BusinessMagazin

Tag: artisti

  • Untold 2016: cum am petrecut cu 300.000 de oameni

    Când am auzit prima oară de Untold, undeva la începutul lui 2015, m-am gândit la un festival asemănător cu B’estFest sau Summer Well, formate deja cunoscute în România. Ceea ce am descoperit la Cluj jumătate de an mai târziu a fost o surpriză extrem de plăcută: sute de mii de oameni şi o organizare impecabilă. Anul acesta lucrurile au mers şi mai bine: primii cinci DJ din lume au urcat pe scena de 120 de metri din interiorul Cluj Arena şi au atras peste 300.000 de oameni în cele patru zile ale festivalului.

    Ceea ce a impresionat la Untold, pe lângă lista celor care au performat, a fost organizarea. Mi-a plăcut că responsabilii au remediat câteva dintre problemele de anul trecut, aşa cum ar fi căile de acces pe stadion. Anul acesta, organizatorii au înlăturat mai multe rânduri de scaune şi au instalat, în loc, rampe de metal pentru a permite accesul sau ieşirea în siguranţă a spectatorilor.

    Un alt lucru bun, din punctul meu de vedere, a fost limitarea accesului pe acelaşi stadion la concertul DJ‑ului olandez Armin van Buuren, la care anul trecut s-a înregistrat cel mai mare număr de participanţi, peste 60.000. Sigur, unii au rămas pe-afară (era să fiu şi eu printre ei), dar atmosfera a fost mult mai degajată şi acesta a fost un lucru bun.

    CE S-A ÎNTÂMPLAT LA UNTOLD

    Recapitulând, Untold a început „tare“: festivalul a fost deschis de Inna, joi după-amiază, dar publicul de la Cluj venise, evident, pentru alt gen de muzică. Au urmat concertele semnate de James Arthur şi Faithless; dacă la artistul britanic lumea nu prea s-a înghesuit, atunci când Insomnia a început să se audă în boxe stadionul Cluj Arena era deja la capacitate maximă. După încă o oră şi jumătate cu surorile de la Nervo au venit două momente de forţă, setul lui Tiesto şi cel al duoului numărul unu în lume, Dimitri Vegas & Like Mike.

    Senzaţia în prima noapte a fost că oamenii îşi intrau uşor-uşor în ritm, pregătindu‑se pentru ceea ce avea să urmeze. Şi nu au fost dezamăgiţi: în cea de-a doua noapte a festivalului de la Cluj, Hardwell şi Tujamo – principalele momente – au electrizat pur şi simplu mulţimea. Înainte ca cei doi să urce pe scenă, însă, am avut parte de una dintre cele mai plăcute surprize: concertul celor de la Scooter, care arată de parcă anii i-ar fi ocolit într‑un mod miraculos. M-am simţit de parcă m-aş fi întors în timp 15 ani şi aş fi apăsat butonul de „play“ de pe casetofon; veţi înţelege, sigur, despre ce vorbesc.

    Seturile DJ-ilor Hardwell şi Tujamo au fost, aşadar, principalele evenimente ale nopţii de vineri – greşit spus noapte, pentru că soarele se ridica deja pe cer când am părăsit stadionul pentru a merge în Sala Polivalentă (scena Galaxy), acolo unde Steve Lawler, un alt veteran al muzicii electronice, ţinea publicul în picioare.

    Ziua a treia a fost, probabil, cea mai aşteptată de sutele de mii de oameni prezenţi la Untold: Armin van Buuren, omul care nu voia să mai coboare de pe scenă cu un an înainte, avea să se întoarcă la Cluj. Am ajuns destul de devreme în complexul din Parcul Central, după-amiază, şi am căutat un hamac pe lângă scenele secundare, unde puteai să auzi mai tot timpul muzică ceva mai liniştită. Pe înserate am luat-o spre Stormkeep, o scenă din apropierea stadionului, unde urmau să mixeze Dr. Kucho (un alt veteran) şi un personaj recunoscut de surprinzător de multă lume: Hodor din Game of Thrones (aparent, actorul e DJ în timpul liber). Continuând turul de complex, am petrecut vreo jumătatate de oră la scena Galaxy – da, erau destul de multe scene – şi ne-am îndreptat către arena centrală. Până la 2 dimineaţa, când era programat Van Buuren, buna dispoziţie a fost asigurată de două nume mai puţin cunoscute: W&W şi TwoLoud, care s-au achitat mai mult decât onorabil de îndatoriri.

