BusinessMagazin

Tag: Arabia Saudita

  • TRAGEDIE LA MECCA: Peste 450 de persoane au murit şi 719 au fost rănite într-o busculadă produsă în timpul pelerinajului anual. IMAGINI VIDEO de la locul dezastrului

    O busculadă s-a produs joi la Mina, în apropierea oraşului sfânt musulman Mecca, în urma căreia cel puţin 453 de persoane au murit şi alte 719 au fost rănite. Tragedia a fost cauzată de numărul mare de oameni care s-au adunat la Mina, a precizat Protecţia civilă.

    Un bilanţ anterior, anunţat de Apărarea civilă, menţiona moartea a cel puţin 310 persoane.

    Peste 220 de ambulanţe şi 4.000 de membri ai serviciilor de intervenţie au fost mobilizaţi la locul busculadei pentru a-i ajuta pe răniţi.

    Aproximativ două milioane de credincioşi musulmani participă începând de marţi la pelerinajul anual la Mecca (hajj).

    Pelerinajul la Mecca, cea mai mare adunare anuală de oameni din lume, a mai fost scena dezastrelor şi în trecut, inclusiv a unor busculade, incendii şi revolte.

    Securitatea în timpul pelerinajului este un subiect sensibil din punct de vedere politic pentru familia regală saudită. Guvernul saudit a cheltuit în ultimii ani miliarde de dolari pentru a moderniza şi extinde infrastructura şi tehnologia pentru controlul mulţimilor.

    Peste 100.000 de poliţişti sunt mobilizaţi şi mii de camere video au fost instalate pentru a permite grupurilor să se disperseze înainte de a ajunge la niveluri periculoase.

    Ultimul incident de amploare de acest gen a avut loc în 2006, când cel puţin 346 de pelerini au murit într-o busculadă.

    În urmă cu două săptămâni, 110 persoane au murit la Marea Moschee de la Mecca, după ce o macara s-a prăbuşit în timpul unei furtuni.

    Cel mai grav incident din timpul pelerinajului la Mecca a avut loc în 1990, când 1.426 de pelerini au murit într-o busculadă.

    Aproximativ două milioane de credincioşi musulmani participă începând de marţi la pelerinajul anual la Mecca (hajj).

     

     

  • Firma familiei lui Osama ben Laden, “responsabilă parţial” de prăbuşirea macaralei la Mecca

    Potrivit unei comisii de investigaţie, compania nu a “respectat normele de siguranţă”, a relatat Agenţia de presă saudită (SPA).

    Directorii companiei au primit interdicţie de a părăsi ţara până la finalizarea investigaţiei în acest caz, a precizat SPA. De asemenea, firma va fi exclusă de la noi contracte publice.

    Firma de construcţii este deţinută de familia fostului lider al reţelei teroriste Al-Qaida, Osama ben Laden. Compania a fost fondată de tatăl lui Osama ben Laden în urmă cu 80 de ani şi este condusă în prezent de fratele fostului lider terorist, Bakr.

    Binladen Group lucrează de patru ani la extinderea Mari Moschei, pentru a putea găzdui mai mulţi pelerini.

    Accidentul s-a produs vineri seară, în timpul unei furtuni, când o macara, probabil dezechilibrată de rafalele puternice de vânt, s-a prăbuşit pe partea estică a acoperişului Marii Moschei de la Mecca.

    Marea Moschee (Masjid al-Haram) era plină în momentul producerii accidentului, în contextul în care zeci de mii de musulmani din întreaga lume se află la Mecca înaintea pelerinajului anual programat la sfârşitul lunii septembrie. În urma accidentului, 107 persoane au murit şi aproape 400 au fost rănite.

     

  • Arabia Saudită va creşte producţia de petrol pentru a face faţă cererii globale

    Ahmed Al-Subaey, directorul de marketing al companiei de stat saudite Aramco (SDABO.UL), a declarat că Arabia Saudită deja a iniţiat discuţii cu potenţiali clienţi din India care vor petrol suplimentar.

    Arabia Saudită a crescut producţia în luna mai la nivelul de 10,3 milioane de barili pe zi, cea mai înaltă cotă de până acum, ca rezultat al cererii mondiale aflate în creştere.

    “Avem cantităţi mari de petrol… Nu vor exista reduceri din partea Arabiei Saudite”, a explicat Al-Subaey.

    Arabia Saudită redusese producţia de petrol în perioadele de vară, în contextul creşterii cererii la nivel intern, din cauza temperaturilor ridicate.

