BusinessMagazin

Tag: arestare

  • Cei trei patroni ai clubului Colectiv, ARESTAŢI PREVENTIV

    Judecătoarea Lorena Zidaru, căreia i-a fost repartizat dosarul, a decis arestarea preventivă a celor trei.
     
    Decizia nu este definitivă, dar este executorie, astfel că patronii clubului vor fi încarceraţi. Decizia poate fi contestată la Tribunalul Bucureşti.
     
    Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, acuzaţi de ucidere din culpă în cazul incendiului de la Colectiv, au fost reţinuţi luni seară de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
     
    Într-un comunicat de luni seară al PICCJ se arată că “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.
     
    Procurorii mai spuneau că, având în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, după cum rezultă din probe, “se relevă forma de vinovăţie a culpei, şi nu a intenţiei, astfel încât, prin ordonanţa din data de 2 noiembrie 2015, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 189 alin. 1 Cod penal în infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 3 Cod penal”.
     
    În incendiul din clubul Colectiv au murit 31 de persoane, iar alte peste 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, aproape 90 fiind în stare critică sau gravă.
     
    Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.
     
    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, luni seară, întrebat ce pedepse riscă cei trei patroni, că, pentru ucidere din culpă în formă agravantă pedeapsa este de 10 ani, iar pentru vătămare corporală din culpă este de patru ani. Dacă se aplică concursul de infracţiuni şi vor fi identificate şi alte infracţiuni, pedepsele cresc.
     
    Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.
     
    Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza unei declaraţii pe propria răspundere, în care se preciza că în local sunt 80 de locuri pe scaun, a arătat Primăria Sectorului 4, adăugând că nu are competenţe în a controla respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI).
     
    Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.
     
    Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.
     
    Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta “ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.
     
    Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în clubul Colectiv spunea că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.
     
    El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.
     
    ”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.
     
    Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.
     
    ”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.
     
    Potrivit unor informaţii ale anchetatorilor, firma care a asigurat artificiile pentru spectacolul pirotehnic din clubul Colectiv este Golden Ideas Fireworks Artists din Bucureşti.
     
    Contactată de MEDIAFAX, o reprezentantă a companiei a refuzat să confirme sau să infirme informaţia, scuzându-se că nu poate vorbi şi indicând autorităţile pentru a furniza astfel de date.
    Golden Ideas Fireworks Artists, cu sediul pe Drumul Sării nr 57, în sectorul 6, a fost înfiinţată în anul 2005. Afacerile companiei s-au plasat anul trecut la 1,38 milioane lei, iar profitul net a fost de circa 19.000 lei, firma raportând cinci angajaţi în 2014.
     
    Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, aceasta furnizează servicii pirotehnice care includ focuri de artificii, programe pirotehnice de sol, înscrisuri pirotehnice şi efecte de scenă de toate tipurile. Firma are în portofoliu clienţi mari din domenii precum sectorul bancar, retail, farma, mass-media şi comunicare, sport sau auto.

  • Poveştile incredibile a unor deţinuti care au evadat de mai multe ori din închisoare. Unul dintre ei s-a pus într-o cutie mare şi s-a expediat singur din puşcărie

    Prison Break a fost un serial TV de succes ce a prezentat, cel puţin în primul sezon, un plan foarte complex de evadare din închisoare. Însă totul a fost ficţiune. Oamenii prezentaţi în articol au reuşit să evadeze de mai multe ori din închisori reale cu ajutorul a tot felul de trucuri.

    Willie Sutton, cunoscut şi ca Slick Willie, jefuia bănci. Se spune că a furat peste 2 milioane de dolari din bănci de-a lungul cariere sale. Acesta a fost încarcerat de mai multe ori. Prima dată a reuşit să evadeze după ce a pus mâna pe un pistol, a doua oară a trecut gardul închisorii cu o scară, iar a treia oară a fugit printr-un tunel săpat de alţi deţinuţi. Sutton a devenit consultat şi sfătuia băncile cum să-şi îmbunătăţească securitatea clădirilor. A apărut chiar în câteva reclame.