    A venit, desigur, şi momentul aşteptat: main event-ul festivalului, setul de trei ore (cel puţin aşa era anunţat) al DJ-ului Armin van Buuren. Pe stadion, o frenezie totală: oameni care dansau de parcă n-ar mai fi ieşit de câţiva ani din casă, zeci de steaguri din toate colţurile lumii fluturate şi un spectacol de lumini uluitor; eram în mijlocul a 50.000 de oameni, mai puţini decât la momentul lui din 2015, pentru că organizatorii au preferat să limiteze accesul, dar atmosfera era incredibilă. Spuneam, deci, că în program era prevăzut un set de „doar“ trei ore – dar vorbim de unul dintre cei mai mari artişti ai muzicii electronice din toate timpurile, drept pentru care concertul început la 2.30 dimineaţa s-a încheiat în jurul orei 7. „Bună seara, România! Ce faci?“ acestea au fost cuvintele rostite în limba română cu care olandezul a salutat fanii de pe Cluj Arena, oferindu-ne apoi un show pe care, cu siguranţă, nu îl vom uita curând. La încheiere mesajul a fost simplu: „Thank You Romania!“, afişat pe toate ecranele de pe stadion.

    Ultima noapte a fost „câştigată“ de Afrojack, un DJ care ştie să lucreze cu publicul. Chiar dacă eram destul de obosiţi după atâtea nopţi nedormite, am aşteptat şi setul unui DJ de doar 20 de ani, Martin Garrix, care a fost urmat de închiderea oficială a festivalului. La 5 dimineaţa, Clujul s-a luminat sub sutele de artificii lansate de pe Cluj Arena. Untold 2016 s-a terminat, aşteptăm ediţia din 2017.

    Într-un interviu de acum câteva luni, Bogdan Buta, directorul festivalului, îmi spunea că scopul lor este să reuşească să se autodepăşească. „Iar asta înseamnă un line-up mai bun, un show mai impresionant şi o poveste mult mai bine conturată. Untold trebuie perceput ca o experienţă completă şi nu doar ca un festival de muzică.“ La final de festival, după patru zile cu puţin somn dar multă distracţie, cred că şi-au atins scopul. Untold devine un brand global şi organizatorii trebuie să se asigure că lucrurile merg în continuare în această direcţie.

  • Untold 2016: cum am petrecut cu 300.000 de oameni

    Când am auzit prima oară de Untold, undeva la începutul lui 2015, m-am gândit la un festival asemănător cu B’estFest sau Summer Well, formate deja cunoscute în România. Ceea ce am descoperit la Cluj jumătate de an mai târziu a fost o surpriză extrem de plăcută: sute de mii de oameni şi o organizare impecabilă. Anul acesta lucrurile au mers şi mai bine: primii cinci DJ din lume au urcat pe scena de 120 de metri din interiorul Cluj Arena şi au atras peste 300.000 de oameni în cele patru zile ale festivalului.

    Ceea ce a impresionat la Untold, pe lângă lista celor care au performat, a fost organizarea. Mi-a plăcut că responsabilii au remediat câteva dintre problemele de anul trecut, aşa cum ar fi căile de acces pe stadion. Anul acesta, organizatorii au înlăturat mai multe rânduri de scaune şi au instalat, în loc, rampe de metal pentru a permite accesul sau ieşirea în siguranţă a spectatorilor.

    Un alt lucru bun, din punctul meu de vedere, a fost limitarea accesului pe acelaşi stadion la concertul DJ‑ului olandez Armin van Buuren, la care anul trecut s-a înregistrat cel mai mare număr de participanţi, peste 60.000. Sigur, unii au rămas pe-afară (era să fiu şi eu printre ei), dar atmosfera a fost mult mai degajată şi acesta a fost un lucru bun.

    CE S-A ÎNTÂMPLAT LA UNTOLD

    Recapitulând, Untold a început „tare“: festivalul a fost deschis de Inna, joi după-amiază, dar publicul de la Cluj venise, evident, pentru alt gen de muzică. Au urmat concertele semnate de James Arthur şi Faithless; dacă la artistul britanic lumea nu prea s-a înghesuit, atunci când Insomnia a început să se audă în boxe stadionul Cluj Arena era deja la capacitate maximă. După încă o oră şi jumătate cu surorile de la Nervo au venit două momente de forţă, setul lui Tiesto şi cel al duoului numărul unu în lume, Dimitri Vegas & Like Mike.

