităţi. Odată cu lansarea noului CX-3, japonezii de la Mazda vor să repete creşterea din 2014, întrecută doar de Mitsubishi, şi să treacă pragul de 200.000 de unităţi pe piaţa europeană. Mazda a vândut pe piaţa din România 803 maşini în 2014, cu circa o treime mai mult faţă de anul 2013, cel mai bine vândut model fiind SUV-ul CX-5, cu 351 de unităţi şi o creştere cu 39% comparativ cu perioada anterioară. Deşi nu există un preţ oficial pentru CX-3, pofta de SUV-uri a clien-tului român ar putea să mai apropie rezultatele Mazda de cele peste 2.000 de unităţi vândute anual înainte de prăbuşirea pieţei şi să facă din noul model unul dintre cele mai comandate de către clientul care alege să cumpere o maşină japoneză.

  • Ce nevoi mai există pe piaţă şi care trebuie rezolvate: primul ARUNCĂTOR DE FLĂCĂRI comercial – FOTO, VIDEO

    Este adevărat că au apărut o serie de critici care au pus sub semnul întrebării un astfel de demers, dar Chris Byars, CEO la Ion Productions spune că dispozitivul nu este o armă şi nu este construit pentru a fi folosit ca o armă. La fel cum un ciocan nu este construit pentru a fi folosit ca o armă.

    Fabricanţii spun că- aruncătorul de flăcări poate fi folosit pentru curăţarea zăpezii, a buruienilor şi frunzişului uscat, pentru stârpirea insectelor dăunătoare, pentru spectacole pirotehnice sau pentru distracţie, cu prietenii.Preţurile nu sunt prea mari – 699 de dolari pentru varianta ieftină de finisaj şi 799 de dolari cea mai arătoasă.

  • Ţara europeană care nu mai ştie ce să facă cu banii cheltuie milioane pe noile paşapoarte: “Sunt concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”

    După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.

    “Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.

    Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.