    “Dar avem suficiente rezerve şi avem producţie suficientă pentru a face faţă situaţiei. Ne vom adapta indiferent de situaţie. Dacă piaţa o cere, noi vom furniza petrol”, a adăugat Al-Subaey.

  • Locuri de muncă în Arabia Saudită. Nu este nevoie de calificare şi nu se dă examen

    În Arabia Saudită a apărut un anunţ guvernamental pentru opt posturi de călăi, într-o perioadă aglomerată: de la începutul anului au avut loc la fel de multe execuţii prin tăierea capului ca în întreg anul 2014.

    Ministerul precizează că nu este nevoie de calificare şi că solicitanţii nu vor susţine vreun examen.

    Acelaşi anunţ precizează că în atribuţiile postului intră şi tăierile de mâini dispuse de instanţe în baza legilor sharia.

    Tâierea mâinii este o pedeapsă curentă pentru furt. Traficul de droguri, violul, crima sau jaful armat sunt pedepsite cu moartea, iar cele mai multe execuţii se fac prin tăierea capului, dar şi prin împuşcare, lapidare sau răstignire. Toate execuţiile sunt publice şi din când în când apar, în ciuda interdicţiilor, înregistrări video pe internet.

    Anul trecut au avut loc 87 de execuţii, fapt care plasează Arabia Saudită pe locul trei în lume în topul statelor care aplică pedeapsa cu moartea.

     

  • Un jurnalist demască minciuna din jurul morţii lui Osama bin Laden

    Conform lui Hersh, Osama nu se ascundea în Pakistan, ci era prizonierul armatei pakistaneze, care îl ţinea în arest la domiciliu şi a primit fonduri din partea Arabiei Saudite pentru deţinerea sa. O confirmare a acestei ipoteze ar putea fi un articol din New York Times care preciza, anul trecut, că serviciile pakistaneze de spionaj aveau un birou special desemnat să gestioneze cazul bin Laden.

    O altă inadvertenţă este cea a interogatoriilor dure care au dus la prinderea teroristului, aşa cum apar în filmul Zero Dark Thirty; în realitate a fost vorba de un informator care voia recompensa de 25 de milioane de dolari şi care a luat legătura cu oficialii americani din Pakistan.

    Trupele SEAL nu au dus niciun fel de luptă pentru a ajunge în dormitorul lui bin Laden; mai degraba s-au strecutat în locuinţă şi l-au ucis neînarmant.

    Trupul lui Bin Laden nu a fost aruncat în mare; părţi din trupul său au fost aruncate în munţii Hindukuş de către trupele SEAL pe drumul de întoarcere în Afghanistan.

    Hersh este un laureat al premiului Pulitzer care a scris timp de decenii întregi despre armata SUA şi este un colaborator permanent al revistei New Yorker.

     “Minciuna la nivel înalt rămâne modul preferat de lucru al oficialilor americani, alături de închisorile secrete, atacurile cu drone, atacurile nocturne ale Forţelor Speciale, ignorarea ierarhiei şi eliminarea celor care ar putea spune nu”, consideră Hersh.

  • Arabia Saudită anunţă că a arestat 93 de presupuşi membri SI şi a dejucat un atentat la Ambasada SUA

    Între cele 93 de persoane se află cel puţin 77 de cetăţeni saudiţi, a precizat ministerul într-un comunicat citat de Agenţia de Presă Saudită (SPA).

    “Acţiuni sunt în curs împotriva grupării deviante care caută să submineze securitatea ţării. Ei caută fără încetare să facă acest lucru prin planurile lor criminale”, se arată în comunicat.

    O celulă din care făceau parte doi sirieni şi un saudit a planificat un atac sinucigaş cu bombă împotriva sediului Ambasadei Statelor Unite din capitala saudită, dar complotul a fost descoperit în martie. Unul dintre cei doi suspecţi sirieni şi suspectul saudit se află printre cele 93 de persoane arestate, a precizat ministerul.

    Altă celulă, din care făceau parte cel puţin 61 de saudiţi potrivit autorităţilor, a încercat să recruteze membri pe reţele de socializare, să colecteze fonduri şi să înfiinţeze tabere de antrenament pe teritoriul regatului.

    Ministerul a anunţat anterior că a arestat un al doilea suspect, în urma unor atacuri armate, în martie şi aprilie, în care au fost asasinaţi doi poliţişti saudiţi, la ordinul SI. Acesta este considerat primul atac comis de gruparea jihadistă pe teritoriul regatului.