    Richard McNair s-a expediat singur din puşcărie. S-a pus singur într-o cutie mare, apoi cutia a fost expediată. A stat în libertate un an de zile când a fost prins din nou.

    Steven Jay Russell a evadat de câteva ori din puşcărie ca să fie împreună cu iubitul lui. Cei doi s-au întâlnit în puşcărie apoi au fost eliberaţi. Însă Russell a fost arestat iar pentru delapidare. Prima dată a scăpat din puşcărie după ce a pretins că este un judecător şi a scăzut cauţiunea de la 950.000 de dolari la 45.000.  A fost prins apoi a evadat din nou pretinzând că este un doctor. Iar  asta nu este tot. A convinsi autorităţile puşcăriei că are SIDA (deşi nu are) şi a fost eliberat către un centru de tratament care nu exista, a realizat acest lucru după ce a pretins că este doctor. A fost prins şi a primit 144 de ani de puşcărie. Viaţa lui a fost subiect de film, “I love you Phillip Morris”, iar rolurile principale au fost interpretate de Jim Carrey şi Ewan McGregor.

  • A fost arestat la şcoală după ce profesorii credeau că a construit o bombă. La o zi după, adolescentul de 14 ani este invitat la Casa Albă şi la Facebook

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi fondatorul reţelei Facebook, Mark Zuckerberg, i-au luat apărarea unui băiat de 14 ani care a fost arestat după ce a adus la şcoală un ceas pe care profesorii şi poliţia l-au confundat cu o bombă, scrie Business Insider.

  • A fost arestat la şcoală după ce profesorii credeau că a construit o bombă. La o zi după, adolescentul de 14 ani este invitat la Casa Albă şi la Facebook

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi fondatorul reţelei Facebook, Mark Zuckerberg, i-au luat apărarea unui băiat de 14 ani care a fost arestat după ce a adus la şcoală un ceas pe care profesorii şi poliţia l-au confundat cu o bombă, scrie Business Insider.

  • Primarul Sorin Oprescu a ajuns la Curtea de Apel pentru judecarea contestaţiei la arestare

    Oprescu a ieşit încătuşat din duba Poliţiei şi a intrat în sediul instanţei fără a face declaraţii.

    Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, află luni dacă rămâne în arest preventiv, caz în care va fi suspendat din funcţie, sau va fi eliberat şi cercetat sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce ar fi primit 25.000 de euro.

    Edilul şef al Capitalei a fost arestat preventiv în 6 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, la cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de luare de mită.

    Decizia de arestare preventivă a fost contestată de Sorin Oprescu şi va fi judecată luni de un complet de la Curtea de Apel Bucureşti, din care ar face parte şi judecătorul Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti vor decide definitiv dacă Sorin Oprescu va rămâne în arest preventiv pentru 30 de zile, va fi plasat în arest la domiciliu sau va fi cercetat în libertate, sub control judiciar.

    În cazul în care Sorin Oprescu va rămâne în arest, va fi suspendat din funcţie de către prefectul Capitalei, iar atribuţiile de primar general vor fi preluate de unul dintre viceprimari, decizia urmând să fie luată în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

    Primarul Sorin Oprescu a transmis, prin unul dintre avocaţii săi, înaintea judecării apelului, că i-a fost frică de provocare şi nu a scăpat, dar că “nu este un derbedeu”.

    Alexandru Chiciu, avocatul principal al primarului Capitalei, spunea, după ce l-a vizitat în arest, că Sorin Oprescu nu a cerut şi nu a primit bani niciodată. Avocatul arăta că Sorin Oprescu “nu va demisiona”, iar mesajul său pentru toţi cei care s-au grăbit să-l acuze este: “Aveţi puţintică răbdare, domnilor!”. Chiciu a mai spus că primarul este dependent de insulină şi are probleme medicale care sunt deja de notorietate, însă apărarea nu doreşte să invoce aceste probleme, aceasta fiind “dorinţa lui Sorin Oprescu”.