    Senzaţia în prima noapte a fost că oamenii îşi intrau uşor-uşor în ritm, pregătindu‑se pentru ceea ce avea să urmeze. Şi nu au fost dezamăgiţi: în cea de-a doua noapte a festivalului de la Cluj, Hardwell şi Tujamo – principalele momente – au electrizat pur şi simplu mulţimea. Înainte ca cei doi să urce pe scenă, însă, am avut parte de una dintre cele mai plăcute surprize: concertul celor de la Scooter, care arată de parcă anii i-ar fi ocolit într‑un mod miraculos. M-am simţit de parcă m-aş fi întors în timp 15 ani şi aş fi apăsat butonul de „play“ de pe casetofon; veţi înţelege, sigur, despre ce vorbesc.

    Seturile DJ-ilor Hardwell şi Tujamo au fost, aşadar, principalele evenimente ale nopţii de vineri – greşit spus noapte, pentru că soarele se ridica deja pe cer când am părăsit stadionul pentru a merge în Sala Polivalentă (scena Galaxy), acolo unde Steve Lawler, un alt veteran al muzicii electronice, ţinea publicul în picioare.

    Ziua a treia a fost, probabil, cea mai aşteptată de sutele de mii de oameni prezenţi la Untold: Armin van Buuren, omul care nu voia să mai coboare de pe scenă cu un an înainte, avea să se întoarcă la Cluj. Am ajuns destul de devreme în complexul din Parcul Central, după-amiază, şi am căutat un hamac pe lângă scenele secundare, unde puteai să auzi mai tot timpul muzică ceva mai liniştită. Pe înserate am luat-o spre Stormkeep, o scenă din apropierea stadionului, unde urmau să mixeze Dr. Kucho (un alt veteran) şi un personaj recunoscut de surprinzător de multă lume: Hodor din Game of Thrones (aparent, actorul e DJ în timpul liber). Continuând turul de complex, am petrecut vreo jumătatate de oră la scena Galaxy – da, erau destul de multe scene – şi ne-am îndreptat către arena centrală. Până la 2 dimineaţa, când era programat Van Buuren, buna dispoziţie a fost asigurată de două nume mai puţin cunoscute: W&W şi TwoLoud, care s-au achitat mai mult decât onorabil de îndatoriri.

    A venit, desigur, şi momentul aşteptat: main event-ul festivalului, setul de trei ore (cel puţin aşa era anunţat) al DJ-ului Armin van Buuren. Pe stadion, o frenezie totală: oameni care dansau de parcă n-ar mai fi ieşit de câţiva ani din casă, zeci de steaguri din toate colţurile lumii fluturate şi un spectacol de lumini uluitor; eram în mijlocul a 50.000 de oameni, mai puţini decât la momentul lui din 2015, pentru că organizatorii au preferat să limiteze accesul, dar atmosfera era incredibilă. Spuneam, deci, că în program era prevăzut un set de „doar“ trei ore – dar vorbim de unul dintre cei mai mari artişti ai muzicii electronice din toate timpurile, drept pentru care concertul început la 2.30 dimineaţa s-a încheiat în jurul orei 7. „Bună seara, România! Ce faci?“ acestea au fost cuvintele rostite în limba română cu care olandezul a salutat fanii de pe Cluj Arena, oferindu-ne apoi un show pe care, cu siguranţă, nu îl vom uita curând. La încheiere mesajul a fost simplu: „Thank You Romania!“, afişat pe toate ecranele de pe stadion.

    Ultima noapte a fost „câştigată“ de Afrojack, un DJ care ştie să lucreze cu publicul. Chiar dacă eram destul de obosiţi după atâtea nopţi nedormite, am aşteptat şi setul unui DJ de doar 20 de ani, Martin Garrix, care a fost urmat de închiderea oficială a festivalului. La 5 dimineaţa, Clujul s-a luminat sub sutele de artificii lansate de pe Cluj Arena. Untold 2016 s-a terminat, aşteptăm ediţia din 2017.

