BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Găseşte echilibrul între muncă şi sănătate cu un cadou de Crăciun: selecţia HUAWEI pentru manageri şi antreprenori

    Plină de provocări, cu proiecte de pus în practică şi probleme de rezolvat, viaţa unui om de business nu este deloc simplă. Fie că eşti managerul unei companii sau ai propria afacere, zilele tale sunt foarte pline, iar întâlnirile, drumurile şi preocuparea ca totul să funcţioneze te împiedică de multe ori să găseşti o balanţă între muncă şi grija pentru sănătate. Crăciunul vine însă cu zile mai liniştite în care îţi poţi încărca bateriile. Ce ar fi dacă acum ai găsi soluţia ca să te organizezi mai bine în 2025? Îţi poţi face chiar tu un cadou care să te ajute să găseşti echilibrul pe care îl cauţi, iar, pentru asta, îţi recomandăm ceasurile inteligente din magazinul online HUAWEI Store.

    Ca să reuşeşti să alegi varianta care răspunde cel mai bine nevoilor şi dorinţelor tale, am pregătit un top al smartwatch-urilor ce te pot face să intri cu mai multă încredere în noul an.

    HUAWEI WATCH D2. Oferă-ţi, de Crăciun, grijă pentru sănătatea ta

    Când te aşezi în jurul bradului alături de cei dragi, ascultaţi colinde şi depănaţi amintiri, îţi dai seama de importanţa oamenilor din jurul tău – din familie, dar şi din echipa cu care lucrezi. Dar ca să fii un bun lider sau să poţi fi alături de cei la care ţii, trebuie, în primul rând, ca tu să fii bine.

    HUAWEI WATCH D2 te ajută să ai grijă de tine pentru că asigură un management complet al stării de sănătate, măsurând cu exactitate mai mulţi indicatori, atât când eşti în activitate, cât şi când dormi. Ceasul îţi monitorizează tensiunea arterială (ABPM) pe parcursul a 24 de ore şi poate face o analiză EKG, ambele funcţii fiind certificate medical la nivel european. Totodată, măsoară ritmul cardiac, nivelul de oxigen din sânge (SpO2), stresul, temperatura şi respiraţia din timpul somnului. Astfel poţi afla cu uşurinţă ce impact au asupra ta presiunea termenelor limită de la birou şi stilul de viaţă alert.

    Disponibil în două variante clasice, Gold White şi Back, HUAWEI WATCH D2 are un ecran ultra-HD de 1,82 inci, un design uşor şi subţire şi este compatibil cu sistemele Android şi iOS.

    Şi pentru că magia Crăciunului stă în a dărui, trebuie să ştii că, dacă adaugi în coş două WATCH D2, beneficiezi automat de o reducere de 15%. În plus, la achiziţionarea unui WATCH D2, primeşti cadou căşti FreeBuds 4E şi 12 luni de extra garanţie. Arată-i unei persoane dragi că este importantă pentru tine şi fă-i cadou acest ceas inteligent!

    Seria WATCH GT 5. Motivează-te să faci mai mult sport în nou an

    Atunci când te întorci de Crăciun în locurile unde ai copilărit parcă ai călători în timp, în vremea când alergai fără griji cu ceilalţi copii, vă căţăraţi în copaci şi vă băteaţi cu bulgări de zăpadă. Bucură-te de revederea cu vechii prieteni, de Crăciun, aminteşte-ţi cât de bine te simţeai când nu stăteai două clipe într-un loc şi dăruieşte-ţi un cadou care pune accent pe beneficiile mişcării.

    Un ceas din seria WATCH GT 5, varianta Pro sau Standard, îţi dă ocazia să testezi inovaţiile HUAWEI în materie de monitorizare sportivă şi a sănătăţii. De exemplu, WATCH GT 5 Pro te inspiră cu peste 100 de tipuri de antrenamente şi are o funcţie profesională de trail running, dacă îţi place să alergi pe teren accidentat. Îl poţi folosi şi dacă eşti pasionat de scufundări, având rezistenţă la apă de până la 40 de metri adâncime şi vine cu funcţii dedicate iubitorilor de golf. În acelaşi timp, îţi măsoară pulsul, SpO2 şi ritmul respiraţiei, iar datele sunt culese cu o precizie îmbunătăţită, datorită sistemului HUAWEI TruSense.

    Carcasa durabilă din titan aerospaţial TC4 a modelului masculin şi cea din ceramică nanocristalină a modelului feminin, alături de curelele asortate, fac ca acest ceas să fie şi extrem de versatil. WATCH GT 5 are o durată a bateriei de până la două săptămâni pentru modelele de 46mm sau şapte zile pentru modelele de 41 şi 42 mm, fiind compatibil cu Android şi iOS.

    La cumpărarea acestui smartwatch, primeşti o curea suplimentară şi FreeBuds SE 2. Totodată, studenţilor li se acordă o reducere de 20% la seria WATCH GT 5 dacă îşi creează un cont pe HUAWEI Store şi se abonează la newsletter cu adresa de email de la instituţia de învăţământ la care sunt înscrişi.

    WATCH GT 4. Fă mişcare cu eleganţă

    Sărbătorile sunt despre odihnă, relaxare şi mâncare bună. În restul anului, însă, uiţi uneori să te ridici de pe scaun în zilele pline sau poate sari peste mese. Alege să-ţi faci cadou un ceas sinonim cu ideea de micşare, ca HUAWEI WATCH GT 4. Smartwatch-ul îţi monitorizează activitatea fizică, are moduri pentru fotbal, baschet şi padel, precum şi o serie de antrenamente ce implică mersul pe jos, alergarea, ciclismul şi înotul. Iar cu ajutorul aplicaţiei HUAWEI Health, te ajută să ţii evidenţa numărului de calorii pe care le consumi.

    Acest ceas poate fi şi un accesoriu elegant pentru outfit-ul din noaptea de Revelion, precum şi pentru ţinutele tale office de la serviciu. Ai opţiuni variate de culori pentru cureaua lui WATCH GT 4 şi peste 25.000 de variante de imagini de fundal pentru a-l personaliza.

    Un WATCH GT 4 cumpărat în această perioadă îţi aduce o curea suplimentară şi 12 luni de garanţie extra. Iar modelele WATCH GT 4 46mm Green Woven şi WATCH GT 4 41mm Milanese includ şi căştile FreeBuds 4E.

    Campania HUAWEI „Giving Forward. Bucuria care ne conectează prin tehnologie”, de Crăciun, în magazinul online

    Acum, că ai găsit un cadou pentru tine, nu uita să le faci daruri şi celor dragi. Gândeşte-te la câteva idei de cadouri pentru Crăciun care să le aducă bucurie! Până pe 26 decembrie, ai 15% reducere pentru toate produsele din shop, reducere care se aplică la introducerea cuponului cu codul A15CRACIUN. Excepţie fac WATCH GT 5, WATCH GT 5 Pro, WATCH D2, WATCH GT 3 şi routerele.

    În plus, te încurajăm să descoperi şi alte produse bestseller cu pachete cadou, precum căştile FreeClip şi FreeBuds Pro 3, tabletele MatePad 12 X şi MatePad 11.5” S, dar şi telefoanele din seria Pura 70, nova 12 SE şi nova 12i. De asemenea, utilizatorii site-ului HUAWEI găsesc în magazinul online şi un sondaj despre produsele audio iar, dacă îl vor completa, vor primi pe email un cupon de 150 lei pentru orice comandă de peste 500 lei şi un altul de 50 lei pentru orice produs din categoria audio. Conectează-te cu ceilalţi şi adu-le bucurie de Crăciun!

  • Cum a reuşit un antreprenor să îşi construiască un imperiu miliarde de dolari cu doar 60 de dolari pe vremea când era student

    Hitesh Chimanlal Doshi era un necunoscut în India anilor ’80, numele său nu spunea nimic, iar el era atunci doar unul din miile de tineri care studiau comerţul şi economia la Universitatea din Mumbai. Totul avea însă să se schimbe după ce o rudă l-a împrumutat cu 60 de dolari, fără să ştie atunci că banii săi vor sta la baza a ceea ce este astăzi una dintre cele mai de success companii de energie regenerabilă din ţară, care i-a adus o avere de cinci miliarde de dolari scrie Bloomberg.

    Născut în Tunki, Maharashtra, Doshi şi-a părăsit micul sat din inima statului şi s-a mutat 600 de kilometri pentru a urma cursurile Colegiului de Comerţ şi Economie Shri Chinai de la Universitatea din Mumbai în 1985.

    În timp ce se afla acolo, a împrumutat 5.000 (60 de dolari) de rupii de la o rudă pentru a începe să comercializeze hardware, electronice şi instrumente de măsură, ale căror profituri i-au susţinut cheltuielile şi i-au plătit taxele universitare, a declarat el pentru Economic Times în 2014.

    După absolvire, Doshi a împrumutat 150.000 de rupii (1780 de dolari)  de la o bancă pentru a înfiinţa o companie care producea manometre, echipamente pentru benzinării şi supape industriale. La începutul mileniului, el a văzut potenţialul comerţului cu echipamente energetice, precum pompe de apă, încălzitoare, aragazuri şi lanterne.