    Procurorii DNA îl acuză pe Sorin Oprescu de luare de mită, susţinând că în 5 septembrie, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful unei instituţii publice din subordinea sa şi o persoană de încredere, a primit de la primul suma de 25.000 euro din 60.000 euro ceruţi de cei doi pentru edil, de la patru persoane care ulterior l-au denunţat.

    Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că persoana care i-a dus banii lui Sorin Oprescu ar fi şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU), Cornel Bogdan Popa.

    Sorin Oprescu a fost ulterior oprit în trafic, în noaptea de 5 spre 6 septembrie, iar asupra sa ar fi fost găsită suma de 5.000 de euro din banii care ar fi fost primiţi ca mită, au mai spus sursele citate.

    Judecătorul Daria Isabela Miheţ, de la Tribunalul Bucureşti, care a dispus arestarea lui Oprescu, a arătat, în motivarea deciziei, că edilul a primit suma de 25.000 de euro pentru menţinerea în funcţie a unui funcţionar din subordine, şi nu cu titlu de împrumut, aşa cum a susţinut “în mod cu totul neconvingător” în faţa instanţei.

    Instanţa arată că, din probele administrate în cauză, rezultă suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2013-2015, un grup bine organizat a înfiinţat în administraţia locală din municipiul Bucureşti un sistem prin care operatori economici care doreau să obţină contracte din partea instituţiilor publice trebuiau să remită o parte din venitul brut realizat din execuţia acelui contract, cu titlu de mită, factorilor de decizie din cadrul aparatului aflat în subordinea primarului Sorin Oprescu.

    Această activitate a grupului, creat în jurul denunţătorului, care a deţinut funcţii la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşi de la Mogoşoaia şi respectiv la Administraţia Cimitirelor, s-ar fi desfăşurat pe două paliere. Pe primul palier infracţional se află activitatea infracţională desfăşurată de denunţător, acuzat că a acordat contracte publice unor contractori privaţi, pretinzând şi primind de la aceştia cu titlu de mită sume importante de bani. Această activitate a creat premisele săvârşirii de către primarul municipiului Bucureşti a infracţiunii de luare de mită, desfăşurată pe cel de-al doilea palier infracţional, se mai arată în motivare.

    Potrivit judecătorului, există suspiciunea rezonabilă că Oprescu, în baza unei înţelegeri prealabile cu alte două persoane, a primit de la una dintre ele suma de 25.000 de euro, din totalul de 60.000 de euro pretinşi de acestea de la o societate comercială care efectua lucrări la palatul de la Mogoşoaia. Oprescu ar fi validat astfel activitatea infracţională a celui care i-a oferit banii şi ar fi menţinut într-o funcţie publică un funcţionar corupt.

    Instanţa subliniază că probele administrate în cursul urmăririi penale conturează teza potrivit căreia “inculpatul O.S.M.a primit de la P.B.C. suma de 25.000 euro cu titlu de mită, şi nu cu titlu de «împrumut», aşa cum a susţinut inculpatul în mod cu totul neconvingător, în faţa judecătorului”.

    În acest dosar au mai fost arestaţi, în 7 septembrie, de Tribunalul Bucureşti, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, director economic în Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae şi Florin Şupeală, directorul general şi respectiv directorul adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, şi omul de afaceri Claudiu Bengalici.

    Instanţa a dispus şi luarea măsurii arestului la domiciliu pentru Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor, şi pentru Romeo Albu.

    Bogdan Cornel Popa, directorul Administraţiei Cimitirelor, ar fi cel care cerea şi intermedia mita între firmele care doreau contracte din partea instituţiilor publice conduse de el, iar banii ar fi fost împărţiţi între el, primarul Sorin Oprescu şi directorul economic din Primărie, conform anchetatorilor.