    Într-un interviu de acum câteva luni, Bogdan Buta, directorul festivalului, îmi spunea că scopul lor este să reuşească să se autodepăşească. „Iar asta înseamnă un line-up mai bun, un show mai impresionant şi o poveste mult mai bine conturată. Untold trebuie perceput ca o experienţă completă şi nu doar ca un festival de muzică.“ La final de festival, după patru zile cu puţin somn dar multă distracţie, cred că şi-au atins scopul. Untold devine un brand global şi organizatorii trebuie să se asigure că lucrurile merg în continuare în această direcţie.

  • Două noi televiziuni vor începe să emită în următoarea perioadă

    Televiziunile muzicale Magic TV şi Rock TV – “platforme de exprimare şi promovare a artiştilor români” – licenţe obţinute de societatea Kiss TV Music SRL în 12 ianuarie, se vor lansa oficial în curând, având în vedere că CNA a acordat joi, 4 august, deciziile de autorizare a studiourilor, scrie Mediafax

    Magic TV şi Rock TV vor avea un format tematic-muzical, vor emite la nivel naţional şi vor reprezenta varianta TV a radiourilor (Magic FM şi Rock FM). De asemenea, potrivit documentelor CNA, vor emite şi în sistem high definition (HD) fiind retransmise de UPC, Ines Group şi Orange.

    Grupul media Antenna din Grecia a primit la începutul acestui an aprobarea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) să se extindă în România şi să înfiinţeze două noi televiziuni, Magic TV şi Rock TV, care ar urma să reprezinte un spaţiu de promovare a artiştilor români.

    Pentru lansarea Magic TV şi Rock TV, societatea Kiss TV Music SRL – care este controlată de grupul media Antenna din Grecia – a solicitat CNA două licenţe audiovizuale prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu), în şedinţa din 12 ianuarie.

  • Această artistă din România a reuşit să aibă mai multe vizualizări pe YouTube decât Madonna sau Kanye West

    Inna a devenit mai vizualizată decât Madonna sau Kanye West, stabilind un record în ceea ce priveşte vizualizările pe YouTube, dar şi numărul de fani pe Facebook. Potrivit managementul artistei, numărul de vizualizări de pe YouTube depăşeşte două miliarde, clasându-se pe locul 63 la categoria de artişti depăşind nume importante precum Pharell Williams, Kanye West, Ricky Martin, Red Hot Chili Peppers, Christina Aguilera, Lil Wayne, Madonna sau Justin Timberlake.

    Canalul ei are în acest moment peste 2 milioane de abonaţi, pe Facebook, Inna are peste 12 milioane de fani, pe Twitter peste 1.1 milioane de followers şi 1.2 milioane de „urmăritori“ pe Instagram.

    Totuşi românca mai are mult până la primul loc, care este deţinut de vedeta canadiană, Justin Bieber cu peste 12 miliarde de vizualizări, urmat de Rihanna şi Taylor Swift.

    Cel mai recent clip lansat de Inna, intitulat “Heaven” a fost vizualizat deja de peste 15 milioane de ori pe YouTube.

    Citeşte mai jos poveştile de succes ale românilor care fac bani din YouTube

    Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Şi-a transformat pasiunea pentru gătit într-o afacere de succes. Aproape 200.000 de oameni o urmăresc cum găteşte in fiecare zi

    Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România

    Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube?

     

     

  • O armată de artişti

    Atunci când pleacă armata, în locul ei vin artiştii, care transformă locul. După ce Marina SUA a decis să renunţe la un complex construit în 1938 şi folosit pentru testarea unor motoare de avion, un artist, meşteşugar şi întreprinzător, Dean Santner, a închiriat spaţiul neutilizat întemeind Alameda Point Studios.

    Acesta, la rândul său, îl pune la dispoziţie şi unor confraţi care creează tot felul de piese de mobilier la comandă, chitare scumpe pentru pasionaţi, piane ori sculpturi de metal, cea mai mare parte dintre aceştia câştigând suficient de bine din vânzarea creaţiilor lor.

    Pe lângă spaţiul de lucru ieftin, un alt avantaj de care se bucură comunitatea de la Alameda Point Studios este faptul că varietatea de specializări ale membrilor ei le permite artiştilor şi meşteşugarilor să se ajute între ei atunci când dau de o problemă pe care nu o pot rezolva singuri. 