    Afacerile au mers bine, mai ales în relaţie  cu clienţii din SUA şi Europa, care au fost responsabili de cele mai mari comenzi. În timpul unei vizite la o expoziţie comercială din Germania în 2007, a fost „vrăjit” de potenţialul energiei solare, publicaţiei locale de ştiri YourStory. Acest lucru l-a inspirat să se orienteze şi să îşi vândă afacerea cu echipamente termice şi să se concentreze pe producţia de celule solare.

    Astfel a luat naştere Waree, compania sa de energie regenerabilă numită după templul Wari din satul său.

    După mai mulţi ani pe piaţă, Waree s-a listat la bursă, iar după prima zi de la listare acţiunile au crescut cu 56%, ducând averea netă a familiei Doshi la aproximativ 5,2 miliarde de dolari, aproape dublând averea clanului.

    Hitesh Chimanlal Doshi este preşedinte şi director general al Waaree Energies, în timp ce doi dintre fraţii şi nepotul său sunt directori în consiliul de administraţie al grupului. Familia este, de asemenea, cel mai mare acţionar al diviziei de inginerie Waaree Renewable Technologies Ltd. şi al companiei de stocare a energiei Waaree Technologies Ltd., ambele fiind deja listate la bursă.

     În ultimii ani, creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură şi reformele politice la nivel federal şi de stat l-au ajutat pe Doshi şi pe alţi antreprenori din domeniul energiei regenerabile.

    Conform unui raport guvernamental, energia regenerabilă reprezintă aproape jumătate din capacitatea energetică totală instalată în India, iar energia solară reprezintă 20% din cei 457 gigawaţi de energie din octombrie 2024.

     

     

  • Horia Manda, preşedintele Asociaţiei de Investiţii Private din România (ROPEA): Aşa cum solicita azi dimineaţă redactorul şef al Ziarului Financiar, ar trebui ca antreprenorii să le ceară tuturor angajaţilor lor să voteze pentru păstrarea României pe drumul dezvoltării euroatlantice

    România trece printr-un “moment critic existenţial” astfel că antreprenorii ar trebui să transmită un mesaj clar în societate privind susţinerea valorilor euro-atlantice solicitându-le angajaţilor lor să voteze pentru păstrarea ţării pe acest drum – aşa cum au fost îndemnaţi şi printr-un editorial publicat marţi de Sorin Pîslaru, redactorul şef al Ziarului financiar, a declarat Horia Manda, preşedintele Asociaţiei de Investiţii Private din România (ROPEA), în cadrul unui eveniment care a avut loc marţi seară în Bucureşti.

    “Ar trebui ca antreprenorii români şi toţi oamenii de afaceri să transmită un mesaj clar societăţii. Şi îmi pare bine să constat că astăzi acest lucru chiar s-a întâmplat.  Şi, mai mult, aşa cum solicita azi dimineaţă redactorul şef al Ziarului Financiar,  ar trebui ca antreprenorii să le ceară tuturor angajaţilor lor să voteze pentru păstrarea României pe drumul dezvoltării euroatlantice”, a afirmat Horia Manda.

    El a făcut referire la editorialul cu titlul “Este timpul ca antreprenorii români să se îndrepte spre echipele lor de 10, 100, 1.000 sau 10.000 de oameni şi să le ceară votul. Antreprenori, scrieţi tuturor colegilor un e-mail acum: „Mergeţi la vot duminică! Votaţi cu responsabilitate pentru viitorul acestei ţări!“, semnat de redactorul şef al ZF.

    Horia Manda a făcut şi el apel la membrii asociaţiei să le ceară angajaţilor să voteze pentru a păstra România în UE şi NATO.
    “În numele ROPEA eu şi colegii mei din board vă solicităm vouă membrii asociaţiei să faceţi acest lucru cu angajaţii voştri, dar şi cu angajaţii firmelor în care aţi investit. Este singura soluţie prin care noi putem să contribuim să îndepărtăm acest risc”.


    Iată principalele mesaje transmise de Horia Manda, preşedintele Asociaţiei de Investiţii Private din România (ROPEA):

    “Dacă ne uităm la situaţia României în acel moment, chiar dacă există probleme serioase de stabilitate macroeconomică, inflaţie şi dobânzi mari, dar şi un război la graniţă, România se află în cea mai bună situaţie istorică a dezvoltării ei. Este membru NATO, este membru UE, va deveni membru Schengen începând din ianuarie şi a reuşit să  conveargă către ţările dezvoltate din Uniunea Europeană ajungând la peste 75% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene, într-un interval relativ scurt de timp.

    Există perspective foarte bune de creştere în următorii 3-5 ani. În primul rând, finanţate de fondurile multi-anuale, care vor fi puse la dispoziţie de către Uniunea Europeană, vorbim de multe zeci de miliarde, ceea ce ar trebui să reducă şi mai mult decalajul de dezvoltare faţă de pieţele din regiune sau cele din Vestul Europei.

    Asta desigur, dacă nu apare o lebădă neagră.  Din păcate această lebădă neagră a apărut. Ce s-a întâmplat acum aproape 10 zile este un cutremur de o magnitudine pe care numai cei mai în vârstă precum mine şi domnul Horia Patapievici au văzut-o în anii 90, când minerii au venit în câteva rânduri la Bucureşti  şi au încercat şi au reuşit pentru o foarte bună perioadă de timp să îndepărteze România de la un parcurs european. Au fost ani de zile în care economia românească a fost ţinută departe de tot ce însemna integrare. În plus, Polonia a avansat mult mai rapid şi nu am reuşit să recuperăm acest decalaş decât târziu, la începutul anului 2000, când lucrurile au trebuit să îşi revină pe un făgaş normal.

    Pentru cei mai tineri, să ştiţi că nu este vorba de simple afirmaţii fără un fundament, există un pericol extraordinar ca România să recadă cu multe zeci de ani în urmă şi cred că este menirea noastră a tuturor să încercăm să îndepărtăm acest pericol prin toate mijloacele de care dispunem.  Această lebădă neagră se manifestă prin apariţia  unui mesia  care în momentul acesta vorbeşte despre naţionalizarea resurselor naturale,  vorbeşte despre  renaţionalizarea companiilor strategice care au fost privatizate în ultimii 20 de ani, vorbeşte despre energie gratis, vorbeşte despre desfinţarea băncilor vorbeşte despre întoarcerea la agricultura şi comunicarea telepatică, precum în vremea lui Ştefan cel Mare.

    Este un moment critic existenţial în dezvoltarea ţării noastre în ultimii 35 de ani pe care apropo îi aniversăm exact acum, în luna decembrie,  comparabil numai cum spuneam cu Revoluţia sau cu mineriadele.  Apariţia urii sociale şi ameninţări cu mişcări de stradă ne aruncă pe culmile disperării aşa cum spunea Cioran cu mulţi ani în urmă.

    Ar trebui ca antreprenorii români şi toţi oamenii de afaceri să transmită un mesaj clar societăţii. Şi îmi pare bine să constat că astăzi acest lucru chiar s-a întâmplat.  Şi, mai mult, aşa cum solicita azi dimineaţă redactorul şef al Ziarului Financiar,  ar trebui ca antreprenorii să le ceară tuturor angajaţilor lor să voteze pentru păstrarea României pe drumul dezvoltării euroatlantice.

    În numele ROPEA eu şi colegii mei din board vă solicităm vouă membrii asociaţiei să faceţi acest lucru cu angajaţii voştri, dar şi cu angajaţii firmelor în care aţi investit. Este singura soluţie prin care noi putem să contribuim să îndepărtăm acest risc. “

     

  • Ce spune un antreprenor bucureştean, care a ajuns să lucreze cu marile branduri, după o injecţie de bani europeni: E chiar foarte uşor să iei fonduri VIDEO

    Emilia Popa Dolis, fondatoarea Emblema Retails Solutions, a pornit o fabrică de sacoşe din hârtie în judeţul Prahova, iar unul dintre clienţii săi este Uber Eats din Franţa. Primele probleme de care s-a lovit acesta la început a fost lipsa de know how, paşii necesari deschiderii unui astfel de business şi nevoia de finanţare pe care a rezolvat-o cu bani europeni.

    „M-am gândit să fac o fabrică de sacoşe de hârtie, de când se tot vehicula că o să iasă plasticul. Mă întrebam de unde să fac rost de bani, de unde să încep, de unde know how? După pandemie, am aplicat pentru finanţare europeană şi e chiar uşor” a spus Emilia Popa Dolis, fondatoarea Emblema Retails Solutions, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

    Fabrica a fost deschisă în urmă cu opt luni, iar jumătate din suma necesară investiţiei a venit din fonduri europene nerambursabile. Investiţia se ridică la aproximativ un milion de euro.

    „Am obţinut 450.000 euro nerambursabili. Am deschis fabrica în 2024 în ianuarie. Locaţia este Prahova şi deci avem o fabrica de sacoşe de hârtie la Puchenii Mari„ a mai spus fondatoarea Emblema Retails Solutions la ZF 15 minute cu un antreprenor.