    Gruparea sunnită Statul Islamic şi-a îndemnat anul trecut susţinătorii din regat să comită atacuri împotriva autorităţilor saudite, expatriaţilor occidentali şi membrilor minorităţii musulmane şiite pe teritoriul ţării, în loc să se alăture organizaţiilor sale în Siria sau Irak.

  • Arabia Saudită anunţă că a arestat 93 de presupuşi membri SI şi a dejucat un atentat la Ambasada SUA

    Între cele 93 de persoane se află cel puţin 77 de cetăţeni saudiţi, a precizat ministerul într-un comunicat citat de Agenţia de Presă Saudită (SPA).

    “Acţiuni sunt în curs împotriva grupării deviante care caută să submineze securitatea ţării. Ei caută fără încetare să facă acest lucru prin planurile lor criminale”, se arată în comunicat.

    O celulă din care făceau parte doi sirieni şi un saudit a planificat un atac sinucigaş cu bombă împotriva sediului Ambasadei Statelor Unite din capitala saudită, dar complotul a fost descoperit în martie. Unul dintre cei doi suspecţi sirieni şi suspectul saudit se află printre cele 93 de persoane arestate, a precizat ministerul.

    Altă celulă, din care făceau parte cel puţin 61 de saudiţi potrivit autorităţilor, a încercat să recruteze membri pe reţele de socializare, să colecteze fonduri şi să înfiinţeze tabere de antrenament pe teritoriul regatului.

    Ministerul a anunţat anterior că a arestat un al doilea suspect, în urma unor atacuri armate, în martie şi aprilie, în care au fost asasinaţi doi poliţişti saudiţi, la ordinul SI. Acesta este considerat primul atac comis de gruparea jihadistă pe teritoriul regatului.

    Gruparea sunnită Statul Islamic şi-a îndemnat anul trecut susţinătorii din regat să comită atacuri împotriva autorităţilor saudite, expatriaţilor occidentali şi membrilor minorităţii musulmane şiite pe teritoriul ţării, în loc să se alăture organizaţiilor sale în Siria sau Irak.

  • Povestea lui Laurence Graff, “regele diamantelor”

    Laurence Graff s-a născut în 1938 în cartierul londonez Stepney, într-o familie formată dintr-un tată rus, Hary Graff, şi o mamă româncă, Rebecca Segal. Tatăl său era croitor, iar mama avea o tutungerie şi un stand de ziare. Interesul pentru bi-juterii a început pentru Graff la 15 ani, când a renunţat la şcoală şi s-a înscris ca ucenic la un atelier de bijuterii, potrivit unui interviu acordat de Graff publicaţiei Interview Magazine.

    Spălatul podelelor şi al toaletelor a fost însă singurul lucru pe care l-a făcut în primele trei luni de ucenicie, perioadă după care i s-a spus să plece. Şi-a încercat apoi norocul în cadrul unui alt atelier, unde a învăţat meşteşugul bijutierilor, mai ales reparaţii şi remodelări, populare în Anglia la vremea respectivă, când oamenii preferau să repare o bijuterie decât să cumpere una nouă.

    A lucrat în cadrul firmei respective mai mulţi ani, până când aceasta a intrat în faliment, iar tânărul a fost impulsionat să pună bazele propriei afaceri, Graff Diamonds, în 1960. S-a asociat cu un partener de afaceri mai în vârstă, ce se ocupa de meşteşugitul bijuteriilor, în timp ce el se axa pe vânzarea acestora. Au reuşit să menţină firma pe linia de plutire pe baza reparaţiilor făcute, dar şi a bijuteriilor create, vândute cu două-trei lire. Inelele făcute manual aveau iniţial în componenţă pietre semipreţioase, dar ulterior Graff a reuşit să cumpere câteva diamante. Datorită acestora, a vândut un inel cu 100 de lire, apoi altul cu 200 de lire şi al treilea cu 500.

    A preluat apoi partea de afacere a partenerului său şi şi-a asumat datoria creată prin cumpărarea diamantelor. În lipsa dezvoltării industriei bijuteriilor în Anglia, a început să călătorească în Australia şi Singapore, Orientul Îndepărtat fiind primul care i-a adus profit. Până la 30 de ani construise unul dintre cei mai mai producători de bijuterii din Marea Britanie, iar în 1974 era specializat în vânzarea de bijuterii noilor îmbogăţiţi din Orientul Mijlociu. Afacerea creştea în relaţie directă cu mărimea diamantelor din portofoliu, dar şi cu renumele clienţilor săi, între care se numără Elizabeth Taylor, sultanul din Brunei, Donald Trump, Larry Ellison.