  • Pictura cu faţa umană

    Se pictează pe hârtie, pânză, sticlă, lemn, chiar şi pe ziduri sau asfalt, dar unii artişti consideră că se pot exprima cel mai bine atunci când aştern culorile pe trupul uman. O astfel de artistă este americanca Alexa Meade, din Los Angeles, care pictează modele pe trup şi pe faţă, le suprapune pe fundaluri pregătite dinainte astfel încât să aplatizeze imaginea, după care realizează fotografii spectaculoase, scrie CNN.

    Cel mai dificil lucru în crearea unor asemenea lucrări, afirmă artista, este să reuşeşti să faci modelele să stea nemişcate, motiv pentru care ea încearcă să termine cât mai repede. Printre cele mai importante creaţii ale sale se numără o serie de imagini care închipuie un calendar în stilul vechilor afişe americane.

  • Colecţia de artă a lui David Bowie, scoasă la licitaţie: Opere de Damien Hirst şi Marcel Duchamp

    Colecţia privată de artă a lui David Bowie va fi dezvăluită publicului pentru prima oară. Aproape 300 de lucrări ale unor artişti precum Damien Hirst, Henry Moore şi Marcel Duchamp, vor fi expuse în galeria Sotheby’s din Londra, înainte de a fi scoase la licitaţie în noiembrie.

    Tablourile ar trebuie să fie vândute pentru suma totală de 10 milioane de litre sterline, potrivit experţilor. “Colecţia de artă a lui Bowie oferă o perspectivă unică asupra vieţii intime a unuia dintre cei mai creativi artişti ale secolului al XX-lea”, a spus Oliver Barker, preşedinte al lanţului de case de licitaţii Sotheby în Europa.

    Multe dintre lucrări sunt semnate de artişti britanici din secolul XX, printre care Stanley Spencer, Patrick Caulfield şi Peter Lanyon. David Bowie s-a născut şi a fost crescut în sudul Londrei, aşa că în colecţia sa se regăsesc şi pânze ce înfăţişează străzi din capitala britanică, semnate de artiştii Leon Kossoff şi Frank Auerbach, potrivit BBC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colecţii de artişti

    Printre cei mai împătimiţi colecţionari de artă se numără artiştii înşişi, care, după ce au cunoscut succesul, încep să adune lucrări ale confraţilor care le-au atras atenţia ori piese semnate de artişti din alte epoci. Unii dintre ei nu se mulţumesc numai cu colecţionatul, ci ţin să şi aratele piesele aflate în posesia lor organizând expoziţii, scrie Financial Times.

    Sculptorul german Thomas Schutte, spre exemplu, a deschis un muzeu în care publicul să poată vedea lucrările sale şi ale altor artişti la Hombroich, în apropiere de Düsseldorf, iar chinezul Zeng Fanzhi are şi el de gând să deschidă un muzeu în care să-şi expună colecţia. Nici Damien Hirst nu s-a lăsat mai prejos, acesta inaugurând anul trecut Newport Street Gallery la Londra, instituţie aflată deja la a doua expoziţie cu lucrări din colecţia sa, intitulată „Now“ şi dedicată lui Jeff Koons.

    Printre piesele expuse se regăsesc lucrări recente, cum ar fi una din seria de cinci „Play-Doh“ ori „Baloon Monkey“. Spre deosebire de miliardari, investitori sau bancheri, artiştii nu trebuie să plătească sume exorbitante pentru a-şi satisface pasiunea, fiind suficient, de multe ori, să facă schimb cu un coleg de branşă. Ideea de a face schimb de lucrări nu e deloc nouă, istoria consemnând asemenea tranzacţii între Rafael şi Albrecht Dürer, Gauguin şi Van Gogh ori Degas, sau Andy Warhol şi Jasper Johns şi, de multe ori, schimburile sunt mai degrabă motivate de valoarea sentimentală pe care o au lucrările, decât de valoarea lor de investiţie.

    Unii, cum ar fi britanicul Ryan Gander, cumpără diverse piese realizate de artişti aflaţi la început de drum pentru a le asigura acestora susţinerea financiară necesară progresului. 