  • Povestea antreprenoarei care a dezvoltat o afacere pe baza unui fruct despre care nu ştia mai nimic în urmă cu 10 ani. Ea a descoperit proprietăţile acestuia când căuta soluţii pentru întărirea imunităţii propriilor copii

    Andreea Bolog nu ştia nimic despre cătină în urmă cu zece ani, însă nevoia de a oferi copiilor o alternativă pentru a-şi întări imunitatea a condus-o să cerceteze această piaţă şi să consume produse pe baza acestui fruct. Treptat, a sesizat în cătină o oportunitate pentru o mică afacere, aşa că a pornit, alături de soţul ei, Decatina, un mic producător de sucuri şi siropuri pe bază de cătină.

    Noi am aflat de existenţa cătinei acum zece ani, pe când locuiam la Cluj. Eram doar eu, soţul meu şi cei doi copii mici la acea vreme. Copiii răceau des, iar noi nu ştiam ce să le mai dăm pentru a le întări imunitatea, până când medicul de familie de acolo ne-a sugerat să încercăm cătina”, povesteşte Andreea Bolog. Cei doi nu ştiau ce este cătina, dar au căutat prin pieţe şi, când au găsit-o, au început să o consume împreună cu copiii. În timp, au observat că aceasta dă rezultate. Ulterior, s-au mutat la Timişoara, unde Andreea s-a angajat la un depozit en-gros. Acolo, un domn i-a propus să vândă cătină, iar ulterior a găsit un cultivator al micului arbust.

    Acesta i-a propus să se ocupe de vânzarea siropului şi a cătinei, iar, neavând experienţă, a acceptat. „Am colaborat o perioadă cu el, după care mi-am dat seama că aş putea face şi eu acelaşi lucru. Am cumpărat de la ei cătină, pentru miere am căutat un producător local, mi-am achiziţionat un aparat de presare la rece şi am început să fac şi eu sirop. La început, le spuneam prietenilor dacă vor şi ei să încerce, şi aşa, uşor, din vorbă în vorbă, am ajuns să am cerere tot mai mare.”

    Andreea Bolog, fondator, Decatina: „Îmi doresc ca, în viitorul apropiat, să îmi deschid un punct de lucru în care clienţii să ne poată găsi oricând, dar în acelaşi timp îmi doresc să păstrez calitatea. Nu doresc să vând siropurile în magazine mari, vreau să rămână un business mic, local.“

    Aşa a luat naştere DeCatina, un mic producător de sucuri şi siropuri de cătină. De magazinul online şi de pagina de Facebook s-a ocupat chiar soţul Andreei. Produsele se găsesc pe site-ul decatina.ro şi se livrează prin curier, iar Andreea Bolog livrează sucurile la domiciliu în zona Timişoara. În plus, sucurile şi siropurile sunt disponibile şi la târgurile de profil. „În fiecare an am încercat să vin cu câte un produs nou. La început, aveam doar siropul de cătină cu miere, după care am făcut sirop de cătină cu miere şi ghimbir, anul următor sirop de cătină cu miere şi sfeclă roşie, apoi m-am gândit că celor mici le-ar plăcea siropul de cătină cu miere şi măr. Anul acesta am luat legătura cu un producător de suc de aronia şi avem şi un produs nou, sirop de cătină cu aronia”, a mai povestit Andreea. Practic, este o afacere pornită şi dezvoltată în familie. De exemplu, etichetele au fost gândite de către Andreea şi realizate de către soţul ei, iar pozele de promovare sunt făcute de amândoi. „Cred că în fiecare an am învăţat cum să mă dezvolt, iar în fiecare an avem un număr mai mare de clienţi”, a mai spus Andreea, care menţionează că este şi antreprenor, şi angajat, lucrând acum ca registrator medical la maternitate. De altfel, mulţi antreprenori aleg să nu se „arunce” direct în business şi păstrează şi jobul până când sunt siguri că afacerea merge în direcţia bună. „Îmi doresc ca, în viitorul apropiat, să îmi deschid un punct de lucru în care clienţii să ne poată găsi oricând, dar în acelaşi timp îmi doresc să păstrez calitatea. Nu doresc să vând siropurile în magazine mari, vreau să rămână un business mic, local”, a conchis Andreea.   

    Produsele se găsesc pe DeCatina şi se livrează prin curier, iar Andreea Bolog livrează sucurile la domiciliu în zona Timişoara. În plus, sucurile şi siropurile se găsesc şi la târgurile de profil.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Golf Lab – academie de golf

    Fondator: Mircea Sotica  

    Suprafaţă teren de golf: două hectare  

    Locaţie: Cluj-Napoca  

    Anul lansării: 2015  

    Cifra de afaceri 2023: 700.000 de lei  

    Cifra de afaceri estimată 2024: 1 milion de lei  

    Număr membri: circa 100, dintre care 30 de copii

    Collegio – cursuri de comunicare şi discurs

    Fondator: Mihai Crăciun  

    Anul lansării: 2024  

    Număr cursanţi prima grupă: 12  

    Preţ curs: 9.000 de lei  

    Investiţia iniţială: 25.000 de euro  

    Cifra de afaceri 2024: 40.000 de euro  

    Aqua Vita Delta Tulcea – Club sportiv 

    Cofondator: Alexandru Ivanov  

    Anul fondării: 2013  

    Număr copii activi: 150, dintre care 25 la grupa de performanţă

    Peppermint Kids – magazin pentru copii

    Fondatoare: Mădălina Antipa şi Crenguţa Crângaşu  

    Portofoliu: obiecte destinate copiilor, dar şi librărie  

    Locaţie: Bulevardul Mărăşeşti, Bucureşti  

    Anul deschiderii: 2024  

    Planuri de dezvoltare: evenimente, întâlniri cu copiii  

    Casa Străbunicului – pensiune  

    Fondator: Tudor Andronic  

    Număr locuri de cazare: 24 în două case, una veche de 100 de ani şi restaurată  

    Anul deschiderii: 2019  

    Investiţie: 400.000 de euro, din care jumătate din fonduri UE  

    Pondere turişti străini: circa 10%  

    Cifra de afaceri 2023: 300.000 de lei  

    Estimări 2024: plus 10% la încasări  

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. 

  • Ce trebuie să ştii dacă vrei să accesezi fonduri europene pentru afacerea ta? Provocări şi lecţii învăţate de antreprenorii români care au reuşit să obţină finanţări UE

    Identificarea programului de finanţare potrivit, evaluarea eligibilităţii şi pregătirea documentaţiei, elaborarea unui plan de afaceri solid, pregătirea bugetului şi a contribuţiei proprii reprezintă doar câţiva dintre paşii pe care antreprenorii trebuie să-i parcurgă pentru a ajunge să obţină finanţarea necesară dezvoltării afacerii, iar ulterior să poată implementa proiectul cu succes. Dar oare câţi dintre ei reuşesc să meargă până la capăt?

     

    Accesarea fondurilor europene reprezintă o oportunitate importantă pentru dezvoltarea afacerilor în România, însă procesul poate fi unul plin de obstacole. De aceea, antreprenorii care au reuşit să navigheze prin labirintul birocratic şi să obţină finanţare europeană spun că este esenţial să acorzi importanţă tuturor paşilor: de la identificarea fondurilor potrivite şi analiza criteriilor de eligibilitate, până la organizarea unei echipe capabile să gestioneze proiectul de la început până la finalizare. „Oportunitatea de a accesa fonduri europene trebuie făcută cu mare chibzuinţă. Trebuie să calculezi bine toate investiţiile şi să estimezi profitabilitatea. Dacă pleci de la ideea să laşi să treacă primii 3-5 ani şi apoi să recuperezi o parte din bani, ar fi bine te gândeşti de mai multe ori înainte de a face acest lucru”, spune Ioan Matei, fondatorul Sabrini, companie ce produce bijuterii din aur cu diamante. Antreprenorii care au reuşit să obţină finanţări UE recomandă să îţi construieşti o reţea de contacte şi să colaborezi cu experţi în accesarea de fonduri europene, deoarece acest lucru poate face diferenţa între succes şi eşec. În plus, trebuie să ai o viziune pe termen lung şi să fii pregătit să investeşti atât timp, cât şi energie pentru a transforma proiectul tău într-un succes durabil. „Pentru atragerea de fonduri lucrăm de mult timp, 8-10 ani, cu o singură firmă de consultanţă. Până acum, am încheiat împreună 3-4 proiecte. În prezent, avem pregătit un proiect pentru diversificarea producţiei şi aşteptăm să se deschidă o nouă linie de finanţare, să aplicăm pentru demararea producţiei de bijuterii din platină”, adaugă Ioan Matei.

    Pentru Flexibil, unul dintre cei mai importanţi producători europeni de sisteme antivibratie, business înfiinţat în urmă cu 50 de ani pe piaţa locală, fondurile europene au însemnat o sursă esenţială de dezvoltare. În acest context, compania a decis să înfiinţeze un departament dedicat proiectelor de finanţare. „Am creat un departament care scrie proiectele de finanţare în proporţie de 80-90%. Am învăţat foarte mult din a scrie astfel de proiecte, inclusiv ce înseamnă eficienţă energetică, retehnologizare, digitalizare, inovare. Orice proiect pe care l-am implementat a reprezentat o provocare în a înţelege gândirea celor care au pus condiţii şi scopul lor”, spune Daniel Borota, directorul general al companiei. „Principalele sfaturi pe care le-aş oferi antreprenorilor care doresc să acceseze finanţări ar fi să achiziţioneze doar lucruri pe care le-ar cumpăra şi din fonduri proprii, să aplice pentru fonduri doar atunci când există şi un plan B, şi să investească astfel încât să fie siguri că banii vor contribui real la dezvoltarea afacerii”, adaugă Daniel Borota.