    “Executantul păstra pentru sine între 30 şi 33 la sută din profitul brut, diferenţa de profit reprezenta mită şi/sau preţ al influenţei, după caz, având trei destinaţii: 10 la sută din valoarea contractului pentru Oprescu Sorin Mircea, ca primar al municipiului Bucureşti (Primarul), 5 la sută din valoarea contractului pentru Constantinescu Mircea Octavian, director economic în cadrul aparatului primarului municipiului Bucureşti (Directorul economic), iar restul era mita pentru Popa Bogdan Cornel, director la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului în perioada 2013-ianuarie 2014 şi la Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane în perioada ianuarie 2014-prezent”, au arătat procurorii.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat că dosarul în care Sorin Oprescu este cercetat pentru luare de mită nu a fost deschis în urma denunţului unei singure persoane, ci în urma plângerilor depuse de două persoane fizice, în luna martie. Ea a precizat că persoana care i-a dat bani lui Sorin Oprescu în 5 septembrie nu se numără printre cele care au făcut plângerile. Mai mult, persoana respectivă are calitatea de suspect şi se află în arest la domiciliu.

    Kovesi a mai spus că nu s-a făcut flagrant în cazul lui Oprescu “din considerente de tactică a anchetei”, primarul fiind citat cu mandat de aducere imediat după comiterea presupusei infracţiuni. Potrivit acesteia, o parte din banii din mită au fost găsiţi la percheziţia corporală asupra primarului, o parte din bani au fost găsiţi la locuinţa acestuia, iar o altă parte la un martor care a fost audiat în acest dosar.

    Potrivit unor surse judiciare, primarul Sorin Oprescu a fost încarcerat într-o celulă din Arestul Central al Poliţiei Capitalei cu şase bărbaţi, printre care Mohammad Munaf, condamnat la zece ani de închisoare în cazul răpirii jurnaliştilor în Irak. Colegii de cameră ai primarului Capitalei nu sunt consideraţi infractori periculoşi, majoritatea fiind arestaţi pentru infracţiuni economice, au precizat sursele citate.

    Prefectul Capitalei Paul Petrovan poate dispune suspendarea lui Oprescu din funcţie doar dacă şi Curtea de Apel Bucureşti va decide arestarea preventivă a edilului, caz în care trebuie să primească o comunicare oficială de la instanţă. După momentul primirii acestui document, prefectul trebuie să dispună suspendarea în termen de 48 de ore. Consiliul General al Muncipiului Bucureşti trebuie să se întrunească apoi în şedinţă de îndată pentru a alege, dintre cei doi viceprimari, un primar interimar.

    Cei doi viceprimari ai Capitalei sunt Cornel Pieptea (PNL) şi Dan Darabonţ (PSD).

  • Sorin Oprescu, LA PĂMÂNT. Vestea pe care avocatul său tocmai i-a dat-o în arest. Este acesta SFÂRŞITUL?

    Chiar când se afla în arest, primarul Capitalei ai primit o veste îngrijorătoare.

    Sorin Oprescu, LA PĂMÂNT. Vestea pe care avocatul său tocmai i-a dat-o în arest. Este acesta SFÂRŞITUL?

     

  • Sorin Oprescu, acuzat de luare de mită, a fost ARESTAT PREVENTIV. Primarul Capitalei a contestat măsura arestării – VIDEO

    • Avocat: Primarul Sorin Oprescu a contestat măsura arestării, are încredere în justiţie

    Avocatul Victor Mocanu a declarat, la scurt timp de la emiterea mandatului de arestare pe numele primarului Capitalei, că acesta nici nu a luat mita de 25.000 de euro, aşa cum susţin procurorii DNA, şi nici nu a cerut-o.

    “Am văzut că se discută că ar fi primit mită un milion de euro. Sunt doar susţineri nereale ale denunţătorului. Domnul Oprescu a dat declaraţie amplă în fata judecătorului deşi este nedormit de peste 40 de ore”, a spus apărătorul lui Oprescu, precizând că primarul Capitalei nu a fost prins în flagrant.

    Potrivit avocatului, Sorin Oprescu a contestat decizia de arestare preventivă şi are încredere în actul de justiţie.

    Întrebat de jurnalişti dacă Sorin Oprescu ia în calcul o răzbunare, avocatul Viorel Mocanu a spus: “Nu discutăm de răzbunări”.

    Apărătorul a explicat că doar un singur denunţ din cele patru din dosar face referire la primarul Sorin Oprescu, iar celelealte trei denunţuri şi înregistrările făcute de anchetatori vizează alţi şapte inculpaţi cercetaţi în acest caz.