    Graff şi-a extins compania în toată lumea, lanţul său de retail fiind în prezent format din aproximativ 50 de magazine răspândite în SUA, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Europa. Laurence Graff este preşedintele Graff Diamonds International, iar fiul său, Francois Graff, este CEO-ul acesteia.

    Averea lui include o afacere de tranzacţionare de diamante şlefuite în Elveţia, proprietăţi imobiliare în cartierul exclusivist Mayfair din Londra şi o parte dintr-o companie de tranzacţionare de diamante en gros sud-africană. Îşi împarte timpul între cele cinci locuinţe de lux din Londra, Cap Ferrat, New York City şi iahtul său. Averea sa mai cuprinde o podgorie, o cramă, un boutique hotel şi un restaurant în Stellenbosch, ”Napa Valley-ul„ sud-african, şi o colecţie de artă modernă şi contempo-rană ce include un tablou de Roy Lichtenstein, în valoare 56,1 milioane de dolari, cumpărat în 2013 drept cadou pentru ani-versarea sa de 75 de ani. În 2013, a început să colecţioneze şi maşini vechi ale unor mărci precum Ferrari, Aston Martin şi Mercedes.

    În 2008, a cumpărat diamantul albastru Wittelsbach Diamond în schimbul a 16,4 milioane de lire. Doi ani mai târziu, Graff a dezvăluit faptul că a angajat trei tăietori de diamante să reşlefuiască piatra pentru a îmbunătăţi claritatea acesteia, re-ducând astfel diamantul de la 35,52 de carate la 31 de carate, acţiune comparată de unii critici cu ”a o face pe Mona Lisa să arate mai frumos„, dar apreciată de alţii pentru rezultatul obţinut.

  • Coaliţia condusă de Arabia Saudită şi-a încheiat campania aeriană în Yemen

    Iranul – acuzat de la început de către Riyadh că-i susţine pe rebeli, ceea ce Teheranul dezminte – a salutat acest anunţ, apreciind că este vorba despre “un pas înainte” către o soluţionare politică a conflictului.

    În acelaşi timp, Washingtonul a trimis un portavion în largul coastelor Yemenului şi supraveghea un convoi de nave iraniene suspectate că se îndreptau către această ţară vecină cu Arabia Saudită, o mobilizarea care va permite Statelor Unite să-şi “păstreze opţiunile”, potrivit unui purtător de cuvânt al Pentagonului.

    La Riyadh, un purtător de cuvânt al coaliţiei, generalul Ahmed al-Assiri, nu a exclus însă faptul că această coaliţie poate interveni să împiedice mişcări ale rebelilor, subliniind totodată că blocada maritimă este menţinută.

    El a anunţat încetarea Operaţiunii “Furtună Decisivă”, lansate pe 26 martie “la solicitarea Guvernului şi preşedintelui Yemenului” Abd Rabbo Mansour Hadi, în prezent refugiat în Arabia Saudită.

    În contextul avansării rebelilor către Aden (sud), unde se refugiase, Hadi a fost cel care a cerut intervenţia Riyadhului.

    – “Redarea Speranţei”

    Coaliţia a anunţat începutul unei noi faze – “Redarea Speranţei” – vizând o reluare a procesului politic în Yemen, furnizarea unor ajutoare umanitare şi “lupta împotriva terorismului” într-o ţară în care Al-Qaida este foarte activă.

    Potrivit Ministerului saudit al Apărării, atacurile aeriene au reuşit “să elimine cu succes ameninţările la adresa securităţii Arabiei Saudite şi ţărilor vecine”.

    Ministerul a anunţat “distrugerea armamentului greu şi rachetelor balistice confiscate de către miliţia huthi şi forţele (fostului preşedinte) Ali Abdallah Saleh în bazele şi taberele armatei”.

    Partidul acestuia a lăsat duminică impresia că începe să se distanţeze de huthi, declarând că primeşte “pozitiv” rezoluţia adoptată la 14 aprilie de către Consiliul de Securitate al ONU care impune rebelilor un embargo asupra armelor şi îi somează să se retragă din zonele pe care le-au cucerit în ultimele luni.