    Un alt beneficiar al fondurilor europene este Laboratorul de Şosete, business fondat de antreprenorul craiovean Ilie Pană. Povestea afacerii a început să prindă contur în 2015, însă, fiind susţinută încă de la început prin fonduri europene, planul s-a concretizat cu adevărat abia în toamna anului 2018. „La început, am finanţat businessul cu bani economisiţi, la care am adăugat un proiect de fonduri europene. Nu aş fi făcut niciodată această investiţie doar cu banii mei sau cu banii băncii, pentru că mi-ar fi fost frică. Ar fi trebuit să investesc peste 200.000 de euro într-un business pentru care nu aveam o experienţă de piaţă. Fondurile europene m-au ajutat să transform acest vis în realitate, pentru că riscul de eşec era mult mai mic decât în cazul în care aş fi făcut investiţia din bani proprii”, mărturiseşte Ilie Pană. 

    Birocraţia care există în accesarea şi gestionarea fondurilor europene poate părea copleşitoare pentru antreprenori, însă este de înţeles şi, într-o anumită măsură, justificată de faptul că atunci când se obţine o sumă semnificativă de bani nerambursabili, este firesc ca instituţiile finanţatoare să impună un nivel ridicat de control prin care se urmăreşte nu doar să asigure că fondurile sunt utilizate conform scopului pentru care au fost acordate, ci şi să protejeze interesele publice şi transparenţa în cheltuirea resurselor.

    Ea poate include, de exemplu, documentaţii detaliate despre fiecare etapă a proiectului, raportări financiare frecvente şi justificarea fiecărei cheltuieli. Deşi acest proces poate încetini derularea proiectului, el este, de fapt, o măsură de siguranţă pentru ambele părţi: finanţatorul are certitudinea că fondurile sunt utilizate corect, iar antreprenorul este încurajat să respecte un plan clar şi bine structurat. „A fost vorba de multă birocraţie atunci când am aplicat pentru finanţare, dar este normal să existe atâta birocraţie atunci când încasezi o sumă importantă de bani. Este normal să existe verificări stricte”, spune Ilie Pană. Pe termen mediu, Ilie Pană intenţionează să dezvolte două fabrici în Craiova, una de şosete şi una de detergenţi, investiţii de câteva milioane de euro, finanţate prin programul Tranziţie Justă, dar adminte că o mare piedică în realizarea proiectelor privind finanţările nerambursabile a fost reprezentată de societăţile de consultanţă. „Dacă nu aş fi citit singur fiecare regulament, fiecare ghid scos de minister sau de administraţia publică, mi-ar fi fost foarte greu să depun corect proiectul şi să-l implementez fără să primesc sancţiuni. Pentru cele două proiecte, am trecut prin şase firme de consultanţă, am semnat cu trei, iar apoi am reziliat contractul cu două dintre acestea. Este dureros să vorbeşti cu o firmă de consultanţă care să cunoască mai puţine lucruri decât tine despre programul care te interesează. În plus, nu recomand unui antreprenor aflat la început de drum să se lanseze într-un business doar cu fonduri europene, pentru că fondurile europene vin cu obligaţii foarte mari.” Totuşi, în majoritatea cazurilor, accesarea finanţărilor europene are un impact semnificativ asupra dezvoltării businessurilor, antreprenorii cu experienţă reuşind să îşi accelereze ritmul de creştere, să îşi extindă infrastructura, să investească în tehnologie de ultimă generaţie şi să îşi diversifice produsele sau serviciile oferite. 

    În acest context, fondurile europene reprezintă un adevărat catalizator în progresul unei afaceri, oferind resursele financiare necesare pentru a trece la următorul nivel. „Experienţa clienţilor noştri şi a partenerilor care au accesat fonduri europene, milioane de euro, evidenţiază faptul că aceste fonduri au avut un impact major în accelerarea dezvoltării, având însă totdeauna în minte şi rigorile foarte stricte şi birocraţia – volumul foarte mare de documentaţie necesară pentru deconturi etc”, menţionează Mihai Manole, managing director şi acţionar al Tema Energy, dezvoltator de centre de date, cu afaceri de 74 mil. lei în 2023. Compania îşi propune să construiască o fabrică dedicată producţiei de data centere mobile, un proiect ambiţios care vizează inovarea în domeniul tehnologic. „Studiem atent oportunităţile de finanţare disponibile pentru a sprijini această iniţiativă, căutând soluţii care să corespundă necesităţilor noastre financiare. În paralel, dorim să accesăm fonduri europene pentru a digitaliza întreaga activitate a companiei, achiziţionând platforme software”, a spus Mihai Manole. Din 2007, când a intrat în UE, România a primit plăţi totale de 96,7 mld. euro şi a contribuit la bugetul UE cu 31,3 mld. euro. Rezultă un sold pozitiv de 65,4 miliarde de euro. Dacă absorbţia a fost greoaie la început, acum echipele care se ocupă de fondurile UE s-au rodat şi lucrurile se mişcă ceva mai bine. Astfel, din exerciţiul financiar 2014-2020,  România a avut o absorbţie pentru fondurile de coeziune de 96% (a pierdut 1 mld. euro din alocarea totală de 24 mld. euro).

    Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR, afirmă că până în 2030, România poate beneficia de 80 mld. euro prin accesarea unui portofoliu variat de finanţări europene şi naţionale: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Politica Agricolă Comună (PAC), Politica de Coeziune, Fondul de Modernizare, programul InvestEU, granturi de la bugetul de stat sau scheme de garantare. „Temele predilecte pe care companiile pot accesa finanţări sunt inovare, competitivitate, eficienţă energetică, digitalizare, energie regenerabilă, retehnologizare, transfer tehnologic.” Dacă România va reuşi să absoarbă eficient şi la timp aceste fonduri, PIB-ul ar putea creşte cu peste 2%, iar pe termen lung s-ar putea înregistra o creştere economică permanentă de peste un punct procentual, cu efecte benefice durabile asupra economiei.   

     

     

  • Vieţile noastre depind de tehnologie

    Există procese, servicii care vor fi pentru totdeauna livrate de către oameni şi tehnologia nu ar trebui să îşi propună să îi înlocuiască, ci să le îmbunătăţească viaţa, sunt de părere reprezentanţii Bento. Conform previziunilor, cifra de afaceri din acest an ar urma să ajungă la 15 milioane de euro, marcând un plus de peste 36% faţă de rezultatele din 2023. Radu Scarlat, directorul general al companiei, şi Vlad Bodea, cofondator şi membru al CA, povestesc despre beneficiile şi riscurile aduse de tehnologie, despre strategia firmei antreprenoriale de a produce impact pozitiv în sfera de business şi care sunt motoarele de creştere a companiei.

     

    Cine îşi mai poate imagina viaţa de zi cu zi sau profesia fără tehnologie? 

    Orice unealtă, aparat sau produs, serviciu sau acţiune este rezultatul tehnologiei. „Tehnologia, în general, este o parte indispensabilă a vieţii noastre. IT-ul nu este decât una dintre recentele încarnări ale progresului tehnologic. Dar da, vieţile noastre depind de tehnologie. Aş merge chiar mai departe cu gândul ăsta, şi aş afirma că noi nu am exista în lipsa tehnologiei, în forma în care existăm acum. Mergem suficient de departe şi devine neclară chiar şi limita dintre biologie şi tehnologie… dar să nu ajungem chiar acolo. Ne putem opri la acum câţiva zeci de mii de ani, la apariţia agriculturii”, relatează Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento. Tot el completează că această tehnologie, la care noi astăzi ne raportăm ca la ceva dat, a permis oamenilor nomazi să se oprească din veşnica alergare după mâncare şi să formeze aşezări. Surplusul de mâncare generat de agricultură şi domesticirea animalelor a permis apoi oamenilor să îşi îndrepte privirile către stele, să îşi pună marile întrebări, să pună bazele ştiinţelor. „Desigur, odată cu suprapopularea urbană au aparut şi boli infecţioase, au apărut şi hotare, au apărut şi cuceritori. La fel ca şi atunci, şi în timpurile moderne, tehnologia vine în prima etapă şi facilitează o dezvoltare a civilizaţiei, pentru ca apoi să îşi arate şi latura întunecată. Suntem un produs al tehnologiei în absolut toate domeniile la care ne putem gândi şi este imposibil să ne separăm de aceasta”, punctează Vlad Bodea.