    Întrebat dacă primarul Capitalei a refuzat să dea declaraţii în faţa procurorilor DNA, Mocanu a menţionat că acesta nu a făcut nicio precizare în faţa procurorilor pentru că a aşteptat să vină avocatul ales, însă la instanţă a explicat pe larg acuzaţiile care îi sunt aduse.

    De asemenea, referitor la aparatul pentru bruierea telefoanelor mobile, avocatul lui Oprescu a menţionat că sunt afirmaţii nereale ale denunţătorului.

    “Nu s-a găsit aparatul la percheziţia care a fost efectuată la domiciliul din Ciolpani. Din nou afirmaţii nereale ale martorului denunţător, aşa cum, deşi astăzi mai bine de jumătate de zi parchetul din această casă a fost scos, căutându-se milionul de euro. Nu s-a găsit nicio sumă de bani”, a precizat avocatul Viorel Mocanu, la ieşirea de la Tribunalul Bucureşti.

    Ordonanţa de reţinere a primarului urma să expire la ora 00.30, iar mandatul de arestare preventivă a fost emis cu câteva minute înainte de miezul nopţii.

    Decizia magistraţilor Tribunalului Bucureşti, care au emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Sorin Oprescu, nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Sorin Oprescu va fi dus în arestul Politiei Capitalei

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, în acest dosar au mai fost reţinuţi Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu, directoarea Centrului Cultural “Palatele Brâncoveneşti”, Ruxandra Petroi Avasiloae, adjunctul acesteia, Florin Şupeală, şi directorul economic al Primăriei, Mircea Octavian Constantinescu.

    Audierile la DNA continuă în acest dosar.

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, primarul general al Capitalei ar fi primit banii prin intermediul şefului unei instituţii din Primărie, de la patru denunţători.

    Conform surselor citate, 5.000 de euro din banii primiţi mită de Sorin Oprescu ar fi fost găsiţi asupra sa, iar o parte la locuinţa acestuia, din Ciolpani, unde pe parcursul zilei au avut loc percheziţii în prezenţa edilului.

    Procurorii DNA spun că, în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful unei instituţii publice din subordinea primăriei şi cu o persoană de încredere a primarului, Sorin Oprescu ar fi primit de la primul 25.000 de euro din 60.000 de euro pretinşi de cei doi, pentru edil, de la patru denunţători.

    Procurorii arată că, în perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care firmele care doreau să primească contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuia să remită o parte din profitul brut realizat din execuţia acelor contracte, cu titlul de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului primarului.

    Astfel, firma executantă păstra pentru sine între 30 şi 33 la sută din profitul brut, iar diferenţa era remisă funcţionarilor din aparatului primarului municipiului Bucureşti, cu titlul de mită. O parte de 10 la sută din valoarea contractului era cerută pentru Sorin Oprescu, potrivit DNA.

    Alexandru Chiciu, avocatul primarului Sorin Oprescu, a declarat că a fost mandatat de edil să precizeze că acesta nu a cerut niciodată bani nimănui, nici direct, nici prin intermediari, apărătorul arătând şi că acuzaţiile de luare de mită ale procurorilor DNA sunt nefondate.

    “La o primă analiză a dosarului, pot spune că acuzaţiile DNA sunt nefondate. Ele se bazează pe «deducţii » ale unor persoane, fapt inacceptabil într-o asemenea situaţie. Clientul meu m-a mandatat să vă spun că niciodata nu a cerut bani, direct sau indirect, prin intermediari, de la nimeni. Banii nu au fost primiţi de la denunţători, iar domnul Oprescu nu ştia provenienţa lor. Era de datoria DNA să clarifice mai bine acest dosar, nu să arunce în arest un om, doar pe vorbele aruncate de alţi inculpaţi”, a declarat avocatul Alexandru Chiciu pentru MEDAFAX.

    El a mai precizat că nu este momentan în ţară, dar de apărarea primarului general al Capitalei se ocupă trei avocaţi din echipa sa.