    Anunţul încetării campaniei intervine în contextul în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat cu privire la o prăbuşire iminentă a sistemelor sănătăţii şi îngrijirilor medicale în Yemen. Aceste sisteme “se confruntă cu penurii tot mai mari de medicamente care salvează vieţi, cu întreruperi frecvente ale generatoarelor” şi lipsa electricităţii, potrivit Organizaţiei.

    OMS a anunţat marţi un bilanţ de 944 de morţi şi 3.487 de răniţi – civili şi militari – în Yemen, în perioada 19 martie-17 aprilie.

    – O revenire a lui Hadi?

    Atacurile coaliţiei au continuat marţi, cele mai violente dintre ele vizând regiunea oraşului Dhaleh (sud).

    Potrivit secretarului general al provinciei Dhaleh Ahmed Mouthanna, raidurile şi confruntările armate dintre rebeli şi forţele loiale lui Hadi s-au soldat cu 23 de morţi.

    În provincia Shabwah (sdu), raidurile aeriene şi confruntările s-au soldat cu 29 de morţi în rândul combatanţilor, în două tabere, potrivit unor surse tribale.

    În capitala Sanaa, explozii spectaculoase, provocate luni de două raiduri ale coaliţiei asupra unui depozit de rachete asupra căruia rebelii preluaseră controlul, s-au soldat cu 38 de morţi în rândul civililor, potrivit unui nou bilanţ stabilit marţi de patru spitale, care au anunţat totodată 532 de răniţi.

    O sursă diplomatică occidentală, care a solicitat protecţia anonimatului, a apreciat că obiectivele campaniei aeriene au fost atinse, “dar nu şi obiectivul politic”. Rebelii “huthi sunt acolo unde se aflau înainte”, a declarat această sursă pentru AFP.

    Preşedintele Centre for Strategic and Legal Studies de la Jeddah (Arabia Saudită) Anwar Eshki se aşteaptă la o revenire în Yemen, în curând, a preşedintelui Hadi.

  • Circuitul minat 
al petrolului

    Yemenul contribuie cu mai puţin de 0,2% din producţia globală de petrol, însă localizarea sa în vecinătatea strâmtorii Bab el-Mandeb îi oferă un rol important în transportul ţiţeiului. Investitorii sunt îngrijoraţi că o posibilă închidere a strâmtorii ar duce la creşterea costurilor cu transportul, precum şi a timpului necesar de livrare – vasele care transportă petrol din Europa şi Africa de Nord nu vor mai putea urma cea mai directă rută către Asia, ci va trebui să ocolească Africa.

    Lucrurile sunt complicate de faptul că atât autorităţile din Yemen, cât şi şi Arabia Saudită acuză Iranul că sprijină rebelii şiiţi de pe teritoriul yem-enit, în contextul în care cea mai delicată problemă a administraţiei americane (ţinând cont de ostilitatea puternică faţă de Iran a Israelului, a Arabiei Saudite şi a republicanilor din Congres) este încercarea de a încheia un acord asupra programului nuclear iranian, în cadrul negocierilor multina-ţionale (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Rusia, China, Iran) desfăşurate în aceste zile în Elveţia.

    Atât secretarul de stat american John Kerry, cât şi ministrul de externe iranian Mohamed Javad Zarif (foto) s-au declarat încrezători în şansa unei schiţe de acord până la 31 martie şi apoi în posibilitatea încheierii acordului până la 30 iunie. Pe măsură ce perspectivele unui acord în chestiunea nucleară s-au ameliorat, pariul pe ridicarea sancţiunilor economice internaţionale contra Teheranului a trezit interesul potenţialilor cumpărători de petrol iranian (China, Coreea de Sud, India, Japonia), care ar profita în mod evident de pe urma majorării estimate a producţiei iraniene cu cca 
1 mil. barili pe zi.

    După discursul din Congresul SUA susţinut la invitaţia republicanilor de premierul israelian Netanyahu, care a acuzat din nou ameninţarea nu-cleară iraniană, republicanii i-au atras atenţia preşedintelui Barack Obama că nu vor ratifica un acord nuclear şi ridicarea sancţiunilor economice contra regimului de la Teheran. Cât priveşte Arabia Saudită, ministrul de externe Saud al-Faisal s-a pronunţat contra oricărui acord cu Iranul, folos-ind aceleaşi argumente cu ale Israelului, respectiv „politicile agresive regionale şi intenţia de a obţine o armă nucleară care să ameninţe securitatea internaţională“.