    În acest context, firma antreprenorială, listată la BVB din 2022 pe piaţa AeRO, s-a dezvoltat axându-se pe dezvoltarea de soluţii software şi furnizarea de servicii de infrastructură IT şi cloud. „Tot ce facem noi la Bento este despre automatizare şi optimizare. Suntem o echipă de oameni tehnici care îşi manifestă o curiozitate permanentă asupra modului în care oamenii lucrează şi a modului în care aceste operaţiuni pot fi îmbunătăţite. Astfel, tehnologiile pe care le dezvoltăm şi pe care le implementăm au ca scop punerea în valoare a oamenilor!”, susţine antreprenorul. El consideră că există procese, servicii care vor fi pentru totdeauna livrate de către oameni, şi că tehnologia nu ar trebui să îşi propună să îi înlocuiască, ci să le îmbunătăţească viaţa. „Avem astfel un profil oarecum atipic în întreg ecosistemul IT, pentru că suntem, în primul rând, oameni. Ne preocupă să înţelegem în profunzime procesele cu care interacţionăm, modul în care oamenii lucrează, dar nu ne sfiim să contestăm statu-quo-ul în spiritul identificării şi implementării unei noi viziuni. Mai credem de asemenea, chiar cu tărie, într-un echilibru. Dacă la un pol am avea viziunea unei lumi automatizate în care factorul uman este exclus aproape în întregime şi întreg procesul regândit, şi la polul opus scenariul în care sistemele automate trebuie să copieze modul în care oamenii lucrează acum, considerăm că succesul este undeva la mijloc”, afirmă Vlad Bodea. El admite că odată cu digitalizarea e obligatoriu să fie regândite procesele pentru a nu automatiza modul actual de lucru, ci pentru a regândi procesul pe baza sistemului automat. În acelaşi timp, reiterează antreprenorul, anumite componente vor fi întotdeauna mult mai eficient administrate de către factorul uman, şi acest aspect trebuie integrat inteligent în designul unui sistem.

    „Tehnologia vine în prima etapă şi facilitează o dezvoltare a civilizaţiei pentru ca apoi să îşi arate şi latura întunecată. Suntem un produs al tehnologiei în absolut toate domeniile la care ne putem gândi şi este imposibil să ne separăm de aceasta.“

    Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento

    Tehnologia îmbunătăţeşte vieţile oamenilor, prin confort, valoare adăugată, transparenţă sau siguranţă. „Desigur, imediat apare subiectivismul – ce e bine pentru unul poate fi opusul binelui pentru altul. Cu siguranţă, însă, atât scopul declarat cât şi obiectivul atins de evoluţia tehnologică este acesta: de a îmbunătăţi viaţa. Trebuie însă să fim atenţi, pentru că de multe ori ceea ce ne dorim, acea îmbunătăţire pe care o anumită tehnologie ne-o aduce, are şi o latură ascunsă, care ne poate afecta în moduri în care nu ne-am gândit”, subliniază antreprenorul.

    Compania pe care a cofondat-o, Bento, se axează pe optimizarea prin automatizare a operaţiunilor clienţilor, iar astfel, însăşi natura proiectelor pe care le derulează are din start un impact pozitiv. Fie că vorbim de eficientizarea muncii oamenilor prin eliminarea activităţilor redundante, de optimizarea traseelor în teren, de reducerea cheltuielilor, de creşterea valorii adăugate raportate la resursele consumate sau de simpla îmbunătăţire a experienţei beneficiarilor, „motivaţia noastră vine fix din această zonă – impactul real, concret, practic şi deseori imediat al proiectelor pe care le derulăm. Pe de cealaltă parte, pentru colegii mei, pentru angajaţii Bento, am încercat întotdeauna să asigurăm un mix de elemente de context în cadrul companiei care să ajute dezvoltarea competenţelor şi responsabilizarea vizavi de rezultatele proiectelor, pe de-o parte, să stimuleze colaborarea cât şi să asigure condiţii echilibrate şi mai ales sănătoase de muncă, pe partea cealaltă”, declară Vlad Bodea. Echipa pe care o conduce se mândreşte cu preocuparea pe care o are vizavi de acest context, de modul în care echilibrează flexibilitatea cu performanţa, de efortul depus constant pentru a se asigura că echipa este responsabilă, sănătoasă şi colaborează bine.

     

    Ajungem să fim conduşi de date?

    „Cel mai mare risc, în sens aproape filosofic, pe care îl văd în general legat de IT este modul în care ne bazăm pe date. În fiecare zi o cantitate gigantică de informaţii este vărsată în motoare care au ca scop identificarea de patternuri pentru a face predicţii”, afirmă antreprenorul. El adaugă că principial nu e nimic greşit cu asta, şi există suficiente exemple în care – fie că vorbim de big data şi suntem în 2010, sau de AI şi suntem în 2024 – aceste predicţii aduc valoare reală. Doar că zilele trec, vastitudinea datelor creşte exponenţial, iar noi pierdem capacitatea de a delimita între modelele care prezic corect un anume comportament şi cele care nu. „Ajungem să fim conduşi de date, şi ajungem mai degrabă să ne ajustăm comportamentul pentru a ne potrivi modelelor decât invers. Iar acest lucru este foarte periculos! Eu nu cred într-o lume în care AI-ul ne atacă şi subjugă, dar cred în pericolul unei lumi în care AI-ul ne spune ce să gândim, iar noi o luăm de bună. Cred în pericolul unei lumi în care comportamentul uman este aproape perfect mimat de către entităţi nonumane, şi în care această abilitate este folosită în scopul de a exploata oameni”, avertizează Vlad Bodea. Astfel, el consideră că principala provocare este legată de cum pot fi aduse elemente de moderare în ecuaţie, elemente care să asigure calitatea datelor pe care ne bazăm, sau, mai bine zis, care să scoată în evidenţă pentru utilizatori elementele de calitate a datelor. Pentru a ilustra ideea, oferă un exemplu concret: îşi comandă mâncare acasă, ca sute de mii de alţi români. Şi spune că a făcut acest lucru, numai în ultimul an, probabil de o sută de ori şi, fără să-şi dea seama, fără să realizeze că procesul prin care mâncarea gătită ajunge pe masa de acasă este unul extrem de complicat, s-a obişnuit să ia de bună estimarea de timp de livrare. După sute de comenzi, aproape că nu realizează că e doar o estimare, că în spatele acelor minute „stau ascunşi” timpii necesari pentru gătire, preluare, transport, trafic, identificarea adresei finale. Factorii care pot influenţa timpul de livrare sunt ascunşi de către aplicaţie, iar după sute de utilizări, o informaţie ca „mâncarea ajunge în 20 de minute” ajunge să fie percepută ca un adevăr. „Mai mult. Atât de mare este încrederea în acel adevăr, încât îl iau în calcul când comand. Îmi sincronizez foamea, şi contextul, cu momentul estimat al livrării. Iar când realitatea nu bate cu acest adevăr pe care modul în care sunt prezentate datele mi l-a construit, şi îmi este foame, şi sistemul «mi-a promis» că în 20 de minute mănânc…”, exemplifică antreprenorul situaţia în care datele nefiltrate ajung să ne impacteze direct. 

    „Suntem martori la o mare ironie vizavi de impactul tehnologiei în viaţa personală în ultimul deceniu – asistăm la o adopţie spectaculoasă în rândul uneltelor de colaborare care au însă ca rezultat o distanţare profundă, cât şi o superficializare a modului de interacţiune între oameni”, afimă Vlad Bodea, referindu-se deopotrivă la unelte de colaborare profesionale sau de social media – efectul este acelaşi. Aparent suntem în mult mai mare contact unii cu alţii, însă natura contactului este profund alterată. Ne trăim din ce în ce mai mult viaţa prin avatare digitale. „Acelaşi lucru îl observăm şi vizavi de adopţia în rândul tehnologiilor care aduc diverse servicii aproape de utilizatorii finali, un exemplu tipic fiind soluţiile pentru comandă şi livrare de mâncare acasă. Într-o notă mai pozitivă însă, tot pe zona de servicii, consider că avem şi multe lucruri de care să ne bucurăm, unul dintre favoritele mele fiind zona de ridesharing / carpooling cât şi zona serviciilor de mobilitate alternativă”, punctează antreprenorul. El observă şi că în majoritatea cazurilor, impactul pe termen lung asupra omului de rând vine deseori dintr-o latură secundară a tehnologiei, dintr-o zonă poate chiar obscură faţă de cea declarată, faţă de obiectivul principal al tehnologiei. „Vă dau câteva exemple în acest sens: 1. Comand mâncare acasă de câţiva ani buni şi ajung într-un final să realizez şi cât de mult deşeu plastic generez, dar şi cât de importantă e latura socială a mâncatului în oraş. Ajung, într-un final, să ies mai des în oraş. 2. Apelez de câţiva ani buni la trotinete electrice şi realizez şi cât de puţină nevoie de maşina am de fapt, cât şi cât de pretabilă este bicicleta personală în majoritatea cazurilor… şi mă apuc de sport”, spune amuzat Vlad Bodea.