    Sorin Oprescu, născut în 1951, este primar al Capitalei din iunie 2008. El a absolvit Facultatea de Medicină Generală Bucureşti, fiind medic specialist chirurg. Membru al PDSR şi apoi al PSD, el a fost, din iulie 2006, preşedintele PSD Bucureşti, funcţie din care a demisionat după câteva luni, după ce a pierdut în faţa lui Mircea Geoană competiţia pentru funcţia de preşedinte al partidului. În aprilie 2008 a demisionat din PSD pentru a candida ca independent pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, iar din iunie 2008 este primar general al Capitalei.

  • De ce a ajuns la închisoare unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume – VIDEO

    Rapperul Wiz Khalifa, unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi din lume, a fost arestat sâmbătă pe aeroportul din Los Angeles pentru că a fost prins “urcat pe un dispozitiv de deplasare”, scriu cei de la The Verge.

    Khalifa se deplasa cu ajutorul unui hoverboard, adică un dispozitiv electronic ce stă la câţiva centimetri deasupra solului; acest lucru este posibil datorită unei combinaţii de materiale super conductoare ce dobândesc abilitatea de a sta la câtiva centimetri deasupra solului atunci când sunt răcite la -180 de grade cu ajutorul hidrogenului lichid.

    Deşi rapperul a încercat să le explice poliţiştilor despre ce este vorba, aceştia l-au imobilizat şi l-au arestat. După incident, Khalifa a scris pe contul său de Twitter că e ciudat ca o persoană să fie arestată pentru o tehnologie care va fi folosită de toată lumea în câţiva ani. “Chiar şi de forţele de poliţie”, a mai scris rapperul.

    Hoverboardul este extrem de popular în rândul celebrităţilor din Statele Unite precum Justin Bieber, Nicki Minaj sau Kendall Jenner.

    După o serie de teasere, Lexus, a dezvăluit recent skateboard-ul plutitor, invenţie ce a fost întruchipată pentru prima dată în filmul “Înapoi în viitor” din 1985.

    Slide nu va fi disponibil la vânzare, ci a fost creat, mai degrabă, ca un produs promoţional de producătorul de automobile, Lexus.

  • Un IMIGRANT sudanez a alergat prin Eurotunel 50 de kilometri, a sărit 4 garduri şi a trecut de 400 de camere de supraveghere. Ce s-a întâmplat când a ajuns la ieşire

    Abdul Rahman Haroun, un imigrant în vârstă de 40 de ani, a ajuns în Marea Britanie după ce a reuşit să străbată pe jos tunelul care străbate Canalul Mânecii, din Franţa în Marea Britanie. Eurotunelul are 50 de kilometri, 4 garduri şi este supravegheat de 400 de camere video. La ieşire, imigrantul sudanez a avut parte de o surpriză.

    Un imigrant sudanez a alergat prin Eurotunel 50 de kilometri, a sărit 4 garduri şi a trecut de 400 de camere de supraveghere. Ce s-a întâmplat când a ajuns la ieşire

  • Bărbat aflat pe fugă dupa ce a spart o bancă, prins exact când s-au încheiat filmările peliculei în care juca

    Bărbatul aflat pe fugă a fost arestat de către agenţii federali după ce aceştia l-au recunoscut într-o poza de pe platoul de filmare, dată publicităţii de către producătorul filmului, scrie The News Tribune.

    Jason Stange, în vârsta de 44 de ani, a fost condamnat în 2006 la 9 ani de închisoare pentru jaf armat. A fost eliberat condiţionat, însa în iulie 2014 acesta a încalcat termenii eliberări, părăsind locuinţa sa din Spokane.

    El interpretează rolul unui medic care comite un gest necugetat, într-un film horror cu buget redus numit “Marla Mae”.
    Brandon Roberts, producătorul filmului, a spus că Stange era talentat şi că toată lumea îl plăcea. El a mărturisit chiar că au rescris o parte din scenariu pentru Stange deoarece a interpretat foarte bine rolul şi a adus o nouă dimensiune filmului.

    “Marla Mae” va fi lansat  în 2016.