  • In copilarie cerşea si fura portofelele turiştilor pentru bani de mancare iar acum este unul dintre cei mai de succes pictori spanioli

    Lita Cabellut este unul dintre cei mai de succes artişti spanioli, însă nu este cunoscută în ţara de baştină. Mai mult, femeiea care vinde azi tablouri cu sute de mii de euro şi-a petrecut mai mulţi ani pe străzile Barcelonei, scrie BBC.

    Când era mică trăia pe străzile oraşului catalan şi dormea sub cerul liber. “Aveam grijă unii de alţii (copii străzii), cerşeam brichete Zippo de la marianri şi furam portofelele turiştilor”, povesteşte Lita Cabellut

    Cabellut s-a născut într-un sat din Aragon, regiune din nord-estul Spaniei, în 1961. S-a mutat împreună cu mama sa în Barcelona. Mama ei conducea un bordel şi Lita a fost lăsată în grija bunicii, dar de fapt stătea majoritatea timpului pe străzi. “Cumpăram ţigări, prezervative şi sandvişuri pentru prostituate şi restul îl păstram”, mai spune ea.

    Nu a mers la şcoală şi nu s-a gândit vreodată că va deveni unul dintre cei mai de succes artişti spanioli. Singurul care vinde mai mult ca Lita Cabellut este Miquel Barcelo, având în vedere că Lita vinde tablourile cu 100.000 de dolari. Vedete precum Hugh Jackman, Halle Berry sau Gordon Ramsay deţin un tabloul de-al lui Cabellut.

    Totul s-a schimbat când bunica ei a murit şi Lita, la vârsta de 10 ani, a ajuns în orfelinat unde a stat doi ani când a fost adoptată de o familie catalană. Aceştia au introdus-o în domeniul artei şi au dus-o la muzee. A fost foarte impresionată de opera lui Goya. A încercat să copieze unul dintre tablourile pictorului spaniol şi noii săi părinţi au încurajat-o să continue pe acest drum. Tot atunci a început să se ducă la şcoală.

    “A fost foarte dificil pentru mine deoarece nu este uşor să înveţi să scrii şi să citeşti la vârsta de 13 ani şi mai e şi presiunea psihologică pe care o ai atunci când eşti într-o clasă cu elevi mult mai mici ca vârstă decât tine”, mărturiseşte ea. Pe mai departe şi-a urmat pasiunea dobândită pentru artă şi a decis să studieze arta la şcoala Gerrit Rietveld Academy din Amsterdam. După studii a decis să rămână în Olanda, dar succesul nu a venit imediat.

    “Am dat tablouri persoanelor care mi-au plătit utilităţile, am vopsit o casă pentru credit la un supermarket”, povesteşte ea

    A reuşit să obţină un contract cu o galerie, însă nu avea să ţină foarte mult deoarece Lita s-a îndreptat spre alte subiecte mai controversate (tablouri în care înfăţişau prostituţie infantilă), iar galeria nu a vrut să-i mai ţină operele.

    Timp de doi ani nu a mai vândut nimic.

    Azi este cunoscută pentru portretele celebrităţilor precum Charlie Chaplin sau Coco Chanel, dar şi portrete unor subiecţi anonimi, care sunt consideraţi “urâţi”

    “Eu nu văd oamenii ca fiind urâţi, ci diferiţi. Pictez oameni unde trebuie să vezi dincolo de piele pentru a descoperi frumuseţea. Am o slăbiciune pentru astfel de oameni”, spune artista.

    A avut trei mari influenţe în viaţă- pictura lui Goya, operele lui Donatello şi muzica lui Bach. 

  • Cu arta la psihiatru

    Galeriile exclusiviste de artă se adresează în genere celor foarte bogaţi, dar sunt momente când nici aceştia nu au acces la ele, dacă artiştii hotărăsc să expună în locuri mai puţin obişnuite. Un astfel de spaţiu expoziţional este Phoenix Unit, un mic spital de psihiatrie din Londra, scrie BBC, în care şi-au propus să expună un grup de artişti britanici contemporani şi fotografi, printre care şi un fost colaborator al creatorului de modă Alexander McQueen.

    Proiectul acestor artişti, Hospital Rooms presupune alocarea fiecăruia dintre ei a unei părţi din Phoenix Unit de a cărui redecorare să se ocupe, pacienţii şi medicii putând oferi şi ei sugestii. Se urmăreşte astfel realizarea unui spaţiu cât mai propice recuperării pacienţilor instituţiei.