     

    Noi cutume

    Întrebat care sunt zonele în care digitalizarea a avut un impact substanţial în mediul profesional în ultima vreme, antreprenorul indică transparenţa, colaborarea şi automatizarea. Pe zona de colaborare am asistat la o accelerare a adopţiei de diverse platforme, cât şi a creşterii apetitului de experimentare, odată cu venirea şi trecerea pandemiei, odată cu stabilirea „work from anywhere” ca nouă cutumă. „Desigur că aceste unelte de colaborare sunt ca o sabie cu două tăişuri, atât modul cât şi cantitatea în care ele sunt utilizate fac toată diferenţa. Pot foarte uşor să ajung să mă bazez atât de mult pe unelte de colaborare, încât să mă regăsesc în poziţia de a nu mai intra în contact real, meaningful, cu persoanele cu care trebuie să interacţionez, şi în timp asta să afecteze performanţa”, atrage atenţia anteprenorul. El consideră că suntem abia la începutul realizărilor vizavi de impactul masiv al adopţiei accelerate a soluţiilor de colaborare şi teleprezenţă şi la integrarea lor adânc în procesele şi ceremoniile companiilor. Mai departe, categoria proiectelor de automatizare este bine reprezentată de mult timp în contextul digitalizării organizaţiilor, „însă interesant de menţionat aici este că observăm în ultima perioadă o migrare a zonelor în care proiectele de automatizare sunt aplicate spre partea de procese de business, procese corporative, spre o zonă mult mai flexibilă de procese. Ca şi în trecut, unul dintre factorii de succes aici este integrarea a cât mai multor componente în ecuaţie”, punctează Vlad Bodea.

    „Am încheiat 2023 cu ceva peste 11 milioane de euro total venituri din exploatare, iar profitul a fost de aproximativ 2,5 milioane de euro. Pentru 2024 avem previzionate peste 15 milioane de euro venituri din care profitul estimăm că va reprezenta aproximativ 3 milioane de euro. Aceste cifre vin pe fondul unor ani extrem de intenşi în care compania noastră a crescut an de an într-un mod destul de spectaculos.“

    Radu Scarlat, director general, Bento

    Despre parcursul său de până acum, antreprenorul evaluează că sunt „surprinzător de puţine lucruri pe care le-aş face diferit, mai ales în latura profesională, care recunosc că este în întregime identificabilă cu Bento”. Povestea companiei a început cu doi colegi de facultate care şi-au găsit motivaţia în a dezvolta şi implementa tehnologie cu impact în vieţile clienţilor lor. „Am trecut alături de Radu, partenerul meu, prin toate etapele antreprenoriatului şi ne-am confundat de-a lungul timpului cu toate rolurile implicate în dezvoltarea şi managementul unei afaceri, am fost oameni de teren, şoferi, tehnicieni, project manageri, analişti de business, manageri financiari, oameni de marketing, oameni de HR, şi acum oameni ai relaţiei cu investitorii”, povesteşte Vlad Bodea. Spune că a învăţat din greşeli, n-a mizat pe prea multă strategie în prima jumătate de viaţă a companiei, iar pentru fiecare decizie pe care a luat-o la vremea respectivă are inima împăcată; dat fiind ce ştiam atunci, nu se poate gândi încă la nicio decizie importantă care a fost fundamental greşită. „Din greşeli înveţi cel mai mult, deci e imposibil să reiei trecutul şi să ţi-l imaginezi în contextul în care ştii ceea ce ştii astăzi, şi aplici ceea ce ştii astăzi pentru a evalua decizii din trecut. De ce? Pentru că dacă nu ai fi trecut prin greşelile respective, nu ai fi ajuns să ştii astăzi ceea ce ştii. Aşadar, cum un prieten obişnuia să spună, trecutul este perfect!”

     

    Proiectele au facilitat creşterea

    Compania a crescut organic, antreprenorii au scalat businessul „the hard way”, iar proiectele în care au fost implicaţi sunt factorul care a facilitat creşterea, întrucât „în prima parte a istoriei Bento nu putem considera că am avut vreo anume strategie de dezvoltare. Pasiunea pe care am împărtăşit-o pentru tehnologie şi pentru anumite proiecte, cât şi pentru antreprenoriat în general, şi modul nostru de a aborda lucrurile ne-au direcţionat către proiecte din ce în ce mai mari, mai interesante, cât şi către alte zone de industrie.” Astfel, în cazul Bento mai întâi a fost găina şi apoi oul; odată cu proiectele a trebuit să mărească şi echipa, să structureze nivelul de middle management. „Multă vreme am activat strict în zona de utilităţi, ne-am făcut treaba bine şi am beneficiat de parteneriatul cu grupul Adrem, care ne-a ajutat să accesăm proiectele de care povesteam”, punctează Vlad Bodea. Încă de la început au abordat atât proiecte de dezvoltare software cât şi proiecte de infrastructură IT, şi după un timp au structurat operaţiunile companiei sub forma a două divizii, structură în care activează şi astăzi. 

    „Prima decizie strategică a venit după aproape 10 ani de activitate şi a fost momentul în care am decis să investim în proprietate intelectuală proprie. La momentul respectiv acumulasem destul de multă experienţă de business de la clienţii noştri din zona de utilităţi, mai precis în zona operaţiunilor de teren. Am decis atunci să facem pasul de la un furnizor de servicii software, la un furnizor de produse software. A fost desigur mai uşor de zis decât de făcut, şi încă 10 ani mai târziu nu putem spune că tranziţia este finalizată”, afirmă antreprenorul. Compania are însă acum în portofoliu propriile produse software, deci proprietate intelectuală formalizată, deşi nu a renunţat deloc la partea de servicii. În continuare livrează servicii de infrastructură IT, dar are şi propriul produs pentru această zonă, şi anume Bento MDM, o soluţie Mobile Device Management. „Livrăm în continuare şi servicii de dezvoltare software customizat, dar avem şi propriul produs Bento FSM, o soluţie Field Service Management. Odată cu propriile produse standardizate au venit şi capabilităţile de scalare şi de internaţionalizare a acestora, şi focusul de dezvoltare aici este astăzi. Dorim astfel, să devenim o referinţă globală în nişa soluţiilor FSM, pe de-o parte, cât şi opţiunea favorită pentru parteneri în ceea ce înseamnă soluţiile MDM. În acelaşi timp dorim să continuăm să creştem organic volumul serviciilor de infrastructură IT, cât şi să continuăm să implementăm tehnologii cutting-edge în acest domeniu”, punctează Vlad Bodea.

     

    Creşteri spectaculoase

    Miza pe proprietatea intelectuală, o decizie strategică luată în urmă cu 10 ani, a avut efectul unui bulgăre de zăpadă. „De câţiva ani buni, direcţia principală de investiţii este legată de proprietatea intelectuală, care se manifestă sub forma produselor software standardizate. Investim aşadar, în principiu aici, în propriile produse software. Până acum trei-patru ani, investeam profitul. Odată cu listarea la bursă, care a fost urmată şi de câştigarea şi executarea proiectului pe fonduri europene, am reuşit să investim capital într-un mod accelerat. Pe lângă componenta tehnică a acestor investiţii, discutăm desigur şi de componenta legată de accesarea de piaţă, investim deci şi în marketing, vânzări, parteneriate şi expunere”, declară Radu Scarlat, director general al Bento. Tot el adaugă că Bento a încheiat 2023 cu peste 11 milioane de euro total venituri din exploatare, iar profitul a fost de aproximativ 2,5 milioane de euro. „Pentru 2024 avem previzionate peste 15 milioane de euro venituri din care profitul estimăm că va reprezenta aproximativ 3 milioane de euro. Aceste cifre vin pe fondul unor ani extrem de intenşi în care compania noastră a crescut an de an într-un mod destul de spectaculos, ceea ce observăm că a fost apreciat şi de către investitori.”

    „Suntem martori la o mare ironie vizavi de impactul tehnologiei în viaţa personală în ultimul deceniu – asistăm la o adopţie spectaculoasă în rândul uneltelor de colaborare care au însă ca rezultat o distanţare profundă, cât şi o superficializare a modului de interacţiune între oameni.“

    Vlad Bodea, cofondator şi membru CA, Bento

    Bento este organizată în două divizii: Dezvoltare Software (care cuprinde componenta de produse software proprii) şi cea de IT, Infrastructură & Cloud. Cele două divizii acţionează şi independent dar şi împreună, „având multe proiecte în care livrăm din ambele zone, şi considerăm această capabilitate a Bento un avantaj competitiv. Întrucât se întâmplă relativ frecvent să intrăm în proiecte mari, de la an la an raportul între cele două divizii variază şi în funcţie de proiectele executate. Avem ani în care este favorizată zona de infrastructură, cât şi ani mai spectaculoşi pe zona de software. Fiecare dintre cele două divizii are rolul ei în ceea ce priveşte sănătatea companiei noastre şi încercăm pe cât posibil să avem privirea aţintită către întreg orizontul de oportunităţi”, afirmă Radu Scarlat.

    El povesteşte că în aprilie, anul acesta, Bento a informat investitorii cu privire la semnarea unui contract semnificativ cu o companie specializată în digitalizarea infrastructurilor energetice, în valoare totală de aproximativ 1 milion de euro, ce prevede furnizarea unei infrastructuri IT complexe: atât echipamente şi licenţe de la alţi vendori cât şi servicii de proiectare, instalare, configurare şi punere în funcţiune. În luna mai, adaugă Radu Scarlat, compania a semnat un alt contract cu o companie multinaţională, furnizor integrat de servicii tehnice pentru gaze naturale şi electricitate care oferă servicii pentru un număr foarte mare de clienţi casnici şi B2B, în valoare de 1,5 milioane de euro, ce prevede implementarea, configurarea şi customizarea unor module noi din cadrul platformei modulare Bento alături de completarea configurărilor şi customizărilor modulelor deja implementate la acest client în trecut. 

    „Continuând strategia abordată anul trecut, de a adapta şi implementa modulul Bento FSM în cadrul unor verticale noi, dincolo de sectorul utilităţilor care ne-a consacrat, am dezvoltat Clusterul de Service, o nişă complexă ce include sectoare diverse de activitate. În acest context, am fost parteneri şi expozanţi la o serie de evenimente de specialitate, care ne-au deschis noi perspective de business. Aceste participări au contribuit la consolidarea poziţiei noastre pe piaţă, au întărit relaţiile de afaceri stabilite anterior şi ne-au ajutat să semnam contracte noi, confirmând astfel că direcţia de dezvoltare aleasă este cea potrivită”, adaugă Radu Scarlat.

    Prin intermediul partenerilor de business din zona de telecom, compania a derulat şi derulează în continuare multiple proiecte în jurul Bento MDM. Astfel, a reuşit să-şi consolideze statutul de dezvoltator şi furnizor pe piaţa din România a unei soluţii de gestiune a flotelor de dispozitive mobile. Contractele semnate în această zonă includ companii din domenii ca utilităţi, petrol & gaze, curierat, transporturi şi instituţii de stat. „Avem în derulare atât contractul semnat anul trecut cu Distribuiţie Energie Electrică România, în valoare de 6 milioane de euro, ce prevede implementarea soluţiei care automatizează serviciile de teren şi managementul forţei de muncă în teren cât şi cel de furnizare de servicii de gestionare a infrastructurii IT pentru o companie multinaţională din domeniul petrol şi gaze. Acesta se desfăşoară conform graficelor şi continuă să aducă valoare adăugată semnificativă atât asupra activităţii clienţilor cât şi să stimuleze echipa noastră să se ridice la nivelul aşteptărilor”, afirmă Radu Scarlat.

    Portofoliul de clienţi ai companiei a înregistrat creştere constantă de la an la an, consolidându-se, conform directorului general al Bento, „datorită încrederii şi parteneriatelor durabile încheiate cu companii de renume de pe piaţa din România. Diversificarea şi extinderea acestuia pe parcusul celor 20 de ani de la înfiinţare reflectă succesul nostru în atragerea de clienţi din sectoare strategice de business, esenţiale pentru obiectivele şi viziunea companiei noastre”, punctează Radu Scarlat. El enumeră companii din industrii precum utilităţi (energie, petrol & gaze, apă), telecomunicaţii, distribuţie, media, producţie alimentară, FMCG. „Această expansiune continuă a portofoliului de clienţi este în linie cu angajamentul pe care ni l-am luat, acela de a furniza soluţii custom şi de a contribui la succesul şi dezvoltarea pieţelor în care activăm”, conchide Radu Scarlat.    

    Un an încărcat

    Ianuarie 2024

    Bento obţine punctaj maxim în cadrul evaluării VEKTOR by ARIR

    Februarie 2024 

    BVB premiază Bento pentru  „Cel mai mare randament pentru investitori al unei companii din BET Aero în 2023“

    Martie 2024

    Morgan Stanley Capital International a inclus în indicii MSCI acţiunile Bento

    Aprilie 2024 

    Bento devine membru ARIR

    Septembrie 2024

    Bento devine membru al  AmCham

    Octombrie 2024

    Bento este selectată în cadrul proiectului MoonShotX

     

  • Drumul unei tinere în antreprenoriat: de la o pasiune de-a sa, a înfiinţat mai degrabă în joacă o firmă, care acum a ajuns o afacere în toată regula

    Luciana Răducanu creează bijuterii de 17 ani, pasiunea sa pentru bijuterii pornind iniţial dintr-o simplă joacă. A început să lucreze cu argint, iar acum şase ani a decis să-şi urmeze visul şi să înveţe cum să prelucreze metale, printre care şi argintul. Atunci a început povestea propriei afaceri, D-Light, nume inspirat din prenumele său, care înseamnă „lumină”. Care sunt cele mai importante lecţii învăţate de antreprenoare până acum şi care sunt următorii paşi pentru dezvoltarea brandului D-Light by Mazdrunka?

    Luciana Răducanu este acum antreprenoare full-time şi dezvoltă propriul său brand de bijuterii, deşi recunoaşte că lucrul cu argintul i s-a părut iniţial foarte dificil şi că nu credea că va reuşi să-l stăpânească. „Dar când am ţinut în mână primul inel făcut de mine, am intrat în lumea minunată a bijuteriei în adevăratul sens al cuvântului. Şi de atunci nu m-am mai oprit. Am inspiraţie încontinuu, îmi vin idei din orice: forme, culori, combinaţii. Simt că viaţa aceasta nu îmi este de ajuns ca să pun în aplicare toate ideile pe care le am. Aici apare şi un dezavantaj, pentru că trebuie să aleg şi să mă concentrez pe un singur lucru la un moment dat,” povesteşte Luciana Răducanu, fondatoarea brandului D-Light by Mazdrunka. De-a lungul anilor, a investit constant în afacerea sa, motiv pentru care nu îşi aminteşte exact câţi bani a cheltuit pentru a o dezvolta. Totuşi, subliniază că investiţia într-o astfel de afacere depăşeşte 10.000 de euro, având în vedere că, în calitate de producător, ai nevoie de numeroase unelte, care sunt foarte costisitoare.

    „Cursurile nu sunt nici ele ieftine. Iar în ultimii ani a crescut şi preţul pentru materia primă, ceea ce nu a fost deloc de ajutor, mai ales pentru un producător care lucrează în serie mică”, adaugă antreprenoarea. Luciana menţionează că succesul afacerii sale s-a bazat în principal pe calitatea produselor şi a serviciilor oferite, care au reprezentat cea mai bună formă de promovare. Practic, recomandările venite din vorbă-n vorbă au ţinut locul publicităţii plătite, iar această promovare s-a dovedit a fi extrem de eficientă, aşa cum au susţinut de-a lungul timpului mulţi antreprenori. Astfel, 90% dintre clienţii D-Light by Mazdrunka revin să cumpere bijuterii de la micul atelier, iar Luciana spune că aceştia sunt oameni iubitori de frumos, cu o energie pozitivă, care apreciază munca şi dedicarea unui artizan, cu care ulterior păstrează legături de lungă durată.“

    Cum a fost anul acesta? „Cel mai important lucru pentru mine în acest an este că am reuşit să investesc toţi banii câştigaţi din vânzări în formarea mea, urmând cursuri de specializare pe tehnici noi şi foarte ofertante. Mi-am făcut şi relaţii noi, frumoase, iar în viitor îmi doresc să transmit mai departe ceea ce am învăţat. Anul acesta am realizat cât de puţin ştiu şi cât de mult mai am de învăţat. Bijuteria este un domeniu fascinant şi infinit,” spune Luciana. În plus, anul acesta vrea să lanseze o nouă colecţie folosind o tehnică proaspăt învăţată, să studieze şi mai multe tehnici noi şi să se pregătească pentru o colecţie specială pe care să o vândă în afara ţării. În prezent, produsele lucrate de Luciana sunt disponibile pe pagina de Instagram dlightsilver, dar antreprenoarea are şi un site de prezentare. De asemenea, participă la târguri de specialitate, pe care le anunţă pe paginile de socializare. Cât despre lecţiile învăţate din această experienţă antreprenorială, Luciana spune că a învăţat să aibă încredere în ea şi să se bucure de ceea ce face, indiferent de circumstanţe.
    „Am învăţat că nu pot face totul singură şi că trebuie să am mai multă încredere în oameni. Am învăţat că cea mai bună reclamă este produsul tău, realizat cu grijă şi dăruire. Şi, mai presus de toate, am învăţat că nu ştiu nimic.” Mai departe, Luciana Răducanu îşi doreşte să ducă brandul D-Light by Mazdrunka peste hotare. „Mă văd peste graniţă, exprimându-mi ideile cât mai liber prin bijuteriile pe care le visez. Nonconformiste, unice şi, în acelaşi timp, intime, de suflet,” a încheiat ea.  

    Cinci idei de afaceri de la zer

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
     

    Chocoholics – producător de ciocolată
    Fondator: George Spanachi
    Locaţie: Bucureşti
    Investiţie iniţială: 20.000 euro
    Produse: praline şi tablete de ciocolată

    AMOO Klinik – clinică de estetică şi longevitate
    Locaţie: Bucureşti (zona Floreasca)
    Fondatori: Oren Iancovici, Andrei Pantazi şi Michael Pantazi
    Investiţie: 700.000 euro
    Tip finanţare: împrumut bancar şi fonduri personale
    Suprafaţă clinică: 300 mp
    Planuri de dezvoltare: extinderea la nivel naţional

    Rompescaris & Pirania – producător de peşte
    Fondator: Diadem Atodiresei
    Producţie anuală: 1.000 de tone de peşte de acvacultură
    Locaţie ferme: Iaşi şi Botoşani
    Cifra de afaceri Rompescaris 2023: 7,8 mil. lei
    Profit net Rompescaris 2023: 830.000 lei
    Cifra de afaceri Pirania 2023: 13,9 mil. lei
    Profit net Pirania 2023: 473.000 lei

    Cyclederror – brand de corsete
    şi alte articole vestimentare
    Fondator: Bogdan Benea
    Investiţie iniţială: 3.000 lei
    Anul fondării: 2021
    Portofoliu: circa 300 de produse
    Cifra de afaceri 2023: 40.000 euro
    Estimări 2024: scădere pe fondul reticenţei românilor de a face achiziţii
    Proiecte de dezvoltare: extinderea portofoliului de produse prin noi game

    Cristina Profeanu – consultant resurse umane, recruiter, trainer şi coach autorizat
    Anul intrării în antreprenoriat: 2021
    Experienţă: 14 ani în domeniul resurselor umane
    Număr de oameni recrutaţi în medie: circa 10-11 poziţii/lună
    Locaţie clienţi: Bucureşti (în special)
    Cifra de afaceri 2023: circa 80.000 de euro
    Planuri de dezvoltare: accent pe digitalizare

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Tranzacţie de 1,3 milioane de euro: antreprenorul Răzvan Pascu îşi vinde participaţia în compania olandeză FlightClaim

    Antreprenorul şi consultantul în turism Răzvan Pascu a anunţat vânzarea participaţiei sale în compania olandeză Flight Claim pentru 1,3 milioane euro.

    Compania este prezentă pe piaţa europeană de 8 ani şi în România de 6 ani. Răzvan Pascu a intrat în acţionariatul Flight Claim Romania ṣi Moldova în 2019.

    FlightClaim.ro intermediază cererile de compensaṭii pentru pasagerii care sunt afectaţi de zborurile întârziate şi anulări de zboruri.

    “Implicarea mea de câţiva ani în domeniul vânzărilor imobiliare din Dubai şi proiectele pe care le dezvolt în România, plus proiectele de turism şi călătorii, m-au determinat să îmi canalizez energia înspre locurile unde este nevoie de mine aproape 100%. Nu renunţ nici la călătoriile premium cu grupuri de turişti, pe care le voi continua pentru o perioadă. Ca om care face turism din pasiune, mă bucur că am putut fi timp de 5 ani promotor al drepturilor pasagerilor şi apreciez modul personalizat în care FlightClaim.ro a ales să trateze fiecare solicitare în parte, colaborând cu avocaţi din România şi din toată Europa, dar şi specialişti din industria aeronautică, care vin cu o expertiză bogată ce ajută în comunicarea cu companiile aeriene.” a declarat Răzvan Pascu.

    Compania face parte din grupul CCN, fondat de un fost bancher din Olanda, cu afaceri în 16 ţări din Europa. Grupul de firme Claims Corporation Network are activitate în toată Europa în domeniul compensaţiilor pentru clienţi pe RCA, CASCO şi alte tipuri de asigurări.

    Flight Claim EU are o rată de succes de peste 90%. Până în 2024, compania a gestionat peste 23.000 de cereri în România, obţinând despăgubiri între 250-600 euro pentru fiecare pasager afectat.

    Răzvan Pascu este, alături de sotia sa Andra, fondatorul Travel Communication Romania, agentie de Organizare de Evenimente Corporate, PR si Marketing. În ultimii ani el a devenit şi reprezentant oficial al proiectelor rezidentiale SOBHA din Dubai pe piata din România.

     

     

  • Cine este antreprenoarea care a revoluţionat industria textilă cu afacerea sa? Ea a renunţat la jobul pe care il avea, pentru a se implica într-un proiect pe care îl creştea de mai multă vreme

    Diana Corina Enache este artist vizual, iar în 2017 a pus bazele propriului brand de îmbrăcăminte – Peplum Clothing, care creează integral piese vestimentare cu croiuri în linii urbane din materiale sustenabile şi ţesaturi naturale. Cum a ajuns Diana de la angajat la antreprenor în domeniul textilelor şi care sunt planurile pentru dezvoltarea Peplum ?

    Diana Corina Enache a făcut câţiva ani lucrări de restaurare de pictură pe lemn pentru Monumente UNESCO, însă ulterior s-a decis să nu mai cutreiere ţara şi să se stabilească în Bucureşti. Şi-a căutat un loc de muncă şi pentru că nu a găsit în domeniul în care a activat s-a angajat într-o croitorie, unde era omul bun la toate. Aşa s-a instalat pasi-unea pentru croitorie şi ideea propriei afaceri în domeniu, care astăzi poartă numele Peplum Clothing.

    „Am constatat că îmi place foarte mult domeniul şi atunci am învăţat prin muncă tot ce se putea învaţa. Mi-am dorit tare mult să pot îmbină domeniul meu profesional cu profesia mai nou dobândită, aşa că am lucrat la ideea această. Am început cu tricouri pictate manual, mi-am găsit nişte colaboratori fizici în Sibiu, Bucureşti şi Constanţa şi timp de un an am lucrat în paralel,  cu job şi cu paşi mici spre antreprenoriat”, povesteşte fondatoarea Peplum Clothing. În 2017, a aplicat pentru fonduri pentru dezvoltarea unei afaceri, proiectul ei a fost eligibil şi s-a apucat de treabă. A renunţat la job şi mai apoi s-a mutat în Buzău, oraşul natal, şi a început să lucreze la dezvoltarea brandului său de haine.„În prezent, atelierul Peplum Clothing creează integral piese de vestimentaţie cu croiuri în linii urbane din materiale sustenabile şi ţesături naturale. Conceptul brandului nostru este de a folosi piesa vestimentară ca suport de etalare a creativităţii, ca piesă artistică purtabilă, versatilă, de aceea croiurile au linii minimaliste, accentul fiind pus pe ac-cesorizări, aplicaţii deosebite sau picturi”, a punctat Diana. Antreprenoarea spune că deşi nu a avut cunoştinţe în domeniu, a avut dorinţă. Cunosc proporţiile, desenul, construcţia şi recunosc uşor frumosul”. Ea povesteşte că în-ceputul a fost cu mult entuziasm şi dorinţă, nu foarte anevoios, cu un avânt uşor inconştient şi cu o bucurie şi o dorinţă de exprimare, arzătoare! „Simţeam că urma să pot grai pe limba mea, că am libertate creativă. Sunt artist. Mă emoţionează când văd potrivire, când ascult o muzică bună, când văd o clădire cu proporţii frumoase, când mă uit în jur şi văd cum circulă culorile, uneori atât de echilibrat încât pare că totul e făcut că o pânză bine gândită, privi-tă din când în când de la distanţă pentru o vederea de ansamblu. De cele mai multe ori nu e nevoie de retuşuri. Aici e inspiraţia mea, în tot din jur, în oameni, momente…”, a mai spus Diana Corina.

    Produsele Peplum se găsesc atât pe site-ul propriu, cât şi în câteva magazine fizice din ţară, dar şi din afara ţării, de unde vine şi vine venitul principal pentru business.

    „Mai am proiecte capsulate pentru companii, în diverse perioade ale anului. Anul acesta am reuşit să structurăm un pic mai eficient direcţia creativă a brandului, să ne orientăm mai mult spre online şi să punem tot mai mult ac-ceant pe calitatea ţesăturilor pe care le folosim şi pe calitatea produsului nostru integral, pe trăinicia acestuia”, a menţionat Diana Corina Enache.

    Pentru a realiza produsele, antreprenoarea cumpără materiale din România, în special pânză topită.

    „Colaborez cu o făbricuţă de familie care produce ţesături naturale şi le colo­rează cu o tehnologie foarte făină, air-soft, o colorare uscată, fără toxice şi prietenoasă cu pielea noastră. Bumbacul organic pentru cămăşi îl iau, de regu-lă, de la nişte furnizori turci şi stofă din Italia”. Cât despre lucrurile pe care le-a învăţat până acum din experienţa an-treprenorială, Diana Corina Enache spune că pentru a construi, e mare nevoie de informare permanentă, timp, en-ergie şi dăruire sinceră. „Este nevoie din când în când să te tragi în spate şi să te uiţi la ansamblu, să înveţi să delegi oameni, să-ţi faci strategii şi să ai curaj”. Cât despre viitor, antreprenoarea spune că are o viziune optimistă, ca întotdeaună, şi vede brandul nişat pe câteva linii de produse, cu o mai mare expunere  pe online, cu acelaşi concept de promovare a unicităţii şi a produsului însoţit de o poveste.   

    „Este nevoie din când în când să te tragi în spate şi să te uiţi la ansamblu, să înveţi să delegi oameni, să-ţi faci strategii şi să ai curaj.“
    Diana Corina Enache, fondatoare, Peplum Clothing

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de an-treprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transil-vania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Formr Agency – agenţie de creaţie
    Fondatori: Ştefan Popescu-Dolj, Michael Cuptor şi Ada Antofi
    Prezenţă: Bucureşti (2 birouri)
    Cifră de afaceri 2023: peste 500.000 de lei

    Ikim Dance – şcoală de dans
    Fondatori: Ana şi Andrei Ikim
    Locaţie: Iaşi, dar şi online
    Număr cursanţi: circa 2.000
    Cifră de afaceri estimată 2024: 300.000 de euro

    House of Soup – restaurant
    Fondator: Mihai Bărdăşan
    Anul lansării: 2018
    Cifra de afaceri 2023: peste 500.000 de euro


    Kamera.ro – studio de design de interior
    Fondator: Radu Filip
    Cifra de afaceri 2023: peste 100.000 de euro

    PufaRina – atelier de haine şI accesorii
    Fondatoare: Claudia Filote
    Locaţie atelier: Braşov

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre am-biţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, com-